Prelungirea duratei măsurii.

Decizie 4 din 11.01.2007


Instituţia prelungirii arestării preventive este supusă regulilor instituite în articolul 155 alin.1 c.p.p, putându-se dispune dacă temeiurile ce au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate, sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

Prin încheierea nr. 3 din Camera de Consiliu din data  8 ianuarie 2007, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.445/95/2007 (nr.vechi 63/2007) a fost admisă propunerea de prelungire a măsurii  arestării preventive faţă de inculpaţii H. D. şi P. C. P. şi s-a dispus prelungirea arestării preventive pe o perioadă de 30 zile începând cu data de 12 ianuarie 2007 până la 10 februarie 2007, inclusiv.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că faţă de  inculpaţi s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru infracţiunile  de:

- trafic de droguri prevăzute de art.2 alin.1 rap.la alin.2 din Legea 143/2000 şi de art.4 alin.1 din legea 143/2000, fiecare cu aplic.art.37 lit.a c.p, şi în final cu aplic.art.33 lit.a c.p, faţă de inculpatul H. D.şi,

- de trafic de droguri prevăzute de art.2 alin.1 rap.la alin.2 din legea 143/2000, de art.3 alin.1 din legea 143/2000 şi de art.4 alin.1 din legea 143/2000, cu aplic.art.33 lit.a c.p, faţă de inculpatul P.C.P.

S-a reţinut că  ambii inculpaţi sunt consumatori de drog şi că în intervalul noiembrie – decembrie 2006 au consumat ilicit marijuana şi au comercializat atât marijuana cât şi afetamină (ecstasy – o pastilă).

Faţă de cei doi inculpaţi, s-a formulat propunere de arestare preventivă iar prin încheierea din Camera de Consiliu din 15 decembrie 2006, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nnr.4187/95/2006, s-a dispus arestarea preventivă a celor doi, în temeiul art.136, 146 şi 148 lit.d şi f c.p.p, pe o perioadă de 29 zile începând cu 15 decembrie 2006 şi până la 12 ianuarie 2007.

La data de 8 ianuarie 2007 DIICOT – Biroul Teritorial Gorj a formulat propunere de prelungire a arestării preventive pentru ambii inculpaţi, motivată prin aceea că în cauză se menţin temeiurile măsurii preventive necesitând în continuare privarea de libertate a inculpaţilor, în vederea administrării unor probe esenţiale cauzei: întocmirea rapoartelor de constatare tehnico – ştiinţifică de către Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor şi Precursorilor din cadrul IGP, întocmirea proceselor verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor interceptate ce privesc faptele şi persoanele care formează obiectul cercetării, pentru asigurarea tratamentului specific consumatorilor dependenţi de droguri pentru inculpatul P. C. P. în cadrul Spitalului Penitenciar Rahova şi în vederea întocmirii raportului de evaluare a inculpaţilor de către Centrul de Prevenire Evaluare şi Consilier Antidrog, în scopul ca inculpaţii să beneficieze de asistenţă în calitate de persoane consumatoare de droguri.

Tribunalul Gorj, analizând propunerea de prelungire a măsurii preventive a reţinut că în cauză subzistă temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă, în sensul că în raport de conţinutul faptelor penale pentru care inculpaţii sunt cercetaţi ( traficul şi consumul  ilicit de droguri de risc şi de mare risc), precum şi raportat la raţiuni privind buna administrare a actului de justiţie, se justifică privarea în continuare de libertate a inculpaţilor.

În consecinţă, în conformitate cu disp.art.155 şi urm.c.p.p, a fost admisă propunerea şi s-a dispus prelungirea arestării preventive, pentru ambii inculpaţi de la data de 12 ianuarie 2007 până la 10 februarie 2007.

Împotriva acestei soluţii inculpaţii au declarat recurs în termen legal, invocând critici de netemeinicie în sensul că împrejurările reale şi personale din cauză  susţin aprecierea lipsei pericolului concret pentru ordinea publică în cazul lăsărilor în libertate, întrucât inculpaţii au manifestat sinceritate şi au cooperat în cursul urmăririi  penale, iar faptele lor constau în principal în consumul propriu de drog – marijuana – care nu este un drog de  mare risc.

În subsidiar s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligaţia de a nu părăsi localitatea, motivată prin aceea că inculpaţii aflaţi în libertate nu ar influenţa negativ desfăşurarea procesului penal.

Analizând recursurile promovate, se reţine caracterul nefondat pentru următoarele considerente:

Instituţia prelungirii arestării preventive este supusă regulilor instituite în articolul 155 alin.1 c.p.p, putându-se dispune dacă temeiurile ce au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate, sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

În speţă, instanţa de fond a apreciat justificat, subzistenţa temeiurilor prevăzute în art.143 c.p.p, coroborat cu art.148 lit.f c.p.p, în sensul că inculpaţii, consumatori de droguri, prezintă pericol pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate, infracţiunile pentru care sunt cercetaţi fiind caracterizate printr-o gravitate deosebită, astfel cum rezultă din limita maximă a pedepsei instituită de legiuitor ( 20 ani în ccazul infracţiunii de trafic de droguri prevăzută de art.2 alin.2 din legea 143/2000, 20 de ani în cazul infracţiunii de trafic de droguri prev.de art.3 alin.1 din legea 143/2000).

De asemenea, împrejurarea că unul dintre inculpaţi a necesitat tratament de specialitate într-o unitate de dezintoxicare – inculpatul P. C. P. -  alături de împrejurarea că inculpaţii, iniţial consumatori de droguri, au colaborat în vederea obţinerii de venituri din vânzarea de droguri, procurând substanţele respective  şi oferindu-le spre vânzare, cu scopul de a obţine sumele necesare cumpărării de droguri pentru consumul propriu, sunt de natură a releva starea de pericol concret pentru ordinea publică, existând riscul ca în libertate inculpaţii să continue activitatea infracţională în aceleaşi condiţii.

Mai mult, infracţiunile de consum ilicit de droguri şi trafic de droguri creează o stare de insecuritate socială , necesitând măsuri specifice de protecţie a societăţii civile,  sub  forma izolării persoanelor faţă de care există date ce permit presupunerea rezonabilă că au săvârşit asemenea infracţiuni, cât timp aceste persoane se află în situaţia propice comiterii de noi fapte, prin menţinerea stării de dependenţă de consum de droguri.

Pentru aceste motive se reţine că prelungirea arestării preventive este justificată în privinţa ambilor inculpaţi, atât din raţiuni referitoare la protejarea societăţii şi a ordinii de drept, cât şi din raţiuni ţinând de buna desfăşurare a procesului penal, în cauză  continuarea urmăririi penale implicând administrarea unui probatoriu complex, atât  testimonial cât şi ştiinţific, în vederea stabilirii adevărului.