Acţiune în anulare

Sentinţă comercială 5500 din 09.11.2009


Dosar nr.37948/3/2009

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA A VII-A COMERCIALA

Sentinta comerciala nr.5499

Şedinta publica de la 09.11.2009

Tribunalul constituit din

PREŞEDINTE–JUDECĂTOR SINDIC – NICOLAE PREPELIŢĂ

GREFIER - FLORENŢA BOC

Pe rol solutionarea cauzei comerciale de fata formulata de creditoarea  D.A.C.E.R. impotriva debitoarei I.T.T. , intemeiata pe disp. Lg. nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

La apelul nominal facut in sedinta publica nu au răspuns părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că s-a depus la dosar, de către creditoare relaţii ONRC cu privire la societatea debitoare, dovada achitării unei taxe judiciare de timbru de 120 lei si timbru judiciar de 0,3 lei

Creditoarea, prin avocat, depune la dosar cerere precizatoare cu privire la creanţa certă lichidă si exigibilă pe care o are împotriva debitoarei. Comunică un exemplar si debitoarei, prin avocat.

Debitoarea, prin avocat, învederează instanţei că administratorul societăţii debitoare a fost convocat la conciliere directă în data de 24.08.2009, acesta s-a prezentat la sediul creditoarei si a propus o eşalonare de plată a datoriei în mai multe tranşe, cerere cu care creditoarea a fost de acord, procesul verbal fiind semnate si stampilat de ambele părţi. Depune la dosar dovada achitării integrale a sumelor solicitate de creditoare în cererea iniţială, respectiv  fotocopii de pe OP nr.3 /30.10.2009 pentru suma de 20.000 Ron si OP FN din data de 09.11.2009, pentru suma de 170.697,00 Ron.

Creditoarea, prin avocat, precizează că debitoarea mai are de achitat suma de 29.000,31 Ron reprezentând penalităţi de întârziere.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat, instanţa constată cauza în stare de judecată .

Creditoarea, prin avocat, solicită admiterea cererii aşa cum a fost precizată la acest termen.

Debitoarea, prin avocat, solicită respingerea cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă, ca neîntemeiată, cu motivarea că suma de 29.000, 31 Ron nu întruneşte pragul.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acţiunii comerciale de faţă constată următoarele:

La data de 25 septembrie 2009 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a comercială sub nr. 37948/3/2009 cererea creditoarei D.A.C.E.R prin mandatar C.R.C.M.S,. care a solicitat, în baza Legii 85/2006, deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului I.T.T., care se află în stare de insolvenţă şi faţă de care deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în sumă de 190.697 lei.

În motivarea în fapt a cererii creditoarea arată că a vândut mărfuri debitoarei, în baza unui contract de vânzare cumpărare, pentru care emis facturi ce însumează 190.697 lei ce nu a fost achitată de debitor.

Cererea, legal timbrată, a fost însoţită de următoarele înscrisuri în copie: procura specială încheiată în formă solemnă (nr. 1385/29 iulie 2009) prin care creditoarea D.A.C.E.R a împuternicit pe C.R.C.M.S să efectueze toate demersurile în vederea recuperării pe cale judiciară sau extrajudiciară a sumelor datorate de I.T.T, contractul nr. 115 încheiat între D.A.C.E.R  şi I.T.T, facturi fiscale emise de creditoare.

La solicitarea instanţei s-a depus la dosar şi un certificat constatator de la ORC.

La termenul din data de 9 noiembrie 2009 creditoarea a arătat, în şedinţă publică, depunând şi cerere la dosar, că îşi precizează pretenţiile la suma de 199.697,31 lei.

La acelaşi termen debitoarea a depus la dosar două ordine de plată certificate, unul în valoare de 170697 lei şi altul de 20.000 lei, prin care a înţeles să facă dovada achitării integrale a debitului datorat, precum şi un proces verbal de conciliere, încheiat la data de 24 august 2009 între debitoarea I.T.T. şi mandatarul creditoarei D.A.C.E.R - C.R.C.M.S.

Faţă de înscrisurile de la dosar instanţa constată că acţiunea este neîntemeiată.

În primul rând, la termenul din data de 9 noiembrie 2009 debitoarea a făcut dovada achitării aproape integrale a debitului în cuantum de 199.697,31 lei, rămânându-i de plată diferenţa de 9000 lei.

În al doilea rând, instanţa apreciază că acţiunea de faţă este una şicanatorie, promovată cu rea credinţă de creditoare, menită să compromită imaginea debitoarei în ochii partenerilor ei de afaceri.

Astfel, prin procesul verbal încheiat la data de 24 august 2009 debitoarea I.T.T. şi mandatara creditoarei C.R.C.M.S, au convenit ca datoria de 190.697 lei (deci întreaga sumă achitată deja de debitoare) să fie eşalonată pe şase tranşe lunare, prima tranşă în cuantum de 20.000 lei urmând a fi achitată în data de 31 octombrie 2009.

Cu toate acestea creditoare, la data de 25 septembrie 2009, deci cu o lună de zile înainte de plata primei tranşe, creditoarea, cu rea credinţă, promovează prezenta acţiune.

În aceste condiţii, ameninţată de un posibil asalt al creditorilor, ca urmare a publicităţii care s-ar fi putut crea în jurul prezentei cauze, debitoare achită în data de 30 octombrie 20.000 lei, prima tranşă adică, iar la data de 9 noiembrie 2009, primul termen al cauzei, achită diferenţa de 170.697 lei, probabil cu un efort considerabil. 

În cadrul dezbaterilor de la ultimul termen, mandatarul creditoarei a arătat că nu a avut mandat să încheie procesul verbal de conciliere din data de 24 august 2009 şi că acesta a fost încheiat cu depăşirea limitelor mandatului conferit de creditoare. Aceste susţineri însă sunt contrazise de prevederile pct. 8 şi 9 ale procurii speciale date de creditoarea D.A.C.E.R lui C.R.C.M.Sîn care se arată că mandatara este autorizată: „8. să negocieze, să încheie şi să semneze convenţii privitoare la condiţiile şi termenii de plată. 9. Să încheie cu acesta tranzacţii extrajudiciare şi/sau judiciare de natură a stinge litigiul existent între noi, prin recuperarea sumei datorate şi neachitate de către debitor.” Ori ce este procesul verbal de conciliere din 24 august 2009, dacă nu o convenţie privitoare la condiţiile şi termenii plăţii, dacă nu o tranzacţie pentru stingerea litigiului. De altfel, în opinia instanţei, dacă nu ar fi existat această autorizare mandatarul nu ar fi semnat acest proces verbal, creditorul putându-se îndrepta împotriva lui pentru depăşirea limitelor mandatului.

Potrivit art. 3 alin 1 pct. 1 din Legea 85/2006: 1. insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori;

b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei;

Insolvenţă este acea stare a patrimoniului unei societăţi, care exprima neputinţa societăţii de a plăti datoriile comerciale scadente din lipsa de lichidităţi, si intervine in momentul in care obligaţiile de plata, debitele depăşesc activele.

Procedura insolvenţei nu este menită să fie utilizată ca instrument de constrângere a debitorului pentru ca acesta să-şi plătească datoriile „sub ameninţarea cu falimentul", dacă debitorul are fonduri disponibile pentru a plăti.

Aşadar, nu se poate reţine că debitoarea se afla în imposibilitate de a-şi achita datoriile comerciale cu disponibilităţile existente, ci mai degrabă se reţine împrejurarea că refuză plata de bunăvoie ştiind, cu bună credinţă, că a încheiat o convenţie de eşalonare cu mandatarul creditoarei.

Având în vedere aceste considerente se va respinge cererea formulată de creditoarea D.A.C.E.R împotriva debitorului I.T.T..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea  creditorului D.A.C.E.R., cu sediul ales la mandatarul C.R.C.M.S, în contradictoriu cu debitorul I.T.T.

Cu recurs în 10 zile de la  comunicare. 

Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 noiembrie 2009

Preşedinte, Grefier,

 

Red. NP

3 ex./15 decembrie 2009