Divorţ

Sentinţă civilă 751 din 23.10.2013


Deliberând asupra cauzei de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galţi la data de 26.04.2012 reclamanta .... a chemat în judecată pe pârâtul ....., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună desfacerea căsătoriei din culpa excusivă a pârâtului , încredinţarea minorei ....  spre creştere şi educare reclamantei ,.

Arată reclamanta prin cerere că s-a căsătorit cu pârâtul din data de 8 noiembrie 2002 şi din căsătorie a rezultat minora .....

Mai arată reclamanta că pe fondul lipsurilor materiale a avut numeroase divergenţe cu pârâtul care nu a avut niciodată un loc de muncă, nu a participat la îndatoririle de familie fapt care a culminat cu despărţirea în fat în urmă cu circa 1 an şi 6 luni.

Susţine reclamanta că pârâtul nu a manifestat nici un interes faţă de minoră şi aceasta este în grija bunicilor materni pe perioada cât reclamanta se află la muncă în străinătate.

În dovedirea acţiunii reclamantul a solicitat proba cu acte, şi a depus la dosarul cauzei certificatul de căsătorie în original, certificatul  de naştere al minorei procură judiciară, dovada reşedinţei în Italia, adeverinţe de venit.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de 39 lei şi timbru judiciar de 0,3 lei conform disp. Art.7 alin 1 lit a din legea nr.146/1997 modificată.

La dosarul cauzei s-a depus un referat de anchetă socială.

Pârâtul deşi legal citat  nu s-a prezentat în instanţă şi nici nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare sau alte susţineri.

Prin precizarea la acţiune depusă la  data de 25.01.2013 reclamanta a solicitat autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de reclamantă şi reluarea numelui  de către reclamantă deţinut anterior căsătoriei respectiv acela de Popoiu.

În drept şi-a întemeiat acţiunea pe disp. art. 263, 487,488 , 400 alin 1 şi art. 493 cod civil.

Prin sentinţa civilă nr. 6033/07.06.2013 s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Galaţi şi s-a declinat cauza spre competentă soluţionare la Judecătoria Tîrgu Bujor judeţul Galaţi.

La Judecătoria Tîrgu Bujor, cauza a fost înregistrată sub nr. xxxxxxxxxx

La termenul de judecată din data de 25.09.2013 au fost încuviinţate probatorii respectiv proba cu un martor pentru reclamantă.

La termenul de judecată din data de 23.10.2013 a fost audiată martora ....., declaraţia acesteia fiind consemnată în scris şi ataşată la dosarul cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată precizată, reclamanta ..... a chemat în judecată pe pârâtul ...., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună desfacerea căsătoriei din culpa excusivă a pârâtului, încredinţarea minorei ..... spre creştere şi educare reclamantei , autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de reclamantă şi reluarea numelui  de către reclamantă deţinut anterior căsătoriei respectiv acela de ....

Din certificatul de căsătorie seria  CB  nr.466719 (fila 52 din dosar), emis de Primăria  Galaţi, rezultă că părţile s-au căsătorit la data de 8 noiembrie 2002, căsătoria lor fiind înregistrată la numărul  1929, în registrul stării civile al Primăriei Galaţi  .

Potrivit certificatului de naştere seria NV nr.702792, emis de Consiliul Local oraşului Galaţi, judeţul Galaţi,  minora ….. este copilul celor două părţi din proces.

Potrivit art. 373, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa judecătorească poate desface căsătoria prin divorţ atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

Potrivit declaraţiei martorei  propusă de către reclamantă, relaţiile dintre cei doi soţi sunt grav şi iremediabil afectate.

Astfel, martora ….. a declarat că părţile sunt căsătorite din noiembrie 2002 şi au avut numeroase discuţii pe fondul lipsurilor materiale. Declară martora că pârâtul obişnuia să sustragă bani atât de la părinţii reclamantei cât şi de la părinţii lui pe care îi folosea în alte scopuri decât cele familiare.  Mai declară martora că reclamanta a plecat în Italia să muncească şi trimetea lunar bani pentru ca pârâtul să achite o datorie la bancă, însă a descoperit după o perioadă de timp că acesta achita la bancă sume modice şi nu rata reală iar restul banilor îi folosea în scopuri personale, distractive, mergea la munte fără familie. Martora declară că despărţirea în fapt  s-a produs în august  2011 când pârâtul a mers în Italia la soţia sa iar aceasta la descoperit  că avea o relaţie extraconjugală.  Declară martora că pârâtul este total dezinteresat de minoră.

Analizând coroborat probatoriile administrate în cauză, având în vedere că părţile sunt despărţite în fapt şi văzând dispoziţiile art. 373 lit.b din codul civil, instanţa concluzionează că raporturile dintre soţi sunt grav vătămate, încât continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, din vina exclusivă a pârâtului.

Pentru aceste considerente, instanţa urmează, aşadar, a admite acţiunea având ca obiect divorţ şi a desface căsătoria din culpa exclusivă a pârâtului.

 Având în vedere disp. art. 383 alin.3 cod civil, văzând că nu există nici o înţelegere între părţi, instanţa va dispune ca pe viitor reclamanta să-şi reia numele deţinut anterior căsătoriei respectiv acela de …..

În ceea ce priveşte minora ……  instanţa va avea  în vedere referatul de anchetă socială, din care rezultă că minora locuieşte cu mama sa şi bunicii materni în locuinţa bunicilor, apartament proprietate personală compus din două camere şi dependinţe complet mobilat şi bine întreţinut, reclamanta lucrează cu contract de muncă în Italia, vine în ţară la 6 luni şi lunar trimite bani pentru minoră.

Conform disp. art.398 cod civil, autoritatea părintească va fi exercitată exclusiv de către un părinte în cazul în care există motive întemeiate şi este în interesul minorului.

Având în vedere probatoriul administrat în cauză instanţa apreciază că cel puţin la acest moment autoritatea părintească trebuie exercitată numai de către reclamantă deoarece pârâtul de un an de zile nu a vizitat minora nu s-a interesat de aceasta şi nu i-a asigurat întreţinere.

În ceea ce priveşte locuinţa minorei, având în vedere disp. art.400 cod civil coroborate cu probatoriile administrate în cauză instanţa apreciază că este în interesul minorei să aibă domiciliul la mama sa  cu care a locuit în mod statornic. Astfel instanţa va stabili locuinţa minorei … la  domiciliul reclamantei .

Instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/ 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

În acelaşi sens vin şi prevederile art. 400 alineatul 1 din Codul civil potrivit cărora în lipsa înţelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al minorului, instanţa stabileşte odată cu pronunţarea divorţului locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic

Referitor întreţinerea minorului, instanţa reţine că potrivit art. 524 din Codul civil  are drept la întreţinere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreţine din munca sau din bunurile sale. Minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.

Potrivit disp. art 402 cod civil întreţinerea este datorată de ambii părinţi iar instanţa va stabili contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor astfel că reclamanta va fi obligată să participe la întreţinerea, creşterea şi educarea minorei în natură, iar pârâtul prin plata unei sume de bani.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi susţinerile părţilor, rezultă că pârâtul nu realizează venituri din muncă, motiv  pentru care instanţa va obliga pe aceasta la plata unei pensii de întreţinere către minora ……. în cuantum de 25%  din salariul minim net lunar pe economie,de la data introducerii acţiunii respectiv 26.04.2012 până la majoratul minorei iar reclamanta va contribui la creşterea şi educarea minorei în natură .

În baza principiului ce guvernează procesul civil instanţa ia act că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

 H O T Ă R Ă Ş T E :

Admite acţiunea civilă având ca obiect  divorţ cu minori, înregistrată sub nr. xxxxxxxxx la data de 24.07.2013, formulată de reclamanta …. cu domiciliul ales în …., jud. Galaţi, în contradictoriu cu pârâtul …., domiciliat în …., jud. Galaţi.

 Dispune desfacerea căsătoriei încheiate sub nr. 1929/08.11.2002 de Primăria Galaţi din culpa  exclusivă a pârâtului.

Reclamanta va reveni la numele deţinut anterior căsătoriei respectiv acela de …..

 Stabileşte locuinţa minorei ….. născută la data de 21.04.2007, la domiciliul reclamantei. 

Autoritatea părintească cu privire la minoră va fi exercitată exclusiv de către reclamantă.

Reclamanta va fi obligată să contribuie la creşterea şi întreţinerea minorei în natură în cotă de 25% din venitul net realizat de la data – introducerii acţiunii  26.04.2012 până la majoratul minorei iar pârâtul va fi obligat la creşterea şi întreţinerea minorei prin plata unei indemnizaţii în cotă 25% din venitul minim net pe economie  de la data introducerii acţiunii 26.04.2012 până la majoratul minorei.

 Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată. 

 Cu apel în 30 zile de la comunicare la Judecătoria Tîrgu Bujor.

 Pronunţată în şedinţă publică astăzi 23.10.2013.