Legea nr.10/2001. Teren afectat de amenajări de utilitate publică. Acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

În cazul în care terenul care intră sub incidenţa Legii nr.10/2001 este  afectat de amenajări de utilitate publică sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin.3 şi 4 din lege şi în consecinţă, persoanelor îndreptăţite li se cuvin măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul respectiv.

Prin Sentinţa civilă nr.1459 pronunţată la data de 2 noiembrie 2007 de Tribunalul Mureş a fost admisă în parte contestaţia formulată de reclamanţii P.V., P.O., V.V., S.M.R. în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Târgu Mureş şi, în consecinţă s-a dispus modificarea art. 1 din Dispoziţia nr. 3166/09.05.2005 emisă de pârâtă, în sensul că s-au stabilit despăgubiri cuvenite pentru construcţia demolată şi terenul în suprafaţă de 1321 m2, situat în Târgu Mureş, P-ţa Trandafirilor, nr. 40, la 1.097.365,53 lei; s-a dispus restituirea în natură către reclamanţi a terenului în suprafaţă de 193 m2, identificat în C.F. 800/Ii Târgu Mureş, nr. top nou 1150/1/2, delimitat în expertiza topografică; s-a respins cererea reclamanţilor de obligarea pârâtei la restituirea prin compensare cu alte construcţii pentru imobilul demolat şi a fost obligată pârâta la plata  cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a declarat apel pârâtul Municipiul Târgu Mureş prin primar, solicitând schimbarea hotărârii atacate în parte, în sensul respingerii contestaţiei cu privire la restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 193 m2.

În considerentele apelului, pârâta a arătat că în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. 2 şi 11 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 pentru terenurile naţionalizate afectate de servituţi legale şi cele afectate de amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane sau rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Cum în cauză terenul solicitat de reclamanţi este amenajat ca spaţiu verde şi are o utilitate publică în mod greşit instanţa de fond s-a restituit în natură.

În susţinerea acestor argumente pârâta a făcut trimitere la Decizia nr. 2689 din 20 iunie 2003 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dar, şi la dispoziţiile art. 90 alin.1, lit. g din O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului din care rezultă imposibilitatea separării spaţiilor verzi de construcţiile în jurul cărora sunt amenajate.

Pe de altă parte, datorită dimensiunilor terenului liber din cel naţionalizat, dar şi a amplasamentului, nu rezultă posibilitatea legală de a obţine o autorizaţie de construcţie în vederea exploatării economice a terenului.

Reclamanţii au formulat întâmpinare şi achiesând la declaraţia de apel, au solicitat schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii capătului de cerere introductive privind restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 193 m2 şi modificarea despăgubirilor incluzându-le pe cele cuvenite pentru terenul de 193 m2.

Reclamanţii s-au declarat de acord cu solicitarea apelantei pârâte, în dorinţa de a nu tergiversa soluţionarea cauzei.

Verificând hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate, Curtea a constatat  că apelul este fondat având în vedere următoarele considerente:

În fapt, reclamanţii sunt persoane îndreptăţite, în sensul dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 10/2001 la măsuri reparatorii pentru imobilul teren şi construcţii demolate situat în Târgu Mureş, P-ţa Trandafirilor, nr. 40. Din terenul naţionalizat, instanţa a concluzionat că doar suprafaţa de 193 m2  este liber şi poate fi restituit în natură.

Concluzia instanţei de fond este eronată deoarece nu a avut în vedere faptul că terenul este în realitate amenajat ca spaţiu verde şi este aferent construcţiilor.

Din fotografiile depuse în apel dar şi  Planul urbanistic general al municipiului Târgu Mureş, rezultă în mod clar afectaţiunea acestui teren şi chiar dacă, în urma dezmembrării acestei parcele de restul terenului, ar exista acces la drumul public, trebuie avut în vedere că terenul face parte dintr-un ansamblu, teren şi construcţii, cu amenajări de utilitate publică.

În aceste împrejurări, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin.3 şi 4 din Legea nr. 10/2001, iar reclamanţilor li se cuvine măsuri reparatorii prin echivalent şi pentru terenul de 193 m2. Potrivit calculelor expertului despăgubirile cuvenite sunt de 141.471 lei la care se adaugă cele stabilite pentru restul terenului şi pentru construcţia demolată.

Astfel, Curtea a admis apelul pârâtului şi a schimbat în parte hotărârea atacată, în sensul celor solicitate de pârât şi concomitent a majorat despăgubirile acordate reclamanţilor, menţinând restul  dispoziţiilor.

Domenii speta

Spete similare