Plângere refugiat

Dosar nr. ...

JUDECATORIA SECTORULUI 4 BUCURESTI

SENTIN?A CIVIL? NR. 503

SEDINTA SECRET?  DE LA  19.01.2011

INSTANTA COMPUSA DIN :

PRESEDINTE

GREFIER

Pe rol  solu?ionarea plângerii formulat? de petentul ... în contradictoriu cu intimatul ....

La apelul nominal f?cut în ?edin secret? au r?spuns: intimata prin consilieri juridici ...cu delega?ie la dosar, prezent fiind si domnul interpret ..., lipsind petentul.

Procedura legal îndeplinit?.

S-a f?cut referatul cauzei de c?tre grefierul de ?edin?a dup? care:

Instan?a pune in discu?ie cererea de repunere pe rol a cauzei.

Reprezentantul intimatei solicit? admiterea cererii de repunere pe rol a cauzei. Depune la dosar  decizia  nr. 458 din 2.12.2003 referitoare la excep?ia de neconstitu?ionalitate.

Instan?a admite cererea de repunere pe rol a cauzei, fa de prevederile legii, având în vedere c? nu se mai men?ine  suspendarea  fiind o situa?ie juridica actual? c?reia i se aplic? legea nou?, respectiv Legea 177/2010 ?i nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constat? cauza în stare de judecat? ?i acord? cuvântul pe fond.

Reprezentantul intimatei solicit? respingerea cererii petentului si men?inerea hot?rârii. Solicit? a se avea in vedere existenta  motivelor serioase  de excludere a petentului de la statutul de refugiat, respectiv, infrac?iunile de terorism. Petentul nu poate  beneficia de o form? de protec?ie in România.

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei civile de fata constata urm?toarele:

La data de 04.05.2010, a fost înaintat? pe rolul acestei instan?e plângerea formulat? de petentul  ... împotriva hot?rârii nr. 2397055/h/ST din data de 23.04.2010 a ..., solicitand desfiintarea hotararii contestate si acordarea unei forme de protectie in Romania.

În motivarea plângerii, petentul a ar?tat c? a ob?inut statutul de refugiat pentru motive umanitare prin sentin?a civil? num?rul 10623 din data de 09.10.2000 datorit? problemelor avute cu autoritile turce datorit? etniei sale ?i apartenen?ei la Partidul Muncitorilor din ..., este c?s?torit cu un cetean român, are doi copii ?i un loc de munc? stabil. Petentul a mai ar?tat c? în mod gre?it i-a fost anulat statutul de refugiat pe motiv c? a comis o infrac?iune de drept comun în afara României, înainte de a fi admis pe teritoriul statului român, având în vedere faptul c? din enumer?rile f?cute de Interpol nu rezult? faptul c? a fost judecat ?i condamnat pentru s?vâr?irea vreunei infrac?iuni, men?ionându-se doar c? s-a emis un mandat de arestare pe numele lui în care se arat? infrac?iunile pentru care s-a emis mandatul. În plângere, petentul a ar?tat, de asemenea, c? faptele pentru care i s-a retras protec?ia sunt simple presupuneri, neexistând certitudinea producerii lor, neexistând suficiente elemente care s? formeze convingerea ofi?erului de decizie  c? ele ar fi fost comise de el, în întregul hot?rârii contestate vorbindu-se de fapte presupuse a fi comise.

Petentul a motivat c? starea sistemului judiciar, conflictele ?i interesele politice în ceea ce prive?te membrii PKK fac s? existe dubii serioase în ceea ce prive?te realitatea informa?iilor furnizate de statul turc în baza c?rora a fost dat în urm?rire interna?ional?, realitatea acuza?iilor, a implic?rii lui în producerea evenimentelor ar?tate, temeinicia probelor, corectitudinea ?i legalitatea cercet?rii în faptele ce îi sunt imputate.

În plângere se mai arat? c? a plecat din ?ar? în urma unei alterca?ii avute cu poli?ia ?i nu a fost în?tiin?at cum c? ar fi cercetat, iar toate actele efectuate s-au realizat f?r? ca el s? aib? cuno?tin de ele ?i f?r? ca el s? aib? posibilitatea angaj?rii unui avocat.

În ceea ce prive?te refuzul acord?rii protec?iei subsidiare, petentul a ar?tat c? nu i se poate aplica cazurile de excludere prev?zute de art. 28 din Legea 122/2006, având în vedere faptul c? nu exist? o hot?râre de condamnare a sa pentru astfel de acte, întreaga argumentare referitoare la motivele pentru care este exclus de la acordarea protec?iei subsidiare fiind bazat? pe interpretarea subiectiv? a unor declara?ii referitoare la activitatea sa desfurat? în cadrul partidului PKK, date în 1998, la venirea sa în România când nu a beneficiat de asisten?a unui avocat sau translator pentru a în?elege întreb?rile care se consemneaz?, astfel c?, faptele care îi sunt imputate nu pot fi calificate ca infrac?iuni de terorism, ele având natura unor infrac?iuni politice pentru care România ?i-a rezervat dreptul de a nu face extr?d?ri conform art. 13 parag. 1 din Conven?ia european? pentru reprimarea terorismului ratificat? prin Legea 19/1997, art. 3 din Legea 19/1990, art. 2 parag. 2 din Legea pentru aderarea României la Conven?ia privind statutul refugia?ilor.

În motivare petentul a mai ar?tat c?, în ceea ce prive?te analiza motivelor de excludere prin raportare la prevederile art. 1 F din Conven?ia din 1951, în mod gre?it s-a re?inut c? a avut o contribu?ie esen?ial? la s?vâr?irea faptelor care i se imput?, având în vedere c? hot?rârea se bazeaz? pe simple presupuneri, prin raportare la o situa?ia general? existent? în statul turc în ceea ce prive?te activitile ?i metodele folosite de PKK într-o perioad? nespecificat?. Referitor la analiza propor?ionalitii, petentul a motivat c? agentul ORI nu a ar?tat riscul la care sunt supu?i fo?tii membrii PKK în cazul în care se reîntorc în Turcia, lacunele ?i abuzurile sistemului judiciar, având în vedere c? ace?tia sunt închi?i pe via, iar condi?iile de deten?ie lezeaz? demnitatea uman?, dovad? fiind rapoartele de ?ar? ?i hot?rârile CEDO prin care Turcia este condamnat? lunar pentru înc?lcarea drepturilor omului.

Petentul a mai ar?tat c? hot?rârea contestat? ignor? toate motivele la care se refer? protec?ia umanitar? ob?inut? ?i nu exist? dispozi?ii legale care s? permit? reanalizarea protec?iei umanitare, mai ales de c?tre un organ administrativ, de?i protec?ia umanitar? a fost acordat? printr-o hot?râre judec?toreasc? definitiv? ?i irevocabil?.

În final petentul a ar?tat c? solicit? permisiunea de a r?mâne pe teritoriul României pân? la solu?ionarea cererii.

In drept plangerea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 100 Legea nr. 122/2006,  Conventia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatilor, Protocolul de la New York din 1967.

Intimata a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiate. În motivare intimata a ar?tat c? petentul a depus prima cerere de azil la data de 02.06.1998, cererea lui fiind respins? irevocabil la data de 07.09.1999, ulterior, prin accesul la o nou? procedur?, prin sentin?a civil? num?rul 10623 din data de 09.10.200, petentului i s-a acordat statutul de refugiat. Intimata a mai ar?tat c? în februarie 2010  s-a primit din partea Direc?ia drept Interna?ional ?i Tratate, o comunicare prin care se ar?t? c? petentul este dat în urm?rire interna?ional? pentru comiterea unor infrac?iuni de terorism, f?cându-se verific?ri în cadrul INTERPOL, astfel c? s-a reanalizat situa?ia sa.

Intimata a ar?tat c? nu are relevan faptul c? petentul este c?s?torit ?i are doi copii, având în vedere c? anularea statului de refugiat nu produce efecte asupra membrilor de familie, c? petentul a fost informat asupra ini?ierii procedurii de reanalizare a situa?iei sale ?i asupra drepturilor ?i obliga?iilor pe care le are. Intimata a mai ar?tat c?, în aplicare cauzelor de excludere nu este necesar c? persoana s? fie condamnat?, iar materialul probator s? fie acela?i ca în cauzele penale, ci este necesar s? existe motive serioase s? se cread? c? persoana în cauz? a comis faptele care ar atrage excluderea, cum este cazul petentului, gradul s?u de implicare fiind analizat pe baza declara?iilor sale, constatându-se c? exist? numeroase neconcordan?e în declara?ii.

Intimata a mai ar?tat c? potrivit liniilor directoare ale UNHCR, în aplicarea corespunz?toare a clauzelor de excludere  trebuie s? se stabileasc? responsabilitatea individual? în leg?tur? cu faptele prev?zute la art. 1 f din conven?ia de la Geneva precum ?i cânt?rirea riscului la care ar fi expus în cazul return?rii în raport de gravitatea faptelor comise, ceea ce s-a întâmplat în cazul petentului, situa?ia sa fiind analizat? individual.

Intimata a ar?tat, de asemenea, c? PKK este pe lista organiza?iilor teroriste,  gradul de implicare al petentului a fost stabilit în hot?râre, iar acordarea protec?iei subsidiare este inadmisibil? în cazul constat?rii unei cauze de excludere.

În final intimata a ar?tat c? art. 100 din Legea 122/2006 prevede posibilitatea  anul?rii statutului de refugiat f?r? a distinge forma ?i textul de lege în baza c?ruia a fost acordat.

La dosarul cauzei au fost depuse actele care au stat la baza emiterii hot?rârii contestate, note de interviu, chestionarul, acte persoanele ale petentului, date Interpol, copia sentin?ei civile num?rul 10623 din data de 09.10.2000, informa?ii din ?ara de origine, cererea petentului de acces la o nou? procedur? de azil, decizia Consiliului din 15.07.2008 de punere în aplicare a art. 2 alin.3 din Regulamentul ..., pozi?ia comun? ... privind aplicarea unor m?suri specifice pentru combaterea terorismului, principii directoare privind protec?ia interna?ional?, aplicare cauzelor de excludere : Art. 1 F din Conven?ia de la Geneva.

Potrivit art. 100 lit. b din Legea  122/2006, statutul de refugiat se anuleaza când dupa acordarea formei de protectie s-a descoperit ca strainul se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 25, iar potrivit art. 25  (1) statutul de refugiat nu se recunoaste cetatenilor straini si apatrizilor cu privire la care exista motive serioase sa se creada ca:

   a) au comis o infractiune contra pacii si omenirii, o crima de razboi ori o alta infractiune definita conform tratatelor internationale relevante la care Romania este parte sau altui document international pe care Romania este obligata sa il respecte;

   b) au comis o infractiune grava de drept comun in afara Romaniei, inainte de a fi admisi pe teritoriul statului roman;

   c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor si principiilor asa cum sunt ele enuntate in preambulul si in art. 1 si 2 din Carta Organizatiei Natiunilor Unite;

   d) au instigat sau au fost complici la savarsirea faptelor prevazute la lit. a)-c).

   (2) De asemenea, statutul de refugiat nu se recunoaste cetatenilor straini si apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la savarsirea de acte de terorism, asa cum sunt acestea definite in instrumentele internationale la care Romania este parte.

În ceea ce prive?te situa?ia petentului, instan?a constat? c? acesta a depus prima cerere de azil la data de 02.06.1998, cererea lui fiind respins? irevocabil la data de 07.09.1999, ulterior, prin accesul la o nou? procedur?, prin sentin?a civil? num?rul 10623 din data de 09.10.2000, petentului i s-a acordat statutul de refugiat cu toate consecin?ele legale ce decurg din acesta în baza art. 2 din Legea 15/1996.

Prin hot?rârea nr. 2397055/h/ST din data de 23.04.2010 petentului i-a fost anulat statutul de refugiat.

În cauz?, instan?a constat? c?, în mod corect petentului i-a fost anulat statul de refugiat având în vedere prevederile art. 100 lit. b din legea 122/2006, respectiv pentru faptul c?, dup? acordarea formei de protec?ie, s-a constata c? petentul s?vâr?ise în Turcia o infrac?iune grav? de drept comun.

Astfel, conform datelor primite prin Interpol, pe numele petentului exist? un mandat de arestare din 06.07.1995 pentru infrac?iuni de terorism, aceste infrac?iuni fiind unele grave de drept comun. Instan?a constat? c? din acest mandat de arestare nu reiese dac? petentul a fost condamnat pentru aceste fapte, ins?, potrivit  liniilor directoare ale UNHCR, în aplicarea corespunz?toare a clauzelor de excludere  trebuie s? se stabileasc? responsabilitatea individual? în leg?tur? cu faptele prev?zute la art. 1 f din conven?ia de la Geneva precum ?i cânt?rirea riscului la care ar fi expus în cazul return?rii în raport de gravitatea faptelor comise.

În cauz?, la fel ca ?i intimata, instan?a constat? pe baza declara?iilor petentului c? acesta are un grad mare de implicare în aceste fapte, existând motive serioase care duc la concluzia c? petentul a avut o contribu?ie semnificativ? la s?vâr?irea acestor fapte. În primul rând, petentul a recunoscut c? a f?cut parte din PKK, fiind chiar pre?edintele celulei de jude? Mardin, Omeria, în limba Turc?, organiza?ie care este calificat? ca fiind una terorist? potrivit decizia Consiliului din 15.07.2008 de punere în aplicare a art. 2 alin.3 din Regulamentul ..., pozi?ia comun? ... privind aplicarea unor m?suri specifice pentru combaterea terorismului. Pe de alt? parte, petentul a recunoscut în cadrul aceluia?i interviu din 1998 c? în 1991 a fost arestat dou? luni ?i jum?tate deoarece ar fi g?zduit membrii ai partidului, iar dup? ce a fost eliberat la interven?ia avocatului, a început s? lupte împotriva armatei turce, pân? în 1997 când a fost împu?cat în bra?ul stâng, iar colegii de partid i-au spus c? nu mai poate lupta din cauza faptului c? este r?nit ?i c? e mai bine s? plece din ?ar? pentru a nu fi prins, situa?ie în care ar fi putut divulga secrete ?i informa?ii despre PKK. În acela?i interviu, petentul a mai ar?tat c? nu se poate întoarce în ?ara de origine deoarece a împu?cat pe al?ii, iar pentru cei 6 ani de lupt? sigur ar fi fost executat.

Este adev?rat c? petentul nu mai recunoa?te aceste fapte în cadrul interviului din 2010, când a fost informat despre posibila anulare a statutului de refugiat, îns?, instan?a constat? c? în cadrul interviului din 1995 a fost asistat de un interpret, astfel c? nu se poate spune c? nu a în?eles sensul întreb?rilor. Mai mult, în 1995 acesta declar? c? a fost r?nit în 1997 , iar în 2010 arat? c? a fost r?nit în 1995 ?i c? a stat ascuns un an în Nordul Irakului, apoi a fost trimis din nou în Turcia de unde a reu?it s? fug? în 1997 de membrii PKK care îl omorau dac? nu executa ordinele lor, inclusiv acelea de a ucide.

Instan?a constat? c? motiva?ia petentului din 2010 nu este credibil?, fiind greu de crezut c?  petentul a stat 7 de ani de zile în PKK f?r? ca acesta s? nu desfoare activiti violente în condi?iile în care acesta a ar?tat c? trebuia s? execute ordinele, frica sa de a fugi de PKK n?scându-se abia în 1997, de?i el este membru din 1991.

Având în vedere declara?iile petentului din 1998, instan?a constat? c? fapta pentru care se aplic? cauza de excludere este destul de grav?, practic este o fapt? de natur? terorist?, pedepsit? de legea turc? cu închisoare de 15 ani, astfel c? se încadreaz? în prevederile art. 25. Instan?a constat? c? motivarea petentului cum c? ar fi fapte politice este neîntemeiat?, obiectivele politice urm?rite de PKK nefiind în concordan cu principiile drepturile omului.

A?a cum am ar?tat mai sus, instan?a constat? c? petentul are o responsabilitate individual? a petentului, contribu?ia sa fiind substan?ial? la s?vâr?irea faptelor pentru care s-a emis mandatul în condi?iile în care el a luptat 6 ani împotriva armatei turce fiind oprit practic doar de faptul c? a fost r?nit ?i în condi?iile în care a intrat voluntar în aceast? organiza?ie ale c?rei activiti ?i metode erau prin excelen violente.

În ceea ce prive?te vinovia, instan?a const? c? aceste fapte au fost comise cu bun? ?tiin, neputându-se vorbi de un ordin al superiorului, în condi?iile în care atunci când a vrut s? plece din organiza?ia, acesta a putut pleca ?i veni în România. De altfel, din declara?iile petentului, instan?a constat? c? acesta, practic nu a fost nevoit s? plece din PKK Turcia pe motiv c? a fost r?nit ?i nu c? aceasta a fost dorin?a sa. ?i în ceea ce prive?te testul propor?ionalitii, instan?a constat? c? aplicare cauzei de excludere în cazul petentul este propor?ional cu obiectivele urm?rite, faptele de terorism cum sunt cele s?vâr?ite de petent fiind condamnate aproape în toat? lumea, chiar în art. 25 din liniilor directoare ale UNHCR ar?tându-se c? actele de terorism nu sunt eligibile cu statutul de refugiat, teama petentului fiind mai mult legat? de legitima condamnare.

În ceea ce prive?te motivarea petentului cum c? legea 122/2006 nu prevede posibilitatea reanaliz?rii protec?iei umanitare, instan?a constat? c? aceasta este neîntemeiat?, fa de faptul c? protec?ia umanitar? a fost înlocuit? ca terminologie cu statul de refugiat pentru a ne alinia la standardele europene, astfel c? este vorba de aceea?i institu?ie, astfel c? nu se poate spune c? situa?ia petentului nu poate fi reanalizat?, aceast? posibilitatea prev?zându-se ?i în Legea 15/1996.

De altfel, petentul nu a depus prea multe diligen?e în solu?ionarea plângerii, s-a prezentat la un singur termen de judecat? în care a invocat o excep?ie de neconstitu?ionalitate din dorin?a de a suspenda cauza, de?i acesta a fost legal citat la domiciliu prezentat de petent.

Fata de cele men?ionate, instan?a constat? c? plângerea petentului este neîntemeiata si, in consecin?a, o va respinge ca atare, men?inând hot?rârea ORI ca fiind legala si temeinica.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge plângerea formulat? de petentul ... cu re?edin?a temporar? in Bucuresti, str. ....  în contradictoriu cu intimatul ... cu sediul in Bucure?ti, str. ..., sector 4, ca neîntemeiat?.

Men?ine hot?rârea .... num?rul . 2397055/h/ST din data de 23.04.2010.

Cu recurs in 5 zile de la pronun?are.

Pronun?at? în ?edin public?, azi, 19.01.2011

 PRE?EDINTEGREFIER

Domenii speta

Spete similare