Liberare provizorie. Necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să zădărnicească aflarea adevărului.

. Liberare provizorie. Necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să zădărnicească aflarea adevărului.

 Nu este justificată liberarea provizorie pe cauţiune

 a inculpatului, în cursul urmării penale, care a

 încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin

 ascunderea sau distrugerea mijloacelor de probă.

 (Curtea de Apel Piteşti – decizia penală

nr.422/R din 6 iulie 2007)

Prin încheierea nr.40 din 4 aprilie 2007, pronunţată de Tribunalul Argeş, s-a admis cererea de liberare

provizorie pe cauţiune formulată de inculpat – cetăţean irakian, cercetat în stare de arest  preventiv pentru mai multe

infracţiuni contra patrimoniului.

S-au impus, în sarcina inculpatului obligaţiile prevăzute de art.160/2 alin.3 lit.a-e Cod penal şi pe cea prev. de

art.160/2 alin.3/1 lit.c Cod penal.

S-a dispus punerea, de îndată, în libertate a inculpatului.

Pentru a pronunţa această încheiere, tribunalul a apreciat că, scopul măsurii pretinse poate fi realizat şi prin

liberarea provizorie pe cauţiune.

Impotriva acestei încheieri  a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, criticând-o pentru

nelegalitate şi netemeinicie, susţinându-se faptul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art.160/4 Cod pr.penală.

Prin decizia penală nr.422/R din 6 iulie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, s-a admis recursul

procurorului, s-a casat încheierea şi, în fond, a fost respinsă cererea de liberare provizorie pe cauţiune formulată de

inculpat.

Pentru a decide astfel, curtea a contestat, din actele şi lucrările dosarului cauzei, că inculpatul a încercat să

zădărnicească aflarea adevărului prin ascunderea şi distrugerea  mijloacelor de probă, fiind nejustificată acordarea liberării

provizorii pe cauţiune.

Domenii speta

Spete similare