Stabilire paternitate. Administrarea probei cu expertiză adn.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani sub nr. 4820/866/22.09.2011 reclamanta D.F. a chemat în judecata pe pârâtul M.M.V. solicitând instanţei, ca prin hotărârea pe care o va da, să se constate ca pârâtul este tatăl minorului D.D., născut la data de 26 august 2011, să se încuviinţeze ca minorul să păstreze numele de familie al tatălui, urmând a obliga pârâtul sa plătească pensie lunară de întreţinere în favoarea minorului.

Cererea a fost legal taxată.

În motivarea, în fapt, a cererii reclamanta arată că în perioada în care era încă minora l-a cunoscut pe pârât, care era cu câţiva ani mai mare decât ea şi au iniţiat o relaţie de prietenie. Aceasta relaţie era cunoscută de părinţii lor, pârâtul venind acasă la ea, iar ea mergând acasă la pârât. Cu timpul pârâtul i-a făcut diverse promisiuni, fie ca se vor căsători, fie că o va lua cu el în străinătate, pentru a lucra. A început să întreţină relaţii intime cu pârâtul şi la scurt timp a rămas însărcinata, iar când i-a spus acest lucru pârâtului, acesta a sfătuit-o să facă întrerupere de sarcină. Din acel moment pârâtul nu a mai vizitat-o, a păstrat legătura cu el doar telefonic, pârâtul o suna doar ca să o ameninţe şi să o insulte, îndemnându-o sa-şi ia viata.

Mai arată reclamanta că a născut la Iaşi, pârâtul nevizitând-o la maternitate şi nu s-a interesat de copil. Nici după revenirea acasă pârâtul nu a venit sa îi vadă. Pârâtul nu lucrează nicăieri cu carte de muncă.

În drept au fost invocate disp. art. 59, art. 60 c.fam.

La cerere a fost ataşat, în copie, actul de naştere al minorului.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii promovate de reclamantă, arătând că situaţia prezentată de reclamantă este nereală. Este adevărat că a cunoscut-o pe reclamantă la locul de muncă şi la fel de adevărat că reclamanta a fost insistentă în a întreţine relaţii intime şi a întreţinut relaţii intime cu reclamanta, însă s-au protejat, relaţiile încetând însă, pentru că a aflat că are relaţii şi cu alţi bărbaţi. După ce i-a adus la cunoştinţă că nu mai pot continua relaţia, aceasta l-a ameninţat la telefon. Este cu neputinţă ca minorul D.D. să fie copilul lui, pentru că relaţiile lor au încetat la sfârşitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie 2010.

Având în vedere ca stabilirea filiaţiei fata de tatăl din afara căsătoriei se face nu numai în considerarea de a acorda întreţinerea acestuia până la majorat, ci si în considerarea altor drepturi cum sunt cele personale nepatrimoniale (drept la nume, drept succesoral etc.) s-au administrat toate mijloacele de proba prevăzute de lege.

Astfel, la cererea reclamantei a fost administrată proba cu înscrisuri, proba testimonială, fiind audiată martora D.M., şi proba cu expertiză medico-legală de stabilire a paternităţii – examen serologic complex.

La cererea pârâtului a fost administrată proba cu înscrisuri şi proba testimonială, fiind audiată la cererea sa martorul U.S..

După administrarea probei cu expertiză medico-legală de stabilire a paternităţii – examen serologic complex, la cererea pârâtului, în baza disp. art. 212 c.proc.civ., a fost administrată proba cu expertiză medico-legală-examen ADN.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, prin prisma normelor legale în materie, instanţa a apreciat acţiunea reclamantei ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:

Părţile au intrat în relaţii de prietenie din toamna anului 2010 şi au întreţinut relaţii intime în perioada octombrie-decembrie 2010 şi deşi aceste nu locuiau împreună, aveau o relaţie foarte apropiată. Din relaţia reclamantei cu pârâtul a rezultat minorul D.D., născut la data de 26 august 2011. Chiar pârâtul a recunoscut în întâmpinare că a întreţinut relaţii intime cu reclamanta în perioada respectivă, iar din declaraţia martorei D.M. reiese că reclamanta nu a avut relaţii cu alţi bărbaţi în perioada în care era împreună cu pârâtul şi nici nu a fost văzută în compania altor bărbaţi. Din conţinutul celor două rapoarte de expertiză medico-legală de stabilire a paternităţii – examen serologic complex şi raportului de expertiză medico-legală-examen ADN, rezultă că pârâtul este tatăl biologic al minorului D.D., cu un grad de probabilitate de 99,9999999%.

Astfel rezultă că pârâtul este tatăl minorului D.D..

În raport de cele expuse instanţa, în conf. cu art. 56 şi urm. C.fam. urmează a admite cererea promovată de reclamantă şi a constata că pârâtul este tatăl minorului D.D., cu toate consecinţele ce decurg din aplicarea art. 44 din Legea nr. 119/1996 cu privire la înscrierea hotărârii prin menţiune pe marginea actului de naştere al minorului, eliberându-se acestuia alt certificat de naştere.

Potrivit disp. art. 64 c. fam. în cazul in care filiaţia a fost stabilită ulterior si fata de celalalt părinte, instanţa judecătoreasca va putea de încuviinţare copilului sa poarte numele acestuia din urmă.

În cazul de faţă urmând a fi stabilită filiaţia minorul D.D. şi faţă de tatăl M.M.V., instanţa, constatând că nu există nici un impediment, urmează a va încuviinţa ca minorul să poarte numele de familie al tatălui acela de „M.”.

În ce priveşte cererea reclamantei privind stabilirea obligaţiei de întreţinere a pârâtului în beneficiul minorului D.D., se reţine că potrivit disp. art. 516, al. 1 din Noul Cod Civil obligaţia de întreţinere exista între soţ si soţie, rudele in linie dreapta, între fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege.

Potrivit disp. art. 524 din Noul Cod Civil are drept la întreţinere numai cel care se afla in nevoie, neputându-se întreţine din munca sau din bunurile sale, iar potrivit disp. art. 525, al. 1 minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar daca ar avea bunuri.

Potrivit disp. art. 529, al. 1 şi 2 din Noul Cod Civil întreţinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.

Faţă de acestea, instanţa urmează a dispune obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreţinere în beneficiul minorului D.D., al cărei cuantum va fi  individualizat în lumina disp. art. 529 din Noul Cod Civil, în funcţie de venitul minim realizat pe economia naţională, având în vedere, în baza prezumţiei simple, că, fiind apt de a munci (aptitudine care este izvorul obţinerii mijloacelor materiale), acesta realizează din muncă câştiguri materiale la acest nivel.

Văzând şi disp. art. 274 c.proc.civ.

Domenii speta

Spete similare