Propunere de arestare preventivă. Pronunţarea asupra cererii în timpul şedinţei de judecată fără a supune examinării materialul probator depus de Parchet şi fără a acorda ultimul cuvânt inculpaţilor. Neîntocmirea minutei scrise. Consecinţe.
Pronunţarea verbală, în cursul şedinţei de judecată asupra propunerii de arestare preventivă formulate la acel termen de către Parchet, fără a examina materialul probator depus de procuror şi fără a întocmi o minută în acest sens, reprezintă o încălcare ce atrage nulitatea absolută a actului în sensul art. 197 al. 2 Cod procedură penală.
Secţia penală – Decizia penală nr. 143/22 februarie 2007
Prin încheierea penală din 09.02.2007 pronunţată în dosarul nr. 41/97/2005 a Tribunalului Hunedoara s-a respins propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, vizând pe inculpaţii N.A., C.I., N.M., Z.M. şi M.D., argumentându-se că nu există temeiuri suficiente pentru a fi dispusă această măsură şi nici indicii că inculpaţii se sustrag de la judecată, încearcă să influenţeze martorii, exercită presiuni asupra părţilor vătămate sau desfăşoară în continuare acţiuni de traficare a bunurilor de patrimoniu.
Împotriva încheierii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara solicitând casarea acesteia întrucât, prin faptul că nu s-a întocmit o minută anterior pronunţării în cauză cu privire la solicitarea de arestare a inculpaţilor, încheierea este lovită de nulitate absolută.
Recursul este fondat.
Prima instanţă, primind în timpul şedinţei de judecată din 09.02.2007, propunerea Parchetului de luare a măsurii arestării preventive, înainte de a acorda ultimul cuvânt inculpaţilor, fără a studia propunerea şi materialele depuse în susţinerea ei s-a pronunţat verbal în sensul respingerii acestei propuneri fără ca anterior să delibereze şi să întocmească minuta scrisă.
Prin decizia nr. XVII din 21 noiembrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în urma soluţionării recursului în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit în mod obligatoriu că în cazurile în care judecătorul sau instanţa se pronunţă prin încheiere asupra măsurilor preventive este obligatorie întocmirea unei minute, sub sancţiunea nulităţii absolute.
În cauză, judecătorul nu a întocmit această minută, astfel că încheierea pronunţată, sub aspectul rezolvării propunerii de arestare preventivă, este lovită de nulitate absolută.
Prin urmare, recursul a fost admis în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. „c” Cod procedură penală, iar încheierea penală casată cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare aceleaşi instanţe de fond , Tribunalul Hunedoara.
Tribunalul București
Sedinta din Camera de Consiliu
Tribunalul Brăila
Gravitatea faptei pentru care este cercetat inculpatul nu impun „de plano” arestarea preventivă a inculpatului, instanţa având obligaţia să verifice în concret dacă sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestări...
Curtea de Apel Oradea
Mentinerea masurii arestarii preventive. Incompatibilitate. Art.48 alin.1 lit.a din Codul de procedura penala. Casare cu trimitere spre rejudecare
Tribunalul Brașov
Arestare preventiva, temei art. 148 litera f cod procedura penala. Infractiunea de omor simplu, prevazuta de art. 174 al. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 73 litera b Cod Penal.
Curtea de Apel Constanța
Contestaţii penale formulate de inculpaţi. Menţinerea măsurii arestării preventive. Săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori, proxenetism şi iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat