Plângere contravenţională-Legea nr. 61-1991

Deliberând asupra plângerii contraventionale de fata:

Prin adresa nr. 11.011/17.08.2007 a Inspectoratului de Politie Judetean Dâmbovita, a fost înaintata prezentei instante plângerea formulata de petitionarul S.G. împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria AY, nr. 1360843, încheiat în data de 02.07.2007, în municipiul Târgoviste, judetul Dâmbovita, de catre agentul constatator al intimatei Sectia Regionala de Politie Transporturi Bucuresti, prin Serviciul de Politie Transporturi Feroviare Dâmbovita, formându-se pe rolul acestei instante cauza cu nr. 5265/315/27.08.2007.

Prin plângere petitionarul a solicitat admiterea acesteia si anularea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei contestat, precum si obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata catre el, în motivarea plângerii aratând ca, în fapt, în data de 29.06.2007, la ora 1615-1645, el a fost molestat, înjurat si amenintat de catre mai multi politisti de la Serviciul Politiei de Transporturi Feroviare Dâmbovita; ca în procesul-verbal de contraventie contestat situatia de fapt este prezentata invers decât în realitate, petitionarul crezând ca martorul care a semnat procesul-verbal de contraventie a fost determinat sa semneze prin metode nelegale, nefiind prima oara când politistii de la Serviciul Politiei de Transporturi Feroviare Dâmbovita folosesc metode nelegale pentru a obtine declaratii de martori, cu ajutorul carora sa îl acuze pe petitionar de fapte inexistente, dovada acestei stari de fapt el facând-o cu ordonanta Parchetului de pe lânga Judecatoria Pucioasa, prin care a fost solutionat dosarul nr. 215/P/2006, în care se precizeaza ca martorul T.I. arata ca ceea ce a declarat în acel dosar i-a fost dictat de catre organele de cercetare penala, adica de catre Serviciul Politiei de Transporturi Feroviare Dâmbovita; ca petitionarul a fost scos de sub urmarire penala prin ordonanta aratata, deoarece fapta de care a fost acuzat de politistii de la Serviciul Politiei de Transporturi Feroviare Dâmbovita nu a existat, de retinut fiind si faptul ca aceasta ordonanta nu a fost atacata de catre politistii aratati, ceea ce înseamna ca ei au recunoscut în mod tacit ca fapta nu a existat, în ciuda acestui fapt acesti politisti propunând trimiterea prezentului petitionar în judecata, în acea cauza, propunere care nu a fost confirmata de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Pucioasa; ca infirmarea propunerii de trimitere în judecata i-a înfuriat foarte rau pe politistii de la Serviciul Politiei de Transporturi Feroviare Dâmbovita, acestia continuând sa îl terorizeze, sa îi faca înscenari si provocari, asa cum este si acest proces-verbal de contraventie; ca procesul-verbal de contraventie este întocmit în data de 02.07.2007, în timp ce pretinsa contraventie ar fi fost savârsita în data de 29.06.2007, fapt ce duce la imposibilitatea stabilirii exacte a datei de la care începe sa curga termenul de prescriptie pentru aplicarea sau executarea sanctiunii, precum si termenul de depunere a plângerii contraventionale; ca neconcordanta dintre data pretinsei comiteri a contraventiei si data întocmirii procesului-verbal de contraventie intra sub incidenta dispozitiilor art. 17 din O. G. nr. 2/2001, care prevad ca lipsa datei sau indicarea mai multor date se sanctioneaza cu nulitatea, în acest sens petitionarul întelegând sa faca dovada cu sentinta civila nr. 939/1997 pronuntata de Judecatoria sectorului 1 al municipiului Bucuresti, prin care a mai fost anulat un proces-verbal de contraventie, pentru neconcordanta dintre data comiterii contraventiei si data întocmirii procesului-verbal de contraventie, în temeiul dispozitiilor art. 17 alin. 3 din Legea nr. 32/1968, care sunt identice cu dispozitiile art. 17 din O. G. nr. 2/2001, în privinta datei comiterii faptei contraventionale; ca numele si prenumele agentului constatator sunt ilizibile, fapt ce echivaleaza cu lipsa lor, în conformitate cu dispozitiile art. 17 din O. G. nr. 2/2001 lipsa numelui si prenumelui agentului constatator sanctionându-se cu nulitatea; ca procesul-verbal de contraventie contestat a fost încheiat cu încalcarea dispozitiilor art. 16 alin. 7, care prevad ca agentul constatator are obligatia sa aduca la cunostinta contravenientului, în momentul încheierii procesului-verbal de contraventie, dreptul de a face obiectiuni, deoarece agentul constatator a încheiat procesul-verbal de contraventie dupa 3 zile dupa pretinsa comitere a contraventiei, acesta încalcând si dispozitiile art. 16 alin. 7 din O. G. nr. 2/2001, neaducerea la cunostinta contravenientului a dreptului de a formula obiectiuni sanctionându-se cu nulitatea.

În drept, petitionarul si-a întemeiat plângerea pe dispozitiile legale aratate, în temeiul dispozitiilor art. 112 alin. 1 punctul 5 Cod procedura civila aratând ca întelege sa îsi dovedeasca plângerea cu probele cu înscrisuri si depozitiile unor martori, aratând ca nu este de acord ca partea adversa sa se foloseasca de depozitiile martorilor aratati în dispozitiile art. 189 alin. 2 Cod procedura civila, atasând plângerii copiile urmatoarelor înscrisuri: procesul-verbal de contraventie contestat, plicul în care i-a fost comunicat petitionarului procesul-verbal de contraventie, practica judiciara si extras din O. G. nr. 2/2001.

Intimata nu a formulat întâmpinare, însa prin adresa de înaintare, facuta prin reprezentantul sau conventional, consilierul juridic S.M.P., din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Dâmbovita, a aratat ca plângerea este formulata în termenul legal, precum si ca nu este de acord contravenientul cu cele consemnate în procesul-verbal de contraventie, în contestatie sustinând ca masura luata împotriva sa este nelegala, materialul probator facând obiectul dosarului penal nr. 407/P/2007 aflat pe rolul Parchetului de pe lânga Tribunalul Dâmbovita, solicitând aplicarea dispozitiilor art. 242 alin. 2 Cod procedura civila, atasând adresei de înaintare copiile urmatoarelor înscrisuri: raportul agentului constatator P.F. din data de 24.07.2007, adresa Parchetului de pe lânga Judecatoria Pucioasa, din data de 27.10.2006, catre S.G., în dosarul nr. 215/P/09.10.2006, si ordonanta nr. 215/P/09.10.2006 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Pucioasa, din data de 25.10.2006.

Printr-un înscris depus la dosarul cauzei de catre petitionar în data de 25.10.2007, acesta a solicitat sa se respinga cererea de suspendare a judecarii cauzei formulata de catre intimata, deoarece aceasta nu a facut dovada ca în dosarul penal îndreptat împotriva sa s-a dispus începerea urmaririi penale, conform Codului de procedura civila suspendarea judecatii putându-se face numai daca s-a dispus începerea urmaririi penale, solicitând si sa se citeze martorul din acte, în vederea audierii acestuia, si sa se încuviinteze ca petitionarul sa filmeze si sa înregistreze toate dezbaterile orale, la toate termenele de judecata ale cauzei.

La termenul de judecata din data de 26.10.2007, instanta a încuviintat petitionarului proba cu depozitia martorului I.D., aratat ca fiind martorul asistent din procesul-verbal de contraventie, în temeiul dispozitiilor art. 167 Cod procedura civila, la solicitarea reprezentantului intimatei de a se încuviinta, în aparare, probele cu înscrisuri si cu depozitia aceluiasi martor, instanta încuviintând si aceste probe, în acelasi temei de drept.

Tot la termenul de judecata din data de 26.10.2007, în temeiul dispozitiilor art. 129 coroborate cu dispozitiile art. 167 Cod procedura civila, instanta a pus în discutia partii prezente încuviintarea probei cu depozitiile martorilor D.F., I.N., I.E., P.G. si G.C., despre care face vorbire agentul constatator P.F. în raportul sau din data de 24.07.2007, reprezentantul intimatei fiind de acord cu încuviintarea probei cu depozitiile martorilor D.F. si I.N., instanta, în acelasi temei de drept, încuviintând proba cu depozitiile tuturor martorilor aratati, respingând cererea petitionarului sa filmeze si sa înregistreze toate dezbaterile orale, la toate termenele de judecata ale cauzei, acesta nejustificând un interes în formularea acestei cereri, lipsind la prima zi de înfatisare.

La termenul de judecata din data de 07.12.2007, s-a prezentat în instanta martorul I.N., care a învederat instantei ca el a primit citatia si pentru I.D., deoarece nu exista I.D., el fiind martorul asistent care a semnat procesul-verbal de contraventie, datele de identificare ale acelui martor asistent fiind aceleasi cu datele sale, instanta luând act de aceste sustineri.

La acelasi termen de judecata din data de 07.12.2007, petitionarul a învederat instantei ca renunta la depozitia martorului I.D., deoarece acesta nu este altul decât I.N., solicitând instantei ca martorii sa nu fie audiati, deoarece au calitatea de agenti constatatori. Fata de cererea petitionarului, reprezentantul intimatei a solicitat respingerea acesteia, având în vedere faptul ca martorii sunt angajati ai Cailor Ferate Române si nu au calitatea de agenti constatatori, în conformitate cu dispozitiile art. 7 din Legea nr. 61/1991.

În data de 06.12.2007 petitionarul a formulat cerere de recuzare împotriva instantei, cerere la care a renuntat la termenul de judecata din data de 07.12.2007, ca atare prin încheierea din 10.12.2007 pronuntata în dosarul nr. 157/R/2007 luându-se act de renuntarea petitionarului la cererea de recuzare.

În data de 17.01.2008, petitionarul a formulat note scrise, prin acestea aratând ca a fost indicat ca temei de drept al sanctiunii contraventionale Legea nr. 61/1991, acesta fiind un temei de drept eronat, deoarece actul normativ care reglementeaza stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind transporturile pe Caile Ferate Române sunt cele prevazute în H. G. nr. 203/1994, indicarea unui temei legal eronat atragând nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, asa cum reiese si din practica judiciara a altor instante, pentru exemplificare petitionarul aratând ca ataseaza copiile deciziei civile nr. 1846/1995 a Tribunalului Dâmbovita si sentintei civile nr. 7286/1995 a Judecatoriei Botosani; ca indicarea gresita a temeiului legal are scopul de a induce în eroare instanta de judecata, pentru ca aceasta sa admita proba cu depozitiile martorilor I.E. si I.N., ambii conductori de tren, care, conform dispozitiilor art. 4 din H. G. nr. 203/1994, au si calitatea de agenti constatatori, tot în temeiul dispozitiilor art. 4 din H. G. nr. 203/1994 având calitatea de agent constatator si P.F., cel care a încheiat procesul-verbal de contraventie, în consecinta toate cele 3 persoane având calitatea de agenti constatatori în temeiul dispozitiilor art. 4 din H. G. nr. 203/1994; ca este posibil ca P.F., care este politist la Politia Transporturi Feroviare, sa nu aiba competenta de a constata contraventii în temeiul dispozitiilor Legii nr. 61/1991, în acest sens petitionarul solicitând ca Inspectoratul de Politie Judetean Dâmbovita sa faca dovada faptului ca P.F. are competenta de a constata contraventiile în temeiul dispozitiilor Legii nr. 61/1991; ca prin folosirea ca temei de drept a Legii nr. 61/1991 politia încearca sa ocoleasca interdictia de a fi folositi ca martori agentii constatatori prevazuti de H. G. nr. 203/1994, adica I.N. si I.E., aceasta manevra dovedind ca politistii nu îsi pot schimba naravul de a obtine probe prin mijloace nepermise de lege, asa cum au facut si cu martorul T.I., mentionat în ordonanta Parchetului de pe lânga Judecatoria Pucioasa, procesul-verbal de contraventie nefiind altceva decât o variatiune pe aceeasi tema; ca înca din anul 2005 politistii de la Transporturi Feroviare si conductorii de tren, fara a avea dovezi, îl acuza pe petitionar ca îi înjura si îi ameninta, existând mai multe declaratii ale politistilor si ceferistilor aflate în mai multe dosare, care toate respecta acelasi tipic, toti declarând la unison ca petitionarul i-a înjurat si i-a amenintat, aceasta fiind înscenarea preferata a acestor indivizi; ca din declaratiile acestor persoane reiese ca în ultimii 3 ani ocupatia sa principala este aceea de a înjura politisti si ceferisti, ceea ce este, evident, o aberatie, deoarece niciodata nu a fost înregistrata vreo înjuratura sau vreo amenintare, petitionarul întrebându-se daca nu cumva aceste fapte sunt doar niste inventii sau înscenari, în acest sens petitionarul atasând notelor scrise declaratiile lui M.D., C.M., D.Z., I.L. si P.F.; ca în data de 22.02.2005 a fost încheiat un proces-verbal de contraventie de catre M.D., care a fost anulat prin sentinta civila nr. 2723/04.07.2005 a Judecatoriei Târgoviste, conform declaratiei lui I.L. acel proces-verbal de contraventie fiind încheiat de catre M.D. la indicatia lui P.F., care este cel care a întocmit si procesul-verbal de contraventie care constituie obiectul acestei cauze, în consecinta în data de 22.02.2005 P.F. spunându-i lui M.D. sa îi încheie petitionarului proces-verbal de contraventie, iar în data de 29.06.2007 P.F. schimbând tactica, încheind chiar el procesul-verbal de contraventie, încercând, în acelasi timp, sa dovedeasca pretinsa contraventie cu ajutorul marturiilor conductorilor de tren I.N. si I.E., desi P.F. avea posibilitatea sa legitimeze persoanele aflate în tren si sa le indice în procesul-verbal de contraventie ca martori, punându-se întrebarea de ce nu a procedat astfel, raspunsul fiind acela ca nimeni nu ar fi confirmat minciunile lui P.F., pentru ca faptele retinute în sarcina sa nu au existat în realitate; ca singurele persoane care pot fi determinate sa minta si sa declare ceea ce le cere P.F. sunt angajatii Societatii Nationale a Cailor Ferate Române, si anume unii dintre conductorii de tren, care pot face aceste fapte fie din obedienta, fie din dusmanie, fie pentru ca se fac presiuni asupra lor, acestia fiind ca niste subordonati fata de politistii de la Transporturi Feroviare, adresându-li-se politistilor cu apelativul „Sefule”, acesti politisti având si atributii de control a activitatii conductorilor de tren, întocmind mai multe dosare penale, pentru luare si dare de mita, unor calatori si conductori de tren, asa cum este cazul conductorului de tren L. M. din Gura-Foii, fapt dovedit prin articolul din ziarul „Jurnalul de Dâmbovita” în care s-a scris despre cazul acestui conductor de tren; ca politistii si conductorii de tren au încercat, mai întâi, sa însceneze contraventia din data de 22.02.2005, însa, vazând ca aceasta înscenare nu le-a reusit, au încercat apoi sa îl acuze de instigare la marturie mincinoasa, pe baza unor probe obtinute prin mijloace nepermise de lege, asa cum reiese din ordonanta Parchetului de pe lânga Judecatoria Pucioasa, însa nereusind nici de aceasta data sa îsi atinga scopul, care este trimiterea sa în judecata; ca, din cauza acestor repetate încercari nereusite de a îl sanctiona contraventional sau de a-l trimite în judecata, s-a produs o puternica frustrare a politistilor si conductorilor de tren, care au facut o obsesie din a-l amenda sau a-l trimite în judecata pe petitionar, la aceasta frustrare adaugându-se si faptul ca, începând cam din luna ianuarie a anului 2007, petitionarul îsi procura biletele de calatorie totdeauna din tren, folosind pentru plata biletelor numai monede de 1 ban, de foarte multe ori conductorii de tren refuzând sa primeasca aceste monede, spunând ca ei nu le pot preda la casierie si nici nu le pot folosi la cumparaturi, deoarece casierii si vânzatorii nu primesc aceste monede, faptul ca petitionarul foloseste aceste monede pentru plata biletelor declansând un adevarat razboi al politistilor si al conductorilor de tren împotriva sa, acestia propunându-si sa îl „termine” pe petitionar prin orice mijloace, procesul-verbal de contraventie care face obiectul acestei cauze fiind rezultatul acestui razboi, nefiind decât o înscenare; ca, pentru faptul ca M.D. i-a încheiat petitionarului în mod abuziv procesul-verbal de contraventie din data de 22.02.2005, petitionarul a formulat plângere penala împotriva acestuia, pentru abuz în serviciu si fals intelectual, dovada acestui proces penal fiind tot ordonanta Parchetului de pe lânga Judecatoria Pucioasa, prin care s-a dispus neînceperea urmaririi penale a lui M.D., la momentul formularii notelor scrise aflându-se pe rolul Judecatoriei Pucioasa plângerea petitionarului împotriva acestei ordonante; ca pentru incidentele din 22.02.2005 si 29.06.2007 petitionarul a formulat plângere penala împotriva lui P.F., I.L., care este sotul lui I.E., ce are calitatea de martora în aceasta cauza, si R.C., pentru retinere ilegala si tortura fizica si psihica, aceasta plângere penala fiind înregistrata la Parchetul de pe lânga Judecatoria Târgoviste sub nr. 1113/05.10.2007.

Petitionarul a atasat notelor sale scrise copiile urmatoarelor înscrisuri: H. G. nr. 203/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind transporturile pe caile ferate române, republicata, sentinta civila nr. 2.723/04.07.2005 pronuntata de Judecatoria Târgoviste în cauza cu numarul 2.898/2005, încheierea din 29.06.2005 pronuntata de Judecatoria Târgoviste în cauza cu numarul 2.898/2005, declaratia data de M.D. în data de 18.06.2006, un articol intitulat „Nasul si-a gasit … nasii”, declaratia data de I.L., declaratia data de D.Z. în data de 29.06.2005, declaratia data de C.M. în data de 26.01.2007, o declaratie data în data de 13.04.2005, certificatul medico-legal nr. 691/02.07.2007, emis de Serviciul Medico-Legal din cadrul Spitalului Judetean Dâmbovita, pe numele lui S.G., plângerea penala formulata de S.G., înregistrata sub numarul 1113/05.10.2007 la Parchetul de pe lânga Judecatoria Târgoviste, practica judiciara.

La termenul de judecata din data de 18.01.2008, la interpelarea instantei, petitionarul a învederat acesteia ca plângerea sa priveste atât forma, cât si fondul procesului-verbal de contraventie, astfel încât probele solicitate se refera si la dovedirea netemeiniciei acestui proces-verbal de contraventie, fata de acestea instanta dispunând unirea exceptiilor de nulitate ale procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, invocate de petitionar, cu fondul cauzei, acestea având nevoie de administrarea acelorasi probatorii, ca cele privind fondul procesului-verbal de contraventie, pentru solutionarea lor.

 La acelasi termen de judecata petitionarul a învederat instantei ca trebuie sa aprecieze asupra depozitiei martorei I.E., deoarece a formulat plângere penala împotriva sotului acesteia, fiind în dusmanie, deci, cu aceasta.

Tot la interpelarea instantei, petitionarul a învederat instantei ca nu solicita încuviintarea altor probe decât cele încuviintate prin încheierea de sedinta de la termenul din 26.10.2007.

La termenul de judecata din data de 22.02.2008, petitionarul a solicitat încuviintarea si a probelor cu interogatoriul intimatei si depozitia unui martor, reprezentantul intimatei opunându-se încuviintarii probelor solicitate de petitionar, deoarece acestea nu au fost solicitate la prima zi de înfatisare, în temeiul dispozitiilor art. 132 Cod procedura civila coroborate cu dispozitiile art. 167 Cod procedura civila instanta încuviintând aceste probe, deoarece administrarea lor nu prilejuia amânarea judecarii cauzei în acest scop, nefiind înca audiat martorul P.G., cauza fiind în stare de amânare pentru acest temei.

Au fost audiati martorii I.N., D.F., I.E. si P.G., cu respectarea dispozitiilor art. 186-200 Cod procedura civila.

Cu respectarea dispozitiilor art. 218 si 222 Cod procedura civila a fost administrat intimatei interogatoriul propus de petitionar.

Inspectoratul de Politie Judetean Dâmbovita, cu adresa nr. 11.011/2/01.04.2008, a comunicat instantei copia dispozitiei Inspectorului General al Politiei Române nr. 201/03.04.2006.

Petitionarul, fata de raspunsul la interogatoriu al intimatei, a învederat instantei ca apreciaza ca nefiind sincer raspunsul la întrebarea sa nr. 1, aratând ca, dupa câte cunoaste, Politia Transporturi Feroviare are în dotare aparate de înregistrare si filmare, solicitând emiterea unei adrese catre intimata pentru a face precizari în acest sens, instanta încuviintând aceasta proba în temeiul dispozitiilor art. 167 coroborate cu dispozitiile art. 175 Cod procedura civila.

Intimata a raspuns instantei, la solicitarea acesteia, cu adresele numerele 340850/08.05.2008 si 907227/30.05.2008.

La termenul la care cauza a fost în stare de judecata, partea prezenta a avut sustinerile aratate în încheierea de la termenul de judecata din data de 06.06.2008, care face parte integranta din prezenta hotarâre, fiind efectuate actele de procedura aratate în aceeasi încheiere.

Prin concluziile scrise formulate în data de 12.06.2008, petitionarul a solicitat admiterea exceptiilor de nulitate a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei formulate de el prin plângere, si anume indicarea a 2 date în procesul-verbal de contraventie, ilizibilitatea numelui si prenumelui agentului constatator, care echivaleaza cu lipsa acestora, si încalcarea prevederilor legale cu privire la obiectiunile contravenientului din procesul-verbal de contraventie; prin aceleasi concluzii scrise petitionarul a solicitat anularea procesului-verbal de contraventie si pentru faptul ca din probele administrate a rezultat ca el nu a savârsit faptele retinute în sarcina sa, din declaratiile martorilor P.G. si D.F. reiesind, cu certitudine, aceasta, petitionarul solicitând înlaturarea declaratiilor martorilor I.E. si I.N., acestea fiind si nesincere si nepermise de lege, deoarece au calitatea de agenti constatatori, asa cum petitionarul a aratat prin notele scrise depuse la data de 17.01.2008; petitionarul a mai sustinut în concluziile scrise ca din dezbaterile pe fondul cauzei a reiesit faptul ca Politia Transporturi Feroviare nu face parte din Inspectoratul de Politie Judetean Dâmbovita, fiind un serviciu auxiliar al Societatii Nationale a Cailor Ferate Române, din cauza acestei stari de fapt aceasta politie neavând competenta sa sanctioneze contraventiile în temeiul dispozitiilor Legii nr. 61/1991, având competenta de sanctionare a contraventiilor doar în temeiul dispozitiilor H. G. nr. 203/1994, indicarea Legii nr. 61/1991 de catre agentul constatator, ca temei juridic al sanctiunii, fiind evident gresita, temeiul juridic în aceasta cauza si în altele asemanatoare neputând fi altul decât H. G. nr. 203/1994, indicarea gresita a temeiului juridic sanctionându-se cu nulitatea, pentru aceasta cerând admiterea si a acestei exceptii a nulitatii procesului-verbal de contraventie; ca solicita sa se tina cont la pronuntarea hotarârii de faptul ca Politia Transporturi Feroviare a mai încercat sa puna în sarcina sa fapte care nu au existat, în dovedirea acestei afirmatii anexând concluziilor scrise referatul de terminare a urmaririi penale, prin care Politia Transporturi Feroviare, prin agentul R.V., a propus trimiterea sa în judecata, propunere care a fost infirmata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Pucioasa, prin ordonanta aflata la dosarul cauzei.

Petitionarul a atasat concluziilor sale scrise referatul de terminare a urmaririi penale nr. 215/P/2006/09.10.2006, emis de Postul de Politie Transporturi Feroviare Fieni, din cadrul Serviciului Transporturi Feroviare Dâmbovita, din cadrul Sectiei Regionale de Politie Transporturi Bucuresti.

Analizând probatoriul administrat în cauza, în raport de dispozitiile legale, instanta constata urmatoarele:

Prin procesul-verbal de contraventie contestat, petitionarul a fost sanctionat cu amenda contraventionala în suma de 800 de lei, constatându-se ca în ziua de 29.06.2007, la ora 1615, în trenul personal 9103, a adresat amenintari, injurii si expresii jignitoare organelor de politie, fapta comisa fiind prevazuta de dispozitiile art. 2 punctul 1 din Legea nr. 61/1991 si sanctionata de dispozitiile art. 3 lit. b din acelasi act normativ, procesul-verbal de contraventie nefiind semnat de catre petitionar, fiind semnat de catre martorul I.D., la rubrica „Mentiuni (obiectiuni) ale contravenientului” fiind aratat „Nu recunoaste fapta comisa”, situatie de fapt care rezulta din procesul-verbal de contraventie contestat.

Instanta constata ca dispozitiile art. 2 alin. 1 punctul 1 din Legea nr. 61/1991 prevad ca este contraventie, daca fapta nu este comisa în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sa fie considerata infractiune, savârsirea, în public, de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenintari cu acte de violenta împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si linistea publica sau sa provoace indignarea cetatenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a institutiilor publice, dispozitiile art. 3 alin. 1 litera b din Legea nr. 61/1991 prevad ca aceasta contraventie se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 de lei vechi la 10.000.000 de lei vechi, iar dispozitiile art. 7 din acelasi act normativ prevad ca acele contraventii din Legea nr. 61/1991 se constata de catre primar, împuternicitii acestuia, de catre ofiterii sau subofiterii de politie ori de catre ofiterii, maistrii militari, subofiterii sau militarii din jandarmerie, angajati pe baza de contract.

De asemenea, instanta constata ca dispozitiile art. 16 alin. 1 din O. G. nr. 2/2001 prevad ca procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde în mod obligatoriu: data si locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca al contravenientului; descrierea faptei contraventionale, cu indicarea datei, orei si locului în care a fost savârsita, precum si aratarea tuturor împrejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; posibilitatea achitarii în termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plângerea; ca dispozitiile art. 17 din O. G. nr. 2/2001 prevad ca lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, a faptei savârsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal de contraventie, aceasta constatându-se si din oficiu; ca dispozitiile art. 19 alin. 1 din O. G. nr. 2/2001 prevad ca procesul-verbal de contraventie se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient, în cazul în care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator facând mentiune despre aceste împrejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin 1 martor, în acest caz procesul-verbal de contraventie cuprinzând si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia, conform dispozitiilor art. 19 alin. 2 din O. G. nr. 2/2001 neputând avea calitatea de martor un alt agent constatator.

Instanta mai constata ca H. G. nr. 203/1994, pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind transporturile pe caile ferate române, republicata, stabileste faptele care constituie contraventii la normele privind transporturile pe caile ferate române, sanctiunile care se aplica si organele împuternicite sa constate si sa sanctioneze aceste fapte, în dispozitiile art. 2 fiind aratate faptele care constituie contraventii, în dispozitiile art. 3 fiind aratate sanctiunile stabilite pentru faptele contraventionale, iar dispozitiile art. 4 prevazând ca acele constatari ale contraventiilor se fac de catre sefii de statii, operatorii programatori, impiegatii de miscare, sefii de tren, sefii de manevra, conductorii de tren, magazinerii, veghetorii de încarcare, sefii depourilor de locomotive, sefii remizelor de locomotive, sefii reviziilor de vagoane, sefii de tura de la reviziile de vagoane, revizorii tehnici de vagoane, sefii sectiilor de întretinere a caii ferate, picherii, maistrii, sefii de districte de linii, lucrari de arta si cladiri, sefii sectiilor si districtelor de electrificare, centralizare si telecomanda din unitatile din structura S. N. C. F. R., pentru contraventiile savârsite în sfera lor de activitate, putând constata contraventii si alti angajati ai cailor ferate împuterniciti în acest scop de S. N. C. F. R., precum si ofiterii si subofiterii din Politia pentru transporturi feroviare din cadrul Ministerului de Interne si ofiterii si subofiterii din transporturile militare din Ministerul Apararii Nationale, pentru calatorii ce utilizeaza documente militare de transport, dispozitiile art. 5 alin. 4 prevazând ca ofiterii si subofiterii din Politia pentru transporturi feroviare, în lipsa organelor S. N. C. F. R., sunt în drept sa aplice sanctiunea pentru contraventiile prevazute la art. 2 punctul 1, 2, 4, 5, 9, 11-24, 27-35 si 41-49.

Instanta apreciaza ca sustinerile petitionarului cu privire la nelegalitatea procesului-verbal de contraventie, deoarece acesta este întocmit în data de 02.07.2007, în timp ce pretinsa contraventie ar fi fost savârsita în data de 29.06.2007, fapt ce duce la imposibilitatea stabilirii exacte a datei de la care începe sa curga termenul de prescriptie pentru aplicarea sau executarea sanctiunii, precum si termenul de depunere a plângerii contraventionale, asa cum au fost aratate mai sus, sunt nefondate, deoarece data savârsirii faptei contraventionale poate fi distincta de data încheierii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, fapt ce rezulta din dispozitiile art. 13 alin. 1 din O. G. nr. 2/2001, care prevad ca aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie în termen de 6 luni de la data savârsirii faptei, în consecinta fiind doar stabilit un termen de prescriptie a raspunderii contraventionale în cazul în care raspunderea contraventionala nu a fost stabilita la data savârsirii faptei contraventionale, ca atare instanta urmând sa respinga, ca nefondata, exceptia ridicata de petitionar a nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei fondata pe acest temei.

În ceea ce priveste sustinerile petitionarului ce fac referire la faptul ca numele si prenumele agentului constatator sunt ilizibile, fapt ce echivaleaza cu lipsa lor, în conformitate cu dispozitiile art. 17 din O. G. nr. 2/2001 lipsa numelui si prenumelui agentului constatator sanctionându-se cu nulitatea, instanta constata ca aceste sustineri sunt nefondate, aceasta rezultând din însusi procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, în acesta aratându-se, ca usor lizibil, ca agentul constatator este agentul sef adjunct P.F., din Serviciul de Politie Transporturi Dâmbovita, în consecinta instanta apreciind ca nefondata exceptia nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei ridicata de petitionar pe temeiurile aratate, urmând sa o respinga astfel.

În ceea ce priveste sustinerile petitionarului ce fac referire la faptul ca procesul-verbal de contraventie contestat a fost încheiat cu încalcarea dispozitiilor art. 16 alin. 7, care prevad ca agentul constatator are obligatia sa aduca la cunostinta contravenientului, în momentul încheierii procesului-verbal de contraventie, dreptul de a face obiectiuni, instanta apreciaza ca acestea sunt nefondate, deoarece în procesul-verbal de contraventie încheiat ulterior pretinsei savârsiri a faptei de catre petitionar au fost consemnate sustinerile petitionarului de la momentul acestei pretinse savârsiri, la rubrica „Mentiuni (obiectiuni) ale contravenientului”, în sensul ca petitionarul prezent nu recunoaste fapta comisa, ceea ce petitionarul a si învederat instantei ca a obiectat agentului constatator în momentul în care acesta a pretins ca prezentul petitionar a savârsit fapta constatata prin procesul-verbal de contraventie contestat, pentru aceste temeiuri instanta apreciind ca nefondata exceptia nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei ridicata de petitionar pentru acest motiv, urmând sa o respinga astfel.

În ceea ce priveste exceptia nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, ridicata de petitionar pe temeiul faptului ca a fost indicat ca temei de drept al sanctiunii contraventionale Legea nr. 61/1991, acesta fiind un temei de drept eronat, deoarece actul normativ care reglementeaza stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind transporturile pe Caile Ferate Române este H. G. nr. 203/1994, indicarea unui temei legal eronat atragând nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, precum si în ceea ce priveste exceptia nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, ridicata de petitionar pe temeiul faptului ca agentul constatator nu avea dreptul sa constate contraventiile prevazute de dispozitiile Legii nr. 61/1991, instanta apreciaza ca aceste exceptii sunt nefondate, urmând sa le respinga astfel, deoarece, în conformitate cu dispozitiile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 218/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, care arata ca Politia Româna se poate organiza si conform specificului unor sectoare ale economiei nationale – transporturi feroviare, aeriene, navale – sau a unor obiective economice si sociale, în functie de importanta si de numarul acestora, precum si în conformitate cu dispozitiile art. 4 din H. G. nr. 203/1994, mai sus aratate, agentul constatator al intimatei Sectia Regionala de Politie Transporturi Bucuresti are calitatea de subofiter de politie, în sensul de dispozitiilor art. 7 alin. 1 din O. G. nr. 2/2001, în consecinta putând sa constate contraventiile prevazute în dispozitiile Legii nr. 61/1991, act normativ în temeiul caruia a fost sanctionat contraventional petitionarul, în raport de prevederile acestui act normativ, care reglementeaza contraventia care a fost constatata de agentul constatator, nefiind limitate locurile în care se poate savârsi contraventia, iar dispozitiile H. G. nr. 203/1994 neprevazând ca este contraventie o fapta de natura aceleia despre care se pretinde ca a fost savârsita de petitionar, fapta care sa fie savârsita în legatura cu transporturile pe Caile Ferate Române.

În ceea ce priveste exceptia nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, ridicata de petitionar pe temeiul faptului ca martorul asistent la încheierea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei are calitatea de agent constatator, încalcându-se astfel dispozitiile art. 19 alin. 2 din O. G. nr. 2/2001, instanta apreciaza ca aceasta exceptie este fondata, deoarece martorul asistent, aratat în procesul-verbal de contraventie contestat, sub numele de I.D., în realitate acesta fiind I.N., are calitatea de agent constatator în ceea ce priveste contraventiile prevazute de dispozitiile H. G. nr. 203/1994, fapt dovedit prin depozitia acestuia, în calitate de martor, pe de o parte legea nedistingând daca aceasta calitate de agent constatator, pe care trebuie sa nu o aiba martorul asistent, priveste actul normativ în temeiul caruia este sanctionat contravenientul sau un alt act normativ, în temeiul caruia martorul asistent sa aiba calitatea de agent constatator, iar, pe de alta parte, fiind evidenta intentia legiuitorului ca între agentul constatator care constata fapta contraventionala prin procesul-verbal de contraventie si martorul asistent sa nu existe o legatura obiectiva si/sau subiectiva, pe temeiul careia si martorul asistent, având tot calitatea de agent constatator, sa fie interesat în încheierea procesului-verbal de contraventie, interes care se poate aprecia ca exista la martorul asistent din prezenta cauza, atâta timp cât acesta are calitatea de sef de tren, iar contraventia despre care se pretinde ca a fost savârsita de petitionar s-a pretins a fi savârsita în trenul al carui sef era acest martor asistent.

În consecinta, instanta urmeaza sa admita aceasta ultima exceptie a nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, ridicata de petitionar, sa admita plângerea, asa cum a fost precizata la data de 17.01.2008 si la termenul de judecata din data de 18.01.2008, formulata de petitionar, si sa anuleze procesul-verbal de contraventie contestat, admiterea acestei exceptii facând de prisos examinarea plângerii contraventionale pe fondul acesteia.

Instanta urmeaza sa respinga cererea petitionarului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata, ca nefondata, în temeiul dispozitiilor art. 274 Cod procedura civila, deoarece petitionarul nu a facut dovada cheltuielilor sale de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Respinge, ca nefondata, exceptia nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei întemeiata pe faptul ca procesul-verbal de contraventie este întocmit în data de 02.07.2007, în timp ce pretinsa contraventie ar fi fost savârsita în data de 29.06.2007, fapt ce duce la imposibilitatea stabilirii exacte a datei de la care începe sa curga termenul de prescriptie pentru aplicarea sau executarea sanctiunii, exceptie ridicata de petitionar.

Respinge, ca nefondata, exceptia nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei întemeiata pe faptul ca numele si prenumele agentului constatator sunt ilizibile, fapt ce echivaleaza cu lipsa lor, exceptie ridicata de petitionar.

Respinge, ca nefondata, exceptia nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei întemeiata pe faptul ca procesul-verbal de contraventie contestat a fost încheiat cu încalcarea dispozitiilor art. 16 alin. 7, care prevad ca agentul constatator are obligatia sa aduca la cunostinta contravenientului, în momentul încheierii procesului-verbal de contraventie, dreptul de a face obiectiuni, exceptie ridicata de petitionar.

Respinge, ca nefondata, exceptia nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei întemeiata pe faptul ca a fost indicat ca temei de drept al sanctiunii contraventionale Legea nr. 61/1991, acesta fiind un temei de drept eronat, exceptie ridicata de petitionar.

Respinge, ca nefondata, exceptia nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei întemeiata pe faptul ca agentul constatator nu avea dreptul sa constate contraventiile prevazute de dispozitiile Legii nr. 61/1991, exceptie ridicata de petitionar.

Admite exceptia nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, pe temeiul faptului ca martorul asistent la încheierea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei are calitatea de agent constatator, încalcându-se astfel dispozitiile art. 19 alin. 2 din O. G. nr. 2/2001, exceptie ridicata de petitionar.

Admite plângerea, asa cum a fost precizata la data de 17.01.2008 si la termenul de judecata din data de 18.01.2008, formulata de petitionarul S.G., cu domiciliul în orasul Pucioasa, , împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria AY, nr. 1360843, încheiat în data de 02.07.2007, în municipiul Târgoviste, judetul Dâmbovita, de catre agentul constatator al intimatei Sectia Regionala de Politie Transporturi Bucuresti, cu sediul în municipiul Bucuresti, Calea Giulesti, nr. 2-4, sectorul 1, prin Serviciul de Politie Transporturi Feroviare Dâmbovita, reprezentata prin reprezentantul Inspectoratului de Politie Judetean Dâmbovita, cu sediul în municipiul Târgoviste, b-dul Regele Carol I, nr. 64, jud. Dâmbovita. 

Anuleaza procesul-verbal de contraventie mai sus aratat.

Respinge cererea petitionarului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata, ca nefondata.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica din data de 19.06.2008.

Domenii speta

Spete similare