Constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate

Constată că prin sentinţa civilă nr. 724/2010 a Judecătoriei Avrig s-a admis în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamanţii O. M., D. A. M., F. I. C. şi D. L. G., în contradictoriu cu pârâţii COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SIBIU, B. V., A. I., A. F. C., şi intervenientul D. Ş., şi în consecinţă, s-a constatat  nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 956/15/08.06.2000, emis după defunctul B. V., decedat la data de 27.03.1971, în ceea ce priveşte imobilul intravilan în suprafaţă de 722 mp, având categoria de folosinţă curţi, construcţii, ce formează tarla nr. 10, parcela 377; s-a constatat nulitatea absolută parţială titlului de proprietate nr.956/15/08.06.2000, emis după defunctul B. V., decedat la data de 27.03.1971, în ceea ce priveşte titularii acestuia, respectiv B. V., A. V. şi B. V.; a fost obligată pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Sibiu să elibereze un nou titlu de proprietate, după defunctul B. V., decedat la data de 27.03.1971, pe numele tuturor moştenitorilor acestuia, respectiv B. V., A. V. (născ. B.), B. V. şi T. M. (născ. B.), pentru suprafaţa de 5,7570 ha teren extravilan;  s-a respins acţiunea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâta COMISIA LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR; a fost obligată pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Sibiu să plătească reclamantei O. M. suma de  3200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că reclamanta O. M. a invocat faptul că titlul de proprietate nr. 956/15/2000 este lovit de nulitate absolută parţială, fiind emis cu privire la imobilul intravilan ce formează tarla nr.10, parcela 377, în suprafaţă de 722 mp, susţinând că acest imobil este proprietatea acesteia, dobândit cu titlu de întreţinere de la defunctul său tată, B. V. jr, şi ca urmare nu se afla la dispoziţia comisiei locale de aplicare a legii fondului funciar. Prin certificatul de moştenitor s-a stabilit calitatea numitului B. V. jr. ca unic moştenitor acceptant al defunctului său tată, B. V., decedat la data de 27.03.1971, precum şi că masa succesorală se compune din întregul imobil – teren şi construcţii – înscris în CF 67, nr. top. 114/1 (f.8).

Prin contractul de întreţinere autentificat sub nr. 2803/25.03.1993 de Notariatul de Stat, numitul B. V. a transmis cu titlu de întreţinere fiicei şi ginerelui său, O. M. şi O. I., imobilul înscris în CF 67, nr. top. 114/1, dobândit de acesta cu titlu de moştenire (f.15). În baza acestui contract de întreţinere, reclamanta O. M. şi O. I. şi-au înscris dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 67, nr. top. 114/1 , în suprafaţă de 209 mp (f.160).

Conform adresei nr. 844/2010 a Primăriei comunei A, impozitele şi taxele aferente imobilului situat administrativ în comuna A au fost achitate de Berghea Vasile, decedat la data de 02.04.2000, iar în perioada 2001- 2010, de către Orzea Mărioara (f.154).

Potrivit art. 11 al.1 din legea nr. 18/1991, suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din (…), cartea funciară, registrul agricol, etc.

Conform evidenţelor registrului agricol, antecesorul părţilor, B. V. domiciliat în com. A, figura în anul 1961 cu suprafaţa de 5,89 ha teren (5,81 ha teren agricol şi 0,08 ha curţi şi clădiri), iar în anul 1962 doar cu suprafaţa de 0,38 ha teren (din care 0,30 ha teren agricol şi 0,08 ha curţi şi clădiri) – fila 91.

În consecinţă, preluarea terenului defunctului B. V., decedat la 27.03.1971 în C.A.P. s-a făcut în anul 1962, doar pentru terenul extravilan, în timp ce terenul intravilan în suprafaţă de 0,08 ha a rămas în posesia şi proprietatea acestuia, figurând în continuare în registrul agricol cu această suprafaţă.

Evidenţele registrului agricol se coroborează cu cele de carte funciară, defunctul B. V. figurând în CF 67, nr. top. 114/1 ca proprietar al imobilului, iar imobilul menţionat a fost inclus în masa succesorală după defunct, prin certificatul de moştenitor acesta fiind transmis cu titlu de succesiune numitului B. V., decedat în anul 2000, şi ulterior reclamantei O. M., cu titlu de întreţinere, în anul  1993.

Prin expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză, expertul T. D. a concluzionat că imobilul înscris în CF 67, nr. top. 114/1, se regăseşte şi se suprapune în totalitate cu nr. cadastral 377, tarla nr. 10, curţi şi construcţii, în suprafaţă de 722 mp. Totodată, expertul a constatat că suprafaţa reală a imobilului înscris în CF 67, nr. top. 114/1, este 746 mp, faţă de 209 mp, cât este înscrisă în CF, însă instanţa nu a fost învestită şi cu o cerere de rectificare a suprafeţei imobilului în litigiu.

Potrivit art. III lit. a din legea nr. 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite la astfel de reconstituiri.

Instanţa a apreciat că imobilul înscris în CF 67, nr. top. 114/1, identic cu cel cu nr. cad. 377, tarla 10, în suprafaţă de 722 mp, înscris în titlul de proprietate nr. 956/15/2000, nu a ieşit niciodată din proprietatea defunctului B. V. (dec. 27.03.1971), nu a intrat în proprietatea cooperativei agricole de producţie, şi în consecinţă nu putea forma obiectul reconstituirii dreptului de proprietate după acesta.

Pentru aceste considerente, instanţa a apreciat că în cauză este incident motivul de nulitate parţială prev. de art. III lit. a din legea nr. 169/1997 a titlului de proprietate nr. 956/15/2000, acesta fiind emis în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la imobilul cu nr. cad. 377, tarla 10, sens în care a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta O. M..

 Potrivit art. 13 al.2 din legea nr. 18/1991, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, făcută în baza acestei legi, valorează acceptarea succesiunii.

Art. 13 al.3 din legea nr. 18/1991 prevede că titlul de moştenitor se emite pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.

Reclamanţii D. L., D. A. şi F. C. susţin că titlul de proprietate trebuia să se emită pe numele tuturor celor patru copii ai defunctului B. V., deoarece toţi au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cu semnificaţia juridică dată de art. 13 al.2 din legea nr. 18/1991, şi nu doar pe numele a trei dintre aceştia, cu excluderea mamei lor, T. M.

 Prin urmare, comisia judeţeană trebuia să facă aplicarea disp. art. 13  al.3 din legea nr. 18/1991, şi să emită titlul de proprietate după defunctul B. V. pe numele tuturor descendenţilor care au făcut cerere, inclusiv pe cel al numitei T. M., şi nu să procedeze la stabilirea calităţii de moştenitori acceptanţi sau renunţători după acesta.

Prin emiterea titlului de proprietate doar în favoarea a trei dintre cei patru moştenitori ai defunctului B. V., care au formulat în termen legal cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după acesta, s-au încălcat disp. art. 13 al.3 din legea nr. 18/1991,  creându-se o vătămare numitei T. M. (şi moştenitorilor acesteia), care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

În ceea ce priveşte cererea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din comuna A., având ca obiect obligarea acestei pârâte să facă propuneri în vederea eliberării unui nou titlu de proprietate, pe numele tuturor moştenitorilor şi cu respectarea suprafeţelor la care aceştia sunt îndreptăţiţi, aceasta a fost respinsă, având în vedere că atribuţiile comisiei locale stabilite prin HG nr. 890/2005, preced emiterea titlului de proprietate, iar după emiterea titlului de proprietate, unica atribuţie a comisie locale este comunicarea acestuia.

În consecinţă, având în vedere că în favoarea moştenitorilor defunctului B. V. a fost emis titlu de proprietate, acesta poate fi modificat/anulat de instanţa de judecată, iar organul competent (comisia judeţeană) va fi obligat la emiterea unui nou titlu de proprietate, în baza dispoziţiei instanţei de judecată, şi nu în baza propunerilor comisiei locale.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SIBIU, care a solicitat modificarea acesteia, în sensul obligării comisiei locale de fond funciar A, la întocmirea şi înaintarea către Comisia Judeţeană a propunerilor şi a documentaţiei necesare emiterii unui nou titlu de proprietate, pe numele tuturor moştenitorilor defunctului B. V., cu respectarea suprafeţelor de teren la care aceştia sunt îndreptăţiţi şi obligarea comisiei locale la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului se arată că neînscrierea numitei T. M. (născută B.) în titlul de proprietate, alături de ceilalţi moştenitori, se datorează culpei exclusive a pârâtei comisia locală de fond funciar, care nu a înscris-o pe susnumita în anexa 3 poziţia 9 alături de ceilalţi moştenitori. Comisia Locală A a întocmit şi înaintat comisiei judeţene, în vederea validării, doar propunerea cu privire la ceilalţi moştenitori. În lipsa unei alte propuneri, comisia judeţeană nu are posibilitatea de a emite un nou titlu de proprietate. În aceste condiţii, doar comisia locală poate fi obligată şi la plata cheltuielilor de judecată, culpa  aparţinându-i în exclusivitate.

Recursul s-a găsit întemeiat pentru considerentele ce urmează.

HG 890/2005 stabileşte atribuţiile care revin celor două comisii de fond funciar, cea locală şi cea judeţeană, în vederea constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului.

Potrivit art. 5 din HG 890/2005, Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale au şi următoarele atribuţii principale, aplicabile în speţă:

a) preiau si analizează cererile depuse in conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, cu excepţia celor formulate de comune, oraşe sau municipii;

b) verifică în mod riguros îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) si (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si la art. 6 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, solicitând in acest scop toate relaţiile si datele necesare;

c) stabilesc mărimea si amplasamentul suprafeţei de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente si consemnează in scris acceptul fostului proprietar sau al moştenitorilor acestuia pentru punerea in posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit in mod legal altor persoane;

d) completează, in urma verificărilor efectuate, anexele la prezentul regulament cu persoanele fizice si juridice îndreptăţite;

e) primesc si transmit comisiei judeţene contestaţiile formulate de persoanele interesate;

f) întocmesc situaţii definitive, potrivit competentelor ce le revin, privind persoanele fizice si juridice îndreptăţite să li se atribuie teren, cu suprafaţa şi amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare si parcelare întocmit;

h) înaintează şi prezintă spre aprobare si validare comisiei judeţene situaţiile definitive, împreună cu documentaţia necesara, precum si divergentele produse si consemnate la nivelul acestor comisii;

i) pun in posesie, prin delimitare in teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute şi le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competentelor ce le revin;

Potrivit art.6 din acelaşi act normativ, Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti au şi următoarele atribuţii principale, ce interesează în prezenta cauză:

…  c) verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti si municipale, in special existenta actelor doveditoare, pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestora;

d) soluţionează contestaţiile formulate împotriva masurilor stabilite de comisiile locale;

e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, împreuna cu proiectele de delimitare si parcelare;

f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate;

Se observă că fiecare comisie are atribuţii specifice şi că lucrează interdependent, în lipsa îndeplinirii unor formalităţi de către comisia locală, cea judeţeană nu are posibilitatea să şi le îndeplinească ale ei.

În speţă, comisia locală A., atunci când a întocmit documentaţia de reconstituire a dreptului de proprietate al defunctului B. V., a formulat şi propus spre validare o propunere care privea doar trei din cei patru moştenitori ai defunctului, omiţând-o pe numita T. M., deşi şi aceasta formulase cerere în acest sens (f. 105, 85). În aceste condiţii, pentru ca pârâta Comisia Judeţeană de fond funciar să poată emite titlu de proprietate, este necesară refacerea documentaţiei de către comisia locală, iar propunerea de validare să o cuprindă şi pe numita T. M. Titlul de proprietate nu poate fi emis direct în temeiul hotărârii instanţei,cum greşit a reţinut instanţa de fond.

În ce priveşte obligarea la plata cheltuielilor de judecată, apreciem că ambele pârâte trebuie obligate la plata acestora, culpa recurentei Comisia Judeţeană de fond funciar constând în aceea că ar fi trebuit să observe că documentaţia de eliberare a titlului de proprietate conţine şi cererea lui T. M., dar propunerea de validare şi de eliberare a titlului nu se referă şi la aceasta, împrejurare în care nu trebuia să valideze propunerea, ci trebuia să restituie documentaţia pentru refacere, cu respectarea legii.

Faţă de aceste împrejurări, potrivit art.312 c.pr.civ. instanţa a admis recursul şi a modificat sentinţa atacată, în sensul că a admis acţiunea reclamantei şi împotriva pârâtei Comisia Locală de fond funciar A, care a fost obligată să întocmească documentaţia necesară eliberării titlului de proprietate pe numele tuturor moştenitorilor lui B. V., inclusiv cu numele lui T. M. De asemenea, cheltuielile de judecată suportându-se de ambele pârâte, comisii de fond funciar, nu doar de comisia judeţeană, pârâtele comisii urmând a fi obligate la plata a câte 1600 lei fiecare.

Domenii speta

Spete similare