Cerere privind acordarea de masuri reparatorii în echivalent pentru actiunile detinute la o societate preluata în mod abuziv de stat.
Potrivit art. 3 alin. 1 lit. b coroborat cu art. 31 alin. 1 si alin. 4 din Legea nr. 10/2001 republicata, persoanele fizice, asociati ai persoanei juridice care detineau imobile si alte active în proprietate, la data preluarii acestora în mod abuziv, au dreptul la despagubiri, în conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Recalcularea valorii actiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilant contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Nationala a României, prin Ordinul nr. 3/2001, a indicelui inflatiei stabilit de Institutul National de Statistica si a prevederilor Legii nr. 303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societatilor pe actiuni, în cazul în care bilantul este anterior acesteia.
În speta, autorul reclamantilor a avut calitatea de actionar la societatea trecuta în mod abuziv în proprietatea statului, prin urmare, mostenitorii acestuia sunt îndrituiti la acordarea despagubirilor reprezentând valoarea actiunilor calculata în conditiile dispozitiilor art. 31 alin. 1 si 4 din Legea nr. 10/2001 republicata, prin raportul de expertiza întocmit în cauza.
(Decizia civila nr. 154/16 octombrie 2008;
Dosar nr. 80/35/2008 a Curtii de Apel Oradea)
Prin sentinta civila nr. 258 din 13 aprilie 2006, Tribunalul B. a respins contestatia precizata formulata de contestatorii N. M., N. N. si C. M. decedat în cursul procesului si continuata de mostenitorii acestuia C. C. si S. M. M., împotriva dispozitiei nr. 1177/30.07.2003 emisa de Primarul mun. O. în contradictoriu cu intimatii Institutia Primarului Municipiului O., Statul Român prin M. F. P., A.V. A. S., Prefectura Judetului B., ca nefondata. Nu au fost acordate cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a avut în vedere urmatoarele considerente:
Prin dispozitia nr. 1177 din 30.07.2003, a Primarului Municipiului O. s-a respins cererea de restituire a imobilului situat în O., str. P., nr. 82.
În motivarea acestei dispozitii se arata ca solicitantii nu fac dovada dreptului de proprietate al antecesorului la data preluarii imobilului de catre Statul Român.
Potrivit extrasului din Registrul de Stari civile pentru casatoriti pe anul 1943 ( fila 52 dosar), în luna decembrie 1943 s-a încheiat casatoria între defunctul C. .I, decedat la data de 13.02.1968 si N. M., casatorie care a fost desfacuta prin sentinta nr. 213/18.03.1949 a Judecatoriei Populare O.
Din aceasta casatorie a rezultat C. M. I., nascut la data de 22.02.1945 si decedat în cursul procesului la data de 29.11.2005.
La data de 02.08.1945, prin actul constitutiv de societate, ia fiinta Societatea în Comandita Simpla "O. ing. I. C. & Co".
Potrivit acestui act, I. C. antecesorul contestatorilor este asociatul comanditat cu raspundere nelimitata, cu o participatiune în pierderile si beneficiile societatii cu o cota de 65%, iar L. A. detine o cota de 35%.
Capitalul social constituit a fost în numerar în suma de 5.000.000 lei.
Ulterior, cota de participare a defunctului C. I. s-a redus la 50%, intrând ca si asociat si numitul S. A. cu 25%, celalalt asociat, L. A., reducându-si cota de participare potrivit mentiunilor din Registrul comertului ( fila 49 verso dosar).
Potrivit certificatului nr. 1744/1953 eliberat de Tribunalul Popular al Orasului O. - sectia carte funciara ( fila 53 dosar ), imobilele înscrise în CF nr. 6774 si 11397 a Orasului O. cu nr. top. 5073/7, 5072/8, 5074, 5075/1, 5060/8 si 5073, înscrise în coala de CF ca teren arabil în întindere totala de 1138 stj, au fost înainte de 1947 proprietatea lui W. C., iar în anul 1947, în baza încheierii cu nr. 6028/1947 s-a întabulat dreptul de proprietate în favoarea lui M. C. vad. lui F. M..
Asupra acestor imobile ing. C. I. nu a fost înscris ca proprietar tabular.
Imobilele mai sus aratate formeaza obiectul prezentei actiuni la Legea nr. 10/2001.
În cauza data nu s-a facut dovada ca imobilele revendicate au constituit proprietatea societatii la care antecesorul contestatorilor a fost actionar, societate nationalizata de catre Statul Român în anul 1948, si nici ca acesta ar fi fost proprietar asupra acestora în nume propriu.
Împrejurarea ca societatea nationalizata si-a desfasurat activitatea în aceste imobile si ca, odata cu nationalizarea societatii au fost preluate si aceste imobile, nu îi confera acesteia vreun drept de proprietate, sau vreunuia dintre asociati.
Întrucât antecesorul contestatorilor nu a fost proprietar asupra vreunei cote parti din aceste imobile, instanta a apreciat ca dispozitia nr. 1177/30.07.2003 a Primarului mun. O. este legala si temeinica.
Cu privire la utilajele societatii nationalizate, instanta constata ca acestea formeaza obiectul notificarii adresate Prefecturii Judetului Bihor pentru acordarea de despagubiri.
Întrucât atât AVAS Bucuresti cât si Statul Român sunt implicate în procedura reparatorie prevazuta de Legea nr. 10/2001, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de acestea.
Împotriva acestei sentinte au declarat apel N. M., S. M. si C. C., solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentintei apelate în sensul admiterii contestatiei.
În cuprinsul cererii de apel, sunt invocate urmatoarele motive:
- nationalizarea SC O. SA s-a realizat în baza Legii nr. 119/1948, însa fara titlu, ea nefigurând în anexele 10 - 13 la Legea nr. 119/1948, nefiind acordate despagubiri conform art. 11 din Legea nr. 119/1948;
- Legea nr. 10/2001 nu conditioneaza acordarea de reparatii de întabularea dreptului de proprietate asupra cladirilor în cartea funciara, familia apelantelor fiind proprietara actiunilor în cadrul societatii, iar cladirile si terenul au fost ale altor persoane care însa nu au fost actionari ai societatii;
- Conform Registrului Comertului, fabrica a fost privatizata integral înainte de aparitia Legii nr. 10/2001, motiv pentru care nu se poate solicita restituirea în natura;
- din dispozitiile art. 31 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 reiese clar faptul ca reparatiile se acorda pentru actiuni, deci pentru actionarii societatii nationalizate, aceasta indiferent de proprietatea asupra imobilelor care, ca în cazul de fata, erau aduse ca aport în natura de unii asociati sau închiriate de societate de la proprietarii tabulari.
Prin întâmpinare, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a solicitat respingerea apelului, cu motivarea ca procedura administrativa, necontencioasa stabilita de catre Legea nr. 10/2001, nu a fost urmata de catre apelantii reclamanti în ceea ce o priveste pe intimata, la aceasta institutie neregasindu-se o notificare prin care petentii sa solicite acordarea de despagubiri prin echivalent, iar în ceea ce priveste cuantumul despagubirilor solicitate de catre apelanti, acestea nu sunt opozabile AVAS, fiind stabilite printr-o expertiza extrajudiciara.
Într-un prim ciclu procesual, Curtea de Apel O. a pronuntat decizia civila nr. 191/2006, de admiterea a apelului cu consecinta admiterii contestatiei, decizie care a fost casata de Înalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 6807 din 18 octombrie 2007, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante, în considerentele deciziei retinându-se ca, fata de prevederile art. 31 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 republicata, pentru recalcularea valorii actiunii trebuie depus la dosar ultimul bilant contabil al Societatii în Comandita Simpla "O." Oradea, iar pentru dovedirea calitatii de asociat a autorului reclamantelor trebuie depus extras de pe registrul prevazut la art. 142 pct. 1 din Codul comercial nemodificat, instanta de recurs dând îndrumarea în finalul considerentelor, ca în cadrul rejudecarii, sa fie administrate probele necesare stabilirii depline a situatiei de fapt la care sa se aplice prevederile art. 31 din Legea nr. 10/2001, urmând ca apelul sa fie solutionat în raport de cererile apelantilor si se vor avea în vedere toate mijloacele de aparare invocate de parti.
Examinând sentinta prin prisma motivelor de apel, precum si din oficiu, instanta retine urmatoarele:
Prin Ordonanta prezidentiala nr. 1 din 12 martie 1948 în registrul firmelor sociale înregistrate la Tribunalul B. a fost înregistrata societatea "O." SA Oradea industria textila, firma înfiintata în baza actului constitutiv si statut din 28.11.1947, având ca administratori pe ing. I. C., autorul partilor reclamante, A. L., respectiv A. S., si un capital social de 3.500.000 lei, împartit în 350 bucati actiuni nominative de catre 10.000 lei în valoare nominala, , precizându-se ca societatea va fi reprezentata valabil si nemarginit angajata prin semnatura a doi dintre membrii consiliului de administratie, una dintre semnaturi fiind obligatoriu a actionarului ing. I. C., astfel cum rezulta din copiile înscrisurilor eliberate de directia Judeteana B. a Arhivelor Nationale la data de 15 mai 2008 ( filele 27 - 35 din dosarul instantei de apel).
În acelasi registru, apar mentiuni privitoare la firma mai sus-aratata ce-au premers datei de 12 martie 1948, potrivit carora la data de 2 august 1945 lua fiinta Societatea în comandita simpla "O ing. I. C. & Co",antecesorul reclamantilor având o participatiune la pierderile si beneficiile societatii în cota de 65%. Ulterior cota de participare a acestuia s-a redus la 50% odata cu transformarea societatii, prin actul modificator al contractului constitutiv de societate din 20.02.1946, în societate în nume colectiv.
Potrivit bilantului încheiat la data de 31 decembrie 1948, beneficiul la data nationalizarii firmei anterior mentionate, constatat ulterior în 31.12.1948, se cifra la suma de 2.977.844 lei, aspect relevat în cuprinsul înscrisului depus la dosarul instantei de fond la filele 127 - 128.
Prin expertiza contabila întocmita de expert B. L. s-a stabilit ca valoarea actiunilor societatii "O." pâna la 31 decembrie 2005 este de 1.656.469,50 RON.
Potrivit art. 3 alin. 1 lit. b coroborat cu art. 31 alin. 1 si alin. 4 din Legea nr. 10/2001 republicata urmare a modificarilor si completarilor aduse prin Legea nr. 247/2005, persoanele fizice, asociati ai persoanei juridice care detineau imobile si alte active în proprietate, la data preluarii acestora în mod abuziv, au dreptul la despagubiri în conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Recalcularea valorii actiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilant contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Nationala a României prin Ordinul nr. 3 din 27 aprilie 2001, a indicelui inflatiei stabilit de Institutul National de Statistica si a prevederilor Legii nr. 303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societatilor pe actiuni, în cazul în care bilantul este anterior acesteia.
În speta, este de necontestat ca def. I. C., fostul sot al reclamantei N. M si respectiv antecesorul celorlalti doi reclamanti, a detinut calitatea de actionar la fosta "O." SA Oradea industria textila. Aceasta societate a devenit ulterior nationalizarii Întreprinderea V. R. iar apoi si-a schimbat denumirea în "Întreprinderea T. C.", devenita dupa decembrie 1989 "C." SA, astfel cum rezulta din adresa nr. 1046 din 17.02.2005 a Oficiului Registrului Comertului, în care se mentioneaza ca "Întreprinderea Textila C." apare ca fondator al SC C. SA cu cota de participare de 100% ( fila 151 din dosarul instantei de fond). Aceasta societate a fost privatizata de FPS prin Legea nr. 58/1991, potrivit cererii de mentiuni nr. 4319/21.07.1993 ( fila 152), în urma privatizarii FPPII M. detinând 30%, iar diferenta de 79% din totalul actiunilor revenind FPS, ce ulterior le-a transmis unor persoane juridice, astfel ca în prezent acesta nu mai detine nici o actiune la SC C. SA, potrivit adresei nr. 7681 din 07.12.2004 ( fila 105).
În atare situatie, intimatei AVAS nu-i incumba obligatia de a efectua plata despagubirilor, aceasta obligatie revenind intimatului Ministerul Finantelor Publice în calitatea sa de reprezentant al Statului Român.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finantelor Publice apare ca fiind neîntemeiata, dat fiind faptul ca în prezent Comisia Centrala de Acordare a despagubirilor, organ creat si abilitat a acorda despagubirile potrivit Legii nr. 247/2005, nu este functionala, iar potrivit practicii judiciare si în conformitate cu solutiile pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, acordarea despagubirilor se face prin Ministerul Economiei si Finantelor Publice. Astfel, este elocventa hotarârea pronuntata în cauza Radu c/a România, în care Curtea Europeana a Drepturilor Omului, facând trimitere la Legea nr. 247/2006 de modificare a Legii nr. 10/2001, a retinut ca aceasta noua lege prevede ca persoanele ale caror bunuri imobiliare au intrat abuziv în patrimoniul statului între anii 1945 - 1989 au dreptul la o indemnizatie la înaltimea valorii comerciale a bunului care nu poate fi restituit, persoanele care au o vocatie sa primeasca o indemnizatie primind titluri de valoare care vor fi transformate în actiuni, odata ce proprietatea este cotata la bursa. S-a retinut totodata ca nici Legea nr. 10/2001 si nici Legea nr. 247/2005 nu iau în considerare prejudiciul facut din cauza lipsei prelungite a indemnizatiei pentru persoanele care au fost private de bunurile lor.
Prin urmare, a recunoaste reclamantilor un drept, fara a le da posibilitatea de a si beneficia practic de el, ar însemna a recunoaste si proteja un drept iluzoriu, golit de continut, ceea ce este inadmisibil în conditiile în care art. 11 si 20 din Constitutia României consacra principiul preeminentei tratatelor internationale privind drepturile omului fata de dreptul intern.
Îndrituirea partilor reclamante la acordarea despagubirilor solicitate este de necontestat, în conditiile în care autorul acestora a avut calitate de actionar la societatea "O.", iar potrivit dispozitiilor art. 1 alin. 7 din Legea nr. 119/1948 obiectul nationalizarii l-au constituit si actiunile si respectiv partile sociale ale societatilor, de asemenea instalatiile, activul si pasivul acestora, conform art. 2 li 6 din lege. Fiind trecute în mod abuziv în proprietatea statului, fostii detinatori ai actiunilor si respectiv mostenitorii acestora sunt fara îndoiala îndreptatiti la acordarea despagubirilor reglementate de art. 31 din Legea nr. 10/2001.
Fata de considerentele ce preced, instanta, în baza dispozitiilor art. 296 din Codul de procedura civila, a admis ca fondat apelul, a schimbat în tot sentinta în sensul ca a admis contestatia, a dispus anularea Dispozitiei Primarului mun. O. nr. 1177 din 30.07.2003 si a dispus obligarea Statului Român reprezentanta prin Ministerul Economiei si Finantelor Publice la plata despagubirilor în cuantum de 828.234,75 lei, suma ce urmeaza a fi reactualizata de la 31 decembrie 2005 pâna la data platii efective si s-a respins actiunea fata de intimatul AVAS.
Tribunalul Botoșani
Răspunderea asigurătorului. Limite. Neagravarea situaţiei în propria cale de atac. Despăgubiri, penalităţi
Tribunalul Galați
Salarizare funcționar public la nivel maxim aflat în plată în cadrul ANAF.
Judecătoria Răcari
Hotarare art 522 CPP
Judecătoria Tulcea
Horarare
Judecătoria Galați
Admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire. Analiza noţiune de ,,înscris nou”