Aprecierea existenţei sau inexistenţei unei greşeli materiale.

Decizie 689 din 08.03.2010


Aprecierea existentei sau inexistentei unei greseli materiale.

-art.318 Cod procedura civila

În raport de prevederile art.318 Cod procedura civila existenta sau inexistenta unei greseli materiale se apreciaza in raport de situatia existenta la momentul pronuntarii deciziei atacate pe calea contestatiei in anulare, astfel ca invocarea de catre contestatoare a doua hotarâri judecatoresti irevocabile pronuntate ulterior nu poate justifica admisibilitatea unei contestatii in anulare întemeiata pe dispozitiile art.318 Cod procedura civila.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VIII A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR.689/08.03.2010)

Deliberând asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:

Prin contestatia în anulare înregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, sub nr.2392/2/17.03.2009, contestatoarea Primaria Sectorului 2 Bucuresti a solicitat, în contradictoriu cu intimatii  SC C. – C. SA, CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI si MUNICIPIUL BUCURESTI PRIN PRIMAR GENERAL, desfiintarea deciziei civile nr.205/22.01.2009, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, în dosarul nr.20015/3/2007.

La data de 04.05.2009, contestatoarea a înregistrat la instanta, motivele contestatiei în anulare, aratând ca, desi toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei demonstrau fara dubiu emiterea în mod legal a actului administrativ reprezentat de Hotarârea nr.213/2005 a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, instanta investita cu solutionarea recursului, ca urmare a unor erori si confuzii grave asupra actelor depuse, a retinut aspecte straine de obiectul cauzei si nu a raspuns la toate argumentele invocate în motivele de recurs, fiind astfel incidente dispozitiile art.318 Cod procedura civila.

Astfel, contestatoarea a sustinut ca:

1. În motivele de recurs s-a precizat faptul ca Planul Urbanistic Zonal a fost emis în mod legal, a fost însotit de toate avizele necesare, fiind respectate dispozitiile Legii nr.350/2001 privind documentatiile de urbanism si urbanismul, însa instanta de recurs, dintr-o eroare evidenta, a retinut în mod gresit faptul ca „nu au fost respectate nici dispozitiile art.57 din Legea nr.350/2001” referitoare la informarea populatiei, iar ulterior, a retinut în mod contradictoriu ca: „Pârâtul CGMB a facut dovada informarii populatiei prin publicarea planului pe site-ul oficial al PMB, anterior adoptarii sale”;

2. Cu privire la inexistenta unor avize legale, prevazute în Anexa 1 a Legii nr.350/2001, hotarârea instantei de recurs este în mod vadit eronata, întrucât prin doua decizii irevocabile pronuntate de aceeasi instanta s-a retinut ca documentatia aferenta cuprindea toate avizele necesare, unele dintre cele la care se face referire în hotarârea criticata nefiind necesare, iar altele fiind prevazute de lege numai în etapa autorizarii lucrarilor de construire.

Contestatoarea a facut trimitere la deciziile civile nr.228/26.01.2009 si nr.227/26.01.2009, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal.

În concluzie, s-a afirmat ca instanta de recurs a dispus anularea unei documentatii importante pentru dezvoltarea urbanistica a zonei, în temeiul unor argumente nesustinute din punct de vedere al legalitatii si oportunitatii, astfel ca se impune admiterea contestatiei în anulare.

Prin întâmpinarea formulata la data de 15.06.2009, intimata S.C. C. - C. S.A. a solicitat aplicarea unei amenzi judiciare în cuantum maxim în sarcina contestatoarei, pentru formularea cu rea-credinta a unei cereri vadit netemeinice, în baza art.1081 pct.1 lit.a) Cod procedura civila, precum si respingerea contestatiei în anulare, pentru urmatoarele motive:

Caracterul vadit netemeinic al contestatiei în anulare rezulta chiar din formularea motivelor contestatiei, raportat la cerintele legale invocate, respectiv art.318 Cod procedura civila.

Contestatoarea invoca, pe lânga eroarea materiala, si cazul de contestatie în anulare prevazut de art.318 teza a II-a Cod procedura civila – „omisiunea de pronuntare pe un motiv de recurs” – fara sa mentioneze nimic sub acest aspect în motivarea contestatiei.

Calea de atac extraordinara a contestatiei în anulare este prevazuta de lege pentru anularea unei hotarâri nu pentru ca judecata nu a fost bine facuta, ci pentru motivele expres prevazute de lege.

În realitate, toate criticile formulate de contestatoare vizeaza pretinsa nelegalitate sau netemeinicia deciziei contestate, „erorile” invocate de contestatoare nu sunt „materiale”, ci se solicita în mod inadmisibil judecarea din nou a aceluiasi recurs.

Motivul contestatiei în anulare privitor la pronuntarea de catre aceeasi instanta, ulterior, a doua decizii irevocabile, este inadmisibil fata de specificul contestatiei în anulare, întrucât „aprecierea greselii materiale se face în raport cu situatia existenta la dosar la data pronuntarii hotarârii ce se ataca, deoarece numai fata de acest moment se poate determina daca solutia este rezultatul unei greseli materiale” (a se vedea M. Tabârca, Drept procesual civil, vol.II, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2005, pag. 153).

În sedinta publica din data de 8 martie 2010, intimata S.C. C. – C.  S.A. a invocat exceptia tardivitatii depunerii motivelor contestatiei în anulare, având în vedere ca la dosarul cauzei exista o cerere de fotocopiere a hotarârii purtând data de 11 aprilie 2009, data la care contestatoarea a luat cunostinta de hotarâre, iar motivele au fost depuse la termenul din data de 4 mai 2009.

Curtea, analizând actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Dispozitiile art.319 alin.2 Cod procedura civila reglementeaza termenul de exercitare al contestatiei în anulare si distinge între hotarârile irevocabile susceptibile de executare silita si cele ce nu pot fi aduse la îndeplinire astfel.

În privinta termenului de depunere al motivelor contestatiei în anulare prevederile art.317-320 Cod procedura civila nu contin nici un fel de precizari, situatie în care devin incidente dispozitiile generale cuprinse în art.112 alin.1 pct.4 Cod procedura civila potrivit carora, cererea de chemare în judecata trebuie sa cuprinda „aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se întemeiaza cererea”.

Legea nu reglementeaza însa nicio sanctiune pentru nerespectarea cerintei de motivare a contestatiei în anulare la momentul înregistrarii acesteia, cum este prevazuta, de exemplu, sanctiunea nulitatii recursului de art.306 alin.1 Cod procedura civila, împrejurare fata de care depunerea ulterioara a motivelor contestatiei în anulare nu poate avea ca efect constatarea tardivitatii motivarii acesteia.

Prin urmare, Curtea va dispune respingerea exceptiei tardivitatii motivarii contestatiei în anulare, invocata de intimata S.C. C. – C. S.A.

Contestatia în anulare promovata de contestatoarea Primaria Sectorului 2 Bucuresti a fost întemeiata pe dispozitiile art.318 Cod procedura civila.

Codul de procedura civila consacra doua motive pentru exercitarea contestatiei în anulare speciala.

Primul motiv vizeaza situatia când dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale.

Greselile materiale la care se refera art.318 Cod procedura civila trebuie sa fie evidente si savârsite de instanta ca urmare a omiterii sau confundarii unor elemente sau date materiale importante din dosarul cauzei.

Pe calea prezentei contestatii în anulare se invoca, în realitate, motive de nelegalitate ale deciziei instantei de recurs, rezultate din interpretarea eronata a unor dispozitii legale si nu erori materiale privitoare la aspectele formale ale judecatii în recurs, pentru a fi incidente prevederile art.318 Cod procedura civila.

Existenta sau inexistenta unei greseli materiale se apreciaza în raport de situatia existenta la momentul pronuntarii deciziei atacate pe calea contestatiei în anulare, astfel ca invocarea de catre contestatoare a doua hotarâri judecatoresti irevocabile pronuntate ulterior nu poate justifica admisibilitatea unei contestatii în anulare întemeiata pe dispozitiile art.318 Cod procedura civila.

Al doilea motiv de contestatie în anulare speciala se refera la situatia în care instanta respingând recursul sau admitându-l numai în parte a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

În speta, se observa ca, desi se invoca si acest motiv de contestatie în anulare, nu se face trimitere la nici un motiv de recurs în privinta caruia se pretinde ca instanta de recurs a omis sa îl examineze.

Prin urmare, Curtea constata ca în cauza nu sunt incidente dispozitiile art.318 Cod procedura civila si urmeaza sa dispuna respingerea contestatiei în anulare ca nefondata.

Va fi respinsa cererea intimatei S.C. C. – C. S.A. privind aplicarea unei amenzi judiciare în sarcina contestatoarei, având în vedere ca nu este incidenta ipoteza avuta în vedere de dispozitiile art.1081 pct.1 lit.a) Cod procedura civila, respectiv „formularea cu rea-credinta a unei cereri vadit netemeinice”.