Revendicare imobiliară

Sentinţă civilă 2627 din 15.12.2011


Revendicare imobiliară

Sentinţa civilă numărul 2627 din data de 15.12.2011 in dosarul numărul 2227/332/2011

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 30.05.2011, reclamantul  P.I. a chemat în judecată pe pârâtul D.E. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat să-i restituie autoturismul marca Dacia 1300, cu numărul de înmatriculare MH-11-UNU, în stare funcţională, precum şi actele acestui autoturism, respectiv certificatul de înmatriculare şi carte de identitate, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că în vara anului 2008,  i-a împrumutat pârâtului D.E., care la acea dată era socrul fiului său, un autoturism marca Dacia 1300, pentru a-l putea folosi până îşi va repara autoturismul său, ocazie cu care i-a înmânat acestuia şi actele autoturismului, respectiv certificatul de înmatriculare şi carte de identitate. Ulterior, relaţiile dintre fiul său şi fiica acestuia s-au deteriorat, fapt ce a dus la divorţul acestora.

Reclamantul a menţionat că nemaiexistând  legături de familie între ei, i-a solicitat acestuia să-i înapoieze autoturismul, iar după mai multe amânări succesive, pârâtul a refuzat să îi înapoieze autoturismul, fapt ce l-a determinat pe reclamant să formuleze  plângere penală împotriva sa pentru săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere.

Prin rezoluţia din 18.03.2011, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare, a constatat că pârâtul  a recunoscut fapta, însă a confirmat  propunerea de neîncepere a urmăririi penale împotriva acestuia, recomandându-i să se adreseze pe cale civilă instanţei de judecată.

La data de 28.06.2011, reclamantul prin apărător  a depus la dosar o precizare de acţiune prin care a arătat faptul că valoarea bunului revendicat este în cuantum de 2000 lei.

În dovedirea acţiunii, reclamantul a depus la dosar în copie : contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, certificat de atestare fiscală nr.33359/25.05.2011, rezoluţie din data de 18.03.2011,  referat cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală, interogatoriu luat pârâtului, împuternicire avocaţială, dovada achitării taxei de timbru şi timbru judiciar, şi a solicitat audierea martorilor G.C. şi M.S..

  Pârâtul D.E., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată,  invocând  totodată excepţia  prevăzută de  disp. art.1909 alin 1 Cod civ.

În motivarea întâmpinării pârâtul a precizat că între acesta şi reclamant a intervenit  la vremea respectivă o înţelegere prin care pârâtul i-a dat reclamantului o combină muzicală în valoare de 900 lei, conform facturii anexate, în schimbul căreia a primit autoturismul Dacia 1300.

A mai arătat că în ziua respectivă, plecând de la domiciliul reclamantului din localitatea Dr. Tr. Severin, în drum spre domiciliul său în satul Oreviţa Mare, autoturismul s-a defectat pe dealul Stârmina fiind nevoit să cheme un vecin de al său să-l remorcheze. Ulterior, a constatat că se defectase discul de ambreaj, placa de presiune şi cutia de viteze rămânând blocată într-o treaptă de viteză, din acel moment şi până în prezent s-a folosit de maşină fără niciun fel de problemă, ca un adevărat proprietar de bună credinţă.î

În dovedirea celor invocate pârâtul a solicitat audierea martorilor  C.G. şi S.M..

La termenul de judecată din data de 20.10.2011 a fost interogat pârâtul, răspunsul la întrebări fiind ataşat la dosarul cauzei şi au fost audiaţi martorii M.S. S., S.M. şi C.V. .

Din depoziţiile martorului M.S. S. se reţine că acesta a fost cu fiul reclamantului de 2 ori la ţară la acesta şi la el cu autoturismul Dacia, cunoscând că acesta aparţine reclamantului. A menţionat că a luat la cunoştinţă faptul că din spusele fiului reclamantei respectivul autoturismul  era folosit şi de socrul acestuia, respectiv de pârât. Din discuţiile  auzite în familia reclamantului  a aflat că reclamantul nu-şi mai poate recupera maşina de la pârât, dar fără a cunoaşte motivul.

A mai arătat că  reclamantul locuieşte cu fiul acestuia şi a văzut îl locuinţa lor o combină muzicală dar nu cunoaşte dacă aceasta a fost cumpărată sau primită, însă după  ce copiii părţilor s-au despărţit martorul a precizat că nu a mai văzut  respectiva combină.

De asemenea, a declarat că nu cunoaşte dacă autoturismul respectiv  a fost împrumutat sau nu.

Din declaraţia martorului S.M., s-a reţinut faptul că acesta a fost în locuinţa pârâtului anul trecut, la sfârşitul lui noiembrie şi a văzut  când reclamantul  a luat combina muzicală şi a plecat cu aceasta. De asemenea, a precizat că reclamantul în luna noiembrie a luat maşina de la pârât, în prezent reclamantul deţinând un autoturism Dacia.

Din depoziţiile martorului C.V. se reţine că în urmă cu 3-4 ani, pârâtul i-a solicitat ajutorul pentru a tracta una autoturism Dacia de pe drum deoarece se defectase, în perioada respectivă părţile erau cuscrii, iar de la pârât a auzit că a dat o combină muzicală la schimb pe acea maşină. A mai arătat că atunci când pârâtul a luat maşina aceasta nu era în stare de funcţionare, acesta împrumutându-l  cu bani pentru a cumpăra piese pentru maşină, după ce  i-a solicitat să-l tracteze, întrucât maşina avea defecţiuni la motor.

La termenul  de judecată din data 17.11.2011,  a fost audiat martorul G.D.C. care a declarat că a luat la cunoştinţă faptul că părţile sunt cuscri şi nu ştie dacă pentru autoturism s-a plătit vrun preţ, şi nici modul în care acest autoturism a ajuns în posesia pârâtului. A arătat că în anul 2008, fiul  reclamantului  i-a cerut să-i spună costurile  asigurării pentru autoturismul Dacia, ulterior aflând că autoturismul avea să ajungă la pârât. 

Martorul a mai arătat că, anterior discuţiei cu fiul reclamantului autoturismul era în stare bună, acesta nu a văzut ca maşina să aibă defecţiuni sau să fie staţionată pe o perioadă mai lungă de timp, precizând că a luat la cunoştinţa de acest fapt întrucât martorul are domiciliu în aceeaşi zona cu reclamantul având posibilitatea de a-i vedea maşina aproape zilnic.

Analizând actele şi lucrările dosarului şi coroborând probele administrate

 în cauză  instanţa constată şi reţine în fapt şi în drept următoarele:

Prin prezenta cerere, reclamantul a solicitat ca pârâtul să-i restituie autoturismul marca Dacia 1300, cu numărul de înmatriculare MH-11-UNU.

Acţiunea în revendicare este o acţiune petitorie reală şi imprescriptibilă prin care se apără dreptul de proprietate îndreptată de către proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar, aflându-şi sorgintea în disp.art.480 C.civ.

 Cu privire la excepţia prescripţiei instantanee prevăzută de art 1909 alin 1 c civ invocată de  pârât , instanţa reţine următoarele .

 Potrivit dispoziţiilor art 1909 alin 1 C civ. „ Lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor ,  fără să fie trebuinţă de vreo scurgere de timp” ,  adică posesia de bună credinţă valorează titlu de proprietate, creeîndu-se  astfel în favoarea posesorului  bunului mobil  o prezumţie absolută  de proprietate.

 Pentru aplicarea dipoziţiilor art 1909 alin 1 C.civ  se cer indeplinite  cumulativ următoarele condiţii: proprietarul să se fi desesizat  de bună voie de lucrul său, prin încredinţarea unei alte persoane care a dobândit calitatea de  detentor precar ; lucrul să se afle in posesia unui terţ dobânditor de bună credinţă ; posesia terţului să fie reală şi neviciată; iar bunurile  să fie corporale .

Astfel prevederile art 1909 alin 1 C.civ.  pot fi invocate numai de terţul dobânditor care , cu bună credinţă,  dobândeşte bunul de la un detentor precar  căruia adevăratul proprietar i l-a incredinţat  de bunăvoie.

Asadar  în cauza de faţă, pârâtul - detentor precar nu poate  să invoce  împotriva  reclamantului – proprietar al autoturismului aplicarea  in favoarea sa a  prevederilor art.1909 alin 1 C.civ, motiv pentru care instanţa va respinge excepţia prescripţiei instantanee invocată de pârât.

Cu privire la fondul cauzei instanţa reţine următoarele:

Reclamantul  P.I. a chemat în judecată pe pârâtul D.E. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat să-i restituie autoturismul marca Dacia 1300, cu numărul de înmatriculare MH-11-UNU, în stare funcţională, precum şi actele acestui autoturism, respectiv certificatul de înmatriculare şi carte de identitate, cu cheltuieli de judecată, arătând  că în vara anului 2008,  i-a împrumutat pârâtului D.E., care la acea dată era socrul fiului său, un autoturism marca Dacia 1300, pentru a-l putea folosi până îşi va repara autoturismul său, ocazie cu care i-a înmânat acestuia şi actele autoturismului, respectiv certificatul de înmatriculare şi carte de identitate. 

Astfel, potrivit  dispoziţiilor care reglementează acţiunea in revendicare, reclamantului îi revine obligaţia să facă dovada faptului că este proprietarul autoturismul marca Dacia 1300, cu numărul de înmatriculare MH-11-UNU, iar pe de altă parte să dovedească faptul că pârâtul  refuză restituirea autoturismului.

Cu intreg probatoriu administrat in cauză , acte, martori  şi interogatoriul pârâtului,  reclamantul a facut dovada susţinerilor sale  şi anume a dovedit faptul că a imprumutat  pârâtului autoturismul  proprietatea sa marca Dacia 1300, cu numărul de înmatriculare MH-11-UNU, pârâtul având in această situaţie obligaţia de a restitui  bunul împrumutat.

 Având în vedere aceste considerente, instanţa va respinge excepţia prescripţiei instantanee prevăzută de art.1909 alin.1 C civ şi va admite actiunea având ca obiect revendicare mobiliară,  şi va obliga  pârâtul să restituie reclamantului  autoturismului marca Dacia 1300 cu nr. de înmatriculare MH.11. UNU, şi  să plătească reclamantului  suma de 688 lei ( 171 lei  taxa de timbru, 3 lei  timbru judiciar , 1 4 lei cheltuieli de  transport şi 500 lei onorariu avocat).

Respinge excepţia prescripţiei instantanee prevăzută de art.1909 alin.1 C civ.

Admite actiunea avand ca obiect revendicare mobiliară formulată de reclamantul P.I., împotriva pârâtului D.E

Obligă pârâtul sa înapoieze reclamantului  autoturismul  Dacia 1300  cu nr. de inmatriculare MH-11-UNU.

Obligă pârâtul să plătească reclamantului  suma de 688 lei ( 171 lei  taxa de timbru, 3 lei  timbru judiciar , 1 4 lei cheltuieli de  transport şi 500 lei onorariu avocat).