A. confiscare specială. neagravarea situaţiei în propria cale de atac. b. infracţiune continuată. circumstanţa agravantă prevăzută de art.75 lit.c cod penal.

A. CONFISCARE SPECIALĂ. NEAGRAVAREA

SITUAŢIEI  ÎN PROPRIA CALE DE ATAC.

B. INFRACŢIUNE CONTINUATĂ. CIRCUMSTANŢA

AGRAVANTĂ PREVĂZUTĂ DE ART.75 LIT.C

COD PENAL.

a. Confiscarea în folosul statului, în conformitate cu

dispoziţiile art.118 lit.d Cod penal,  se poate face şi în

apelul inculpatului care a fost exonerat de plata

despăgubirilor civile în

cuantumul sumei confiscate,măsura dispusă

neîncălcând principiul  non reformatio  in pejus.

b. Circumstanţa agravantă prevăzută de art.75 lit.c

Cod penal – săvârşirea infracţiunii de către un infractor

major, împreună cu un infractor minor – se aplică, în

cazul infracţiunii continuate la infracţiunea în

ansamblul său şi nu numai pentru acele acte materiale

la săvârşirea cărora a participat inculpatul minor.

Situaţia respectivă va  fi avută, însă,în vedere la

individualizarea  pedepsei.

(decizia penală nr.72/R/MF din 1.09. 2005)

a. Prin sentinţa penală nr.641 din 17 decembrie 2004, pronunţată

de Judecătoria Câmpulung, inculpaţii M.F. şi C.C. au fost condamnaţi pentru

săvârşirea infracţiunii de furt şi obligaţi, în solidar, să plătească părţii civile

S.C.”L.B.” S.R.L. suma de 17.611.000 lei.

Urmare apelurilor inculpaţilor, Tribunalul Argeş, prin decizia

penală nr.13/MF din 14 aprilie 2005, a înlăturat obligarea acestora la plata

despăgubirilor, constatându-se că prejudiciul, constând în contravaloarea

bunurilor furate de inculpaţi şi nerestituit părţii vătămate, a fost acoperit de

către firma asigurătoare.

Curtea de Apel Piteşti, sesizată cu soluţionarea recursului formulat

de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, prin care decizia tribunalului a fost

criticată pentru nelegalitate, sub aspectul omisiunii aplicării dispoziţiilor

art.118 lit.d Cod penal, a admis recursul prin decizia penală nr.72/R/MF din

1 septembrie 2005 şi a dispus confiscarea de la fiecare inculpat a câte ? din

suma respectivă, anume câte 8.805.000 lei, prin obligarea la plata către stat a

acestor sume.

Instanţa de recurs a reţinut că prin confiscarea sumelor, chiar în

apelurile inculpaţilor nu se încalcă principiul „non reformatio in pejus”, prevăzut

de art.372 Cod pr. penală, combinat cu art.385/8 Cod pr. penală; sumele

confiscate de la fiecare inculpat sunt inferioare celor la plata cărora au fost

obligaţi, în solidar, iar în al doilea rând, confiscarea nu ar fi însemnat decât

schimbarea naturii obligaţiei; situaţia inculpaţilor nu a fost înrăutăţită în

propria cale de atac, prin obligarea la plata unor sume superioare.

b. Prin aceeaşi sentinţă, inculpatul major G.F. a fost condamnat

pentru săvârşirea infracţiunii de furt în formă continuată, cu reţinerea

circumstanţei agravante prevăzută de art.75 lit. c Cod penal (săvârşirea

infracţiunii împreună cu inculpatul minor C.C.), dispoziţie menţinută de

instanţa de apel.

S-a reţinut că la săvârşirea de către major a unui act material de

furt (din două acte comise) a participat şi inculpatul minor C.C.

In raport de dispoziţiile art.41 alin.2 Cod penal, privind

infracţiunea continuată, reţinerea circumstanţei agravante prevăzută de art.75

lit.c Cod penal, nu se poate face doar pentru actele materiale de furt la care a

participat  minorul, din moment ce aceste acte compun unitatea legală de

infracţiune, respectiv cea a infracţiunii în formă continuată; fiecare act

material se integrează în ansamblul infracţional, astfel că îşi pierde autonomia

funcţională.

Prin urmare, aplicarea dispoziţiilor art.41 alin.2 Cod penal, se face

pentru ansamblul infracţionale (art.208, 209 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod

penal).

Dar, participarea inculpatului minor numai la săvârşirea unora din actele

materiale de furt, urmează a fi avută în vedere la individualizarea pedepsei ce

se va aplica inculpatului major, căruia i se va aplica circumstanţa agravantă

prevăzută de art.75 lit. c Cod penal, pentru întreaga infracţiune continuată.

Domenii speta

Spete similare