Propunere de arestare preventiva

Încheiere măsuri preventive din data de 28.02.2012 în dosarul numărul 521/332/2012

Pe rol, soluţionarea  propunerii de arestare preventivă, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare, jud.Mehedinţi,privind pe inculpaţii : A.V.N. şi J.I.C.M.

La apelul nominal, făcut în şedinţa din Camera de  Consiliu, au răspuns  prezent inculpatul A.N. în stare de arest, asistat de av. B.I., din oficiu precum şi inculpatul J.C.M. în stare de arest asistat de avocat M.A. , din oficiu .

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, av. B.I. si M.A. au depus la dosar împuternicirea avocaţială privind acordarea asistenţei judiciare pentru inculpaţi .

Potrivit disp. art. 171 alin.1 c.p.p. , inculpaţilor li s-a adus  la cunoştinţă faptul că, le-a fost desemnat apărător din oficiu în persoana av.  B.I. pentru inculpatul A.N. şi M.A. pentru inculpatul J.C.M. ,aceştia declarând că  nu doresc să angajeze apărători aleşi şi sunt de acord cu apărătorii desemnaţi din oficiu, după care  potrivit dispoziţiilor art. 318 C.pr.pen., au fost identificaţi pe rând inculpaţii, aceştia declarând că, cunosc conţinutul referatului şi nu au solicitat  să le fie prezentat.

Potrivit dispoziţiilor art. 70 alin. 2 C.pr.pen.,  instanţa pune în vedere inculpaţilor că, au dreptul să nu facă nici o declaraţie, atrăgându-li-se atenţia  că, tot ceea ce declară poate fi folosit  şi împotriva lor.

Inculpaţii consimt să dea declaraţie.

Se procedează la ascultarea inculpaţilor potrivit dispoziţiilor art. 150 alin. 1 C.pr. pen., răspunsul  acestora  fiind consemnat în declaraţiile  scrise şi depuse la dosar, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, s-a acordat cuvântul asupra propunerii de luare a măsurii arestării preventive.

 Reprezentantul Ministerului Public, a pus concluzii pentru admiterea propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor, pentru o perioadă de 29 zile, arătând că, lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică , având în vedere că , s-a acţionat pe timp de noapte , prin efracţie  în dauna a două societăţi  comerciale , fiind întrunite  disp. art. 146-148 C.p.p.

Avocat B.I., pentru  inculpatul A.N.,  a  solicitat respingerea propunerii de arestare preventivă  şi înlocuirea acesteia  cu măsura obligării  de a nu părăsi localitatea, deoarece inculpatul  nu are antecedente penale  şi nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică .

Avocat M.A.  pentru inculpatul J.C.M. , a solicitat respingerea propunerii  de arestare preventivă şi înlocuirea acesteia  cu măsura obligării  de a nu părăsi localitatea , deoarece nu sunt probe care să ateste  că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică având în vedere lipsa  antecedentelor penale .

Inculpaţii, în ultimul cuvânt, pe rând, au cerut respingerea propunerii  de arestare preventivă şi judecarea în stare de libertate .

Deliberând asupra propunerii de arestare preventivă:

Prin propunerea  înregistrată  pe rolul acestei instanţe  la data de 28.02.2012, sub nr.521/332/2012, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare, judeţul Mehedinţi, a  solicitat  luarea  măsurii arestării  preventive pe o durată de 29 de zile a inculpaţilor A.N. şi J.C.M. ,pentru săv. infracţiunilor  prev. şi pedepsite de art. 208 alin. 1- art.209 alin. 1 lit. a,g,i Cod penal şi art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g, i , cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal . 

S-a motivat că, prin Ordonanţa nr.313/P/2012, din data de 28.02.2012, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vânju Mare,s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva  inculpaţilor J.C.M. şi A.N. , pentru infracţiunile mai sus menţionate.

S-a reţinut că, în noaptea de 26/27.02.2012, au pătruns prin efracţie , în baza unor rezoluţii infracţionale diferite , în incinta S.C. B.M. Prod SRL şi S.C. L. SRL , ambele având sediul în comuna Pătulele , jud. Mehedinţi , de unde au sustras  bunuri alimentare şi nealimentare, cauzând un prejudiciu  total evaluat la suma de 2.500 lei .

Inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea faptelor, declaraţiile acestora referitoare la activităţile întreprinse în noaptea de 26/27.02.2012 pe raza comunei Pătulele fiind însă vădit  contradictorii , de asemenea inculpaţii nu şi-au mai menţinut  declaraţiile  date în faţa organelor de cercetare .

S-a mai reţinut că ,o parte din bunurile sustrase  din incinta celor două societăţi comerciale au fost găsite de către organele de poliţie în imobilul în care aceştia s-au aflat , iar altă parte  din bunurile sustrase au fost găsite de lucrătorii de poliţie, în dimineaţa zilei următoare, în autoturismul cu care se deplasau  inculpaţii în direcţia comunei Vlădaia .

Modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunilor (pe timp de noapte ,prin efracţie, din incinta a două societăţi  comerciale , valoarea mare a prejudiciului cauzat) şi atitudinea procesuală nesinceră, evidenţiază o periculozitate  sporită  a inculpaţilor .

Starea de fapt reţinută în sarcina inculpaţilor este dovedită cu actele de cercetare penală efectuate în cauză .

În şedinţa din  Camera de Consiliu de azi, la audiere, inculpaţii nu au recunoscut să fi sustras bunuri  de la părţile vătămate, declarând că, în dimineaţa zilei de 27.02.2012, în timp ce se deplasau împreună cu un autoturism  către localitatea Vlădaia, jud. Mehedinţi , au fost opriţi de către organele de poliţie în localitatea Bucura  şi conduşi la sediul  poliţiei întrucât nu au putut justifica provenienţa bunurilor ce au fost găsite în autoturism .

Instanţa, analizând condiţiile reţinerii dispuse în baza art. 146 şi 148  alin. 1 lit. f C.pr.pen., precum şi întregul material probator, constată că nu se impune  luarea măsurii arestării preventive pentru următoarele considerente :

Potrivit art. 143 alin. 1 C.p.p., măsura preventivă se ia numai dacă există probe sau indicii temeinice  că, inculpatul a săvârşit o faptă  prevăzută de legea penală ,  iar conform art., 68 ind. 1 C.p.p., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală a comis fapta .

În art. 148 alin. 1 lit. a-f C.p.p., sunt prevăzute situaţiile în care se poate dispune arestarea preventivă .

Pentru ca această măsură să poată fi dispusă , trebuie îndeplinite cumulativ două condiţii: pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită să fie închisoarea mai mare de 4 ani  şi să existe probe  că, lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică .

Conform art. 136 alin.8 C.pr.pen, alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ţinându-se seama de scopul acesteia , de gradul pe pericol social al infracţiunii, de sănătate, vârsta, antecedente, şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura .

Din dosarul de urmărire penală, rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au comis faptele pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, prin Ordonanţa nr. 313/P/2012, din 28.02.2012.

Astfel, probele dosarului relevă că, în noaptea de 26/27.02.2012 inculpaţii au pătruns prin efracţie  în incinta S.C. BM Prod S.R.L.şi S.C.L. SRL , ambele având sediile în comuna Pătulele , de unde au sustras bunuri alimentare şi nealimentare, cauzând un prejudiciu total în valoare de 2.500 lei .

Pedepsele prevăzute de lege pentru infracţiunile pentru care sunt cercetaţi inculpaţii sunt închisoare de la 3 la  15 ani .

Este real că, gradul de pericol social al faptelor ce se susţin că au fost săvârşite de inculpaţi este ridicat, prin  modalitatea concretă de comitere a infracţiunilor  pe timp de noapte , prin efracţiune , din incinta a două societăţi comerciale  şi prin valoarea relativ mare a prejudiciului cauzat , dar scopul măsurii de prevenţie este stabilit prin raportare la o anumită persoană  şi la împrejurările concrete  ale unei cauze penale.

Se reţine că, inculpaţii nu au antecedente penale, însă apărarea lor în sensul că nu au comis infracţiunile pentru care sunt cercetaţi ,  este infirmată de probele administrate în faza de urmărire penală, întrucât o parte din bunurile sustrase au fost găsite de organele de poliţie în imobilul în care aceştia s-au aflat şi altă parte din bunurile respective s-au găsit de aceleaşi organe în dimineaţa zilei următoare , în autoturismul  cu care se deplasau inculpaţii în direcţia comunei Vlădaia, iar faţă de împrejurarea că se află la prima abatere si încălcare  a normelor de drept penal, nu evidenţiază o perseverenţă şi o periculozitate sporită a inculpaţilor care să conducă  la privarea temporară de libertate , astfel încât instanţa apreciază că, cercetarea în stare de liberate  nu reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică .

Pentru ca măsura de arestare preventivă să fie permisă, trebuie să existe motive  plauzibile, aşa cum sunt ele cerute prin prisma  Convenţiei CEDO.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului , detenţia preventivă trebuie să aibă un caracter  excepţional, starea de libertate fiind starea normală în care  un individ  ar trebui  să fie cercetat .

Astfel, în cauza Scundeanu împotriva României, Curtea a amintit că, referirea la pericolul pentru ordinea publică , nu poate fi invocată într-o manieră abstractă de către autorităţi, acestea trebuind să se bazeze pe probe, nu pe prezumţii si presupuneri .

Luarea în considerare a pericolului pentru ordinea publică, se poate face doar în circumstanţe excepţionale, în care există probe care să indice magnitudinea pericolului real pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea unui acuzat în stare de libertate .

De asemenea, instanţa are în vedere şi Recomandarea  nr. R(80)11 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei care prevede că detenţia provizorie  nu poate fi ordonată decât  dacă persoana în cauză este bănuită că a săvârşit o infracţiune şi sunt motive serioase  de a se crede  că există cel puţin unul din următoarele motive: pericol de fugă, pericol de obstrucţionare a cursului Justiţiei  şi pericol de a comite o nouă infracţiune gravă .

Pericolul social concret , trebuie privit prin circumstanţele concrete ale cauzei si prin rezonanţa ulterioară  a comiterii infracţiunii .

Lipsa unor dovezi certe care să susţină supoziţia că lăsarea inculpaţilor în stare de libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, conduc la concluzia că propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor este neîntemeiată.

Cum, măsura  arestării preventive este cea mai aspră dintre măsurile de prevenţie  prevăzută de legea penală, ea se impune a fi luată doar în cauze de excepţie atunci când este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal  şi în concret pentru  a-i împiedica  pe inculpaţi să  întreprindă activităţi care s-ar putea răsfrânge negativ  asupra desfăşurării procesului penal.

Nefiind îndeplinită condiţia  prevăzută de art. 148 lit.  f, teza a doua, C.pr.pen., raportat la art. 143 C.pr.pen., respectiv nefăcându-se dovada  unor probe  cu privire la comiterea deliberată a faptelor şi la existenţa unui pericol concret pentru ordinea publică, instanţa apreciază că procesul penal poate continua cu inculpaţii în stare de libertate şi prin urmare instanţa va respinge propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor.

În temeiul art. 1491 alin. 12,  raportat la art. 146 alin. 111 şi art. 1451 C.pr.pen., din oficiu, instanţa va dispune luarea faţă de inculpaţii: J.C.M. şi A.N.,  a măsurii  obligării de a nu părăsi ţara pe o durată de 29 zile , începând cu data de 28.02.2012 , până la data de 27.03.2012 , inclusiv, apreciind că această măsură este suficientă pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal  şi în concret pentru  a-i împiedica pe inculpaţi să  întreprindă activităţi care s-ar putea răsfrânge negativ  asupra desfăşurării procesului penal.

Pentru a asigura substanţă acestei măsuri, instanţa va stabili în sarcina inculpaţilor îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de art. 145 alin 2 rap. la art. 145  alin. 1 ind. 1  şi alin. 1 ind.2 C.p.p. şi li se va atrage atenţia asupra prevederilor art. 145 alin. 3 C.pr.pen., în sensul că în caz de încălcare  cu rea credinţă  a măsurii sau obligaţiilor ce le revin, această măsură  va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În privinţa cheltuielilor judiciare avansate în cauză, acestea vor rămâne în sarcina statului .

În baza art. 149 ind. 1 alin. 9 C.p.p.

Respinge propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare  .

În baza art. 149 ind. 1  pct. 12 rap. la art. 146 pct. 1  ind. 1  şi art. 145 ind. 1 C.p.p. 

Dispune luarea faţă de inculpaţii: J.C.M. şi A.N,  a măsurii  obligării de a nu părăsi ţara pe o durată de 29 zile , începând cu data de 28.02.2012 , până la data de 27.03.2012 , inclusiv .

În baza art. 145 alin. 2 rap. la art. 145 alin. 1 ind. 1 si alin. 1 ind. 2 C.p.p.

Dispune ca pe durata acestei măsuri , inculpaţii să respecte următoarele obligaţii:

- să se prezinte la organele de urmărire penală , sau după caz la instanţa de judecată , ori de câte ori sunt chemaţi  ;

- să se prezinte la organele de poliţie desemnate cu supravegherea din cadrul I.P.J. Mehedinţi , conform programului  de supraveghere întocmit de către aceştia  sau când sunt chemaţi ;

- să nu îşi schimbe locuinţa  fără încuviinţarea instanţei ;

- să nu deţină , să nu folosească şi să nu posede nici un fel de arme ;

- să nu se apropie de persoanele vătămate , membrii familiilor acestora , persoana împreună cu care a comis faptele , martorii cauzei, experţi  şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect  ;

Atrage atenţia inculpaţilor asupra disp. art. 145 alin. 3 C.p.p., respectiv asupra  faptului că, în caz de încălcare cu rea credinţă  a măsurii  sau a obligaţiilor care le revin , această măsură va fi înlocuită  cu măsura arestării preventive .

În baza art. 192 alin. 3 C.p.p.

Cheltuielile judiciare avansate de stat  rămân în sarcina acestuia,  inclusiv  sumele de cîte 100 lei , reprezentând onorariul apărătorilor  din oficiu (avocat M.A.  conform delegaţiei nr. 69/28.02.2012 şi respectiv B.I., conform delegaţiei nr. 70/28.02.2012  emise de Baroul Mehedinţi ), ce vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei .

Cu recurs în 24 ore de la pronunţare . 

Domenii speta

Spete similare