Valorificarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată în cazul tranzacţiilor privind materialul lemnos

Decizie 1 din 08.01.2009


Prin sentinţa civilă nr. 72/11 februarie 2008 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul 2813/110/2007 a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta S.CH S.RX BACĂU în contradictoriu cu pârâtele DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BACĂU şi ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL BACĂU, au fost anulate decizia nr. 72/02 martie 2007 emisă de DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE şi parţial decizia de impunere nr. 9832/673/27 decembrie 2006, precum şi raportul de inspecţie fiscală nr. 9806/27 decembrie 2006 privind obligaţia de plată a sumei de 167.577 lei din care 87.681 lei T.V.A suplimentar şi 79.896 lei majorări de întârziere şi penalizări aferente. Totodată s-a dispus rambursarea sumei de 19.730 lei T.V.A respins la rambursare.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele: Ca urmare a cererii de rambursare T.V.A, reclamanta a solicitat o inspecţie fiscală. In raportul de inspecţie fiscală a fost respinsă la rambursare suma de 19.730 lei RON reprezentând T.V.A. şi s-a calculat un T.V.A. suplimentar în sumă de 87.681 lei RON cu majorări de întârziere aferente valorii de 79.896 lei pentru care s-a emis decizia  de impunere nr. 9832/073/27.12.2006.

În motivarea deciziei s-au avut în vedere dispoziţiile art.6 din Legea contabilităţii republicată şi art. 24 alin. 1 lit. a din Codul Fiscal.

Chestiunea de drept dedusă judecăţii este aceea dacă cele două societăţi furnizoare de material lemnos, respectiv S.C O I S.RL şi S.C A V S.RL. pentru care s-au efectuat verificări încrucişate au întocmit corect facturile ca plătitori de T.V.A. In primul rând se constată că acestea au fost înregistrate ca plătitoare de T.V.A conform codului fiscal atribuit, rezultat din Certificatele de înregistrare fiscală (filele 14 şi 15).

În al doilea rând se constată că inspecţia fiscală a verificat perioada 01.01.2001 - 30.06.2005 perioadă anterioară verificării încrucişate şi declararea acestora ca inactive prin Ordinul ANAF 447/2006 care nu poate retroactiva.

Văzând şi concluziile raportului de expertiză, obiecţiunile pârâtei referindu-se la altă perioadă de fapt decât cea reţinută în Raportul de inspecţie fiscală şi decizia de impunere nr. 73/12.03.3007 ,instanţa constată că reclamanta nu a încălcat prevederile art6 din Legea 82/1992 şi nici art. 14 alin.3 lit. a din Legea 571/2003 astfel încât are dreptul la deducerea T.V.A incorect fiind stabilit T.V.A-ul suplimentar cu majorările  şi penalităţile  de întârziere aferente.

În baza art. 188 Cod procedură fiscală , instanţa a admis acţiunea, şi pe cale de consecinţă a anulat parţial decizia nr. 73/02.03.2007 cu privire la suma de 185.509 lei şi decizia de impunere nr. 9832/673/27.12.2006 cu privire la aceeaşi sumă şi parţial raportul de inspecţie fiscală  nr. 9806/27.12.2006.

A dispus rambursarea sumei de 19.730 lei TVA respinsă la rambursare. Instanţa nu a analizat cererea de actualizare a sumei de rambursat, deoarece reclamanta a formulat-o în concluziile scrise după dezbaterea în fond a cauzei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, pârâta DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BACĂU în nume propriu şi pentru Activitatea de Control Fiscal Bacău, scutit de plata taxei de timbru conform dispoziţiilor art. 17 din Legea 146/1997.

În motivarea recursului s-a susţinut că S.C A V S.RL. şi S.C O I S.RL. NEAMŢ au folosit aparent avizele şi facturile fiscale special prevăzute de lege pentru livrarea materialului lemnos, iar rezultatele investigaţiei fiscale primite de la DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE -ACTIVITATEA DE GONTROL FISCAL NEAMŢ, nu au putut stabili provenienţa legală a documentelor în cauză de la distribuitori autorizaţi. Societăţile arătate au fost declarate inactive prin Ordinul A.N.A.F. nr. 447/2006, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de Ordinul A.N.AF. 575/2006.

Pe de altă parte, facturile emise de S.C O I S.RX NEAMŢ nu au fost completate cu datele obligatorii prevăzute de art. 29 lit. B din Legea 345/2002 şi art. 155 al. 8 lit. D din Legea 571/2003, cu privire la adresa completă a beneficiarului, potrivit dispoziţiilor art. 29 lit. b din Legea 345/2002, respectiv ale art. 145 al. 8 lit. A din Legea 571/2003 pierzându-se dreptul de deducere a T.V.A aferente.

Situaţia e similară în ce priveşte avizele de expediţie întocmite de S.G O I S.RX. NEAMŢ, nefiind completat locul de unde provine materialul lemnos, fiind încălcate dispoziţiile art. 5 lit. b din H.G. 735/1998, precum şi referitor la facturile şi avizele emise în perioada 16.03.2004 - 12.10.2003 de S.G A V S.RX. NEAMŢ.

Având în vedere şi că s-a constatat că, în perioada 2003 - 2005, societăţile indicate nu au depus bilanţuri, indicatori financiari, declaraţii, deconturi T.V.A. şi nu funcţionează la sediul declarat, precum şi decizia nr. V din 15.01.2007 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea acţiunii ca nefondată.

Legal citată, intimata - reclamantă nu a fost reprezentată în faţa instanţei şi nu a formulat cereri în cauză.

Examinând recursul promovat pentru motivele arătate, în condiţiile art. 304, 3041 Cod procedură civilă, instanţa îl apreciază ca fiind fondat pentru considerentele expuse în continuare.

Organele de inspecţie fiscală au stabilit că intimata - reclamantă a înregistrat în evidenţa contabilă din perioada supusă verificării, 01.11.2001 -20.06.2005, taxa pe valoarea adăugată deductibilă în cuantum de 105.732.910 lei ROL, respectiv de 968.374.241 lei ROL, aferentă facturilor reprezentând achiziţii de material lemnos de la S.C OI S.RL. PIATRA NEAMŢ, respectiv S.C A P S.RL. PIATRA NEAMŢ.

Documentele în baza cărora au fost înregistrate operaţiunile în contabilitate, prezentate organelor fiscale constau în facturi fiscale şi avize de expediţie sau de însoţire.

Pentru valorificarea dreptului de deducere a T.V.A dispoziţiile legale stabilesc obligaţia reclamantei de justificare a cuantumului taxei cu facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, cu elementele obligatorii impuse, de solicitare de la furnizori de facturi fiscale ori documente legale aprobate, de verificare a întocmirii concrete a acestora, iar pentru operaţiunile cu o valoare a T.V.A. mai mare de 50 milioane lei ROL să solicite copia documentului legal care atestă calitatea de plătitor de T.V.A a furnizorului - anterior datei de 01 mai 2004 - art. 24 al. 1 lit. a, art. 29 lit. B din Legea 345/2002 în vigoare până la 31 decembrie 2003, dispoziţiile art. 145 al. 3 lit. a, al. 8 lit. a, art. 155 al. 8 Cod fiscal, după data de 1 ianuarie 2004.

Examinând documentele pe baza cărora intimata - reclamantă a efectuat înregistrările în contabilitate, instanţa constată că acestea nu respectă condiţiile formale impuse de dispoziţiile legale aplicabile la data când au fost emise.

Astfel, pentru facturile fiscale emise de S.C OI S.RL. PIATRA NEAMŢ lipsesc menţiunile cu privire la sediul cumpărătorului fiind încălcate dispoziţiile art. 29 lit. Bb din Legea 345/2002 republicată (în vigoare până la data de 31.12.2003), respectiv ale art. 155 al. 8 lit. d din Codul fiscal (în vigoare după data de 01 ianuarie 2004). De asemenea, pentru livrările materialului lemnos ce a făcut obiectul tranzacţiilor însemnate în facturile menţionate nu au fost prezentate avizele de expediţie întocmite potrivit dispoziţiilor HG. 735/1998.

Referitor la facturile fiscale emise de furnizorul S.G A P S.RX. PIATRA NEAMŢ instanţa constată că lipsesc menţiunile cu privire la sediul cumpărătorului, cu încălcarea dispoziţiilor art. 155 al. 8 lit. d Cod fiscal, iar avizele de expediţie/însoţire întocmite nu au fost completate corespunzător dispoziţiilor HG. 735/1998 în vigoare până la data de 14 iulie 2004, respectiv ale HG. nr. 427/2004 în vigoare după această dată, incidente în cauză în temeiul dispoziţiilor art. 145 al. 9 din Legea 571/2003 şi ale pct. 51 din HG. 44/2004.

Astfel, avizele de expediţie nu cuprind menţiunile cu privire la sediul cumpărătorului, locul de unde provin materialele lemnoase, iar la denumirea produselor şi cantitate nu sunt indicate pentru fiecare piesă diametrul, lungimea şi volumul, fiind respectate dispoziţiile art. 3 lit. c coroborate cu art. 5 lit. c, d din HG. 735/1998. Avizele de însoţire a mărfii întocmite după intrarea în vigoare a HG. 427/2004 nu menţionează depozitul de unde provine materialul lemnos, documentul de provenienţă sau dimensiunile materialelor lemnoase, conform dispoziţiilor art. 7 al. 8 lit. a, c din anexa 1 a din HG. 427/2004.

În aceste condiţii, având în vedere şi decizia nr. V/2007 pronunţată de înainta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, instanţa apreciază că nu pot fi reţinute ca fiind documente justificative facturile fiscale şi avizele de expediţie/însoţire prezentate de intimata-reclamantă pentru exercitarea dreptului de deducere/rambursare a taxei pe valoarea adăugată.

În consecinţă, în mod legal organele de control au diminuat T.V.A deductibilă, stabilind obligaţiile corespunzătoare cu privire la T.V.A de plată, majorări de întârziere şi penalităţile aferente, cu respingerea rambursării sumei reprezentând T.V.A solicitat de către societatea intimată, reţinând încălcarea dispoziţiilor art. 6 din Legea 82/1991, nefiind respectate condiţiile formale obligatorii impuse de lege.

Aspectele referitoare la declararea ca inactive a societăţilor furnizoare a materialului lemnos, menţionate anterior, nu au relevanţă în cauză având în vedere că Ordinul Preşedintelui A.N.A.F. 447/2006 prin care furnizorii intimatei au fost declaraţi inactivi a fost emis ulterior emiterii documentelor analizate sub aspectul îndeplinirii condiţiilor formale indicate anterior.

Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 312 al. 1, 3 coroborat cu art. 304 pct. 9, art. 3041 Cod procedură civilă, a fost admis recursul, a fost modificată în tot sentinţa recurată în sensul respingerii acţiunii ca nefondate, instanţa de fond stabilind o situaţie de fapt neconformă cu înscrisurile cauzei, prezentate de reclamantă, cu consecinţa aplicării eronate a dispoziţiilor legale aplicabile.