Furt calificat

Sentinţă penală 372 din 27.06.2011


JUDECĂTORIA MOINEŞTI JUDEŢUL BACĂU

DOSAR NR. 2240/260/2011

S.P.372/27.6.2011

JUDECĂTOR CARMEN ANEMARIA GROAPĂ

Asupra cauzei penale de faţă,

Constată că prin rechizitoriul nr...../P/2010 a Parchetului Moineşti, jud.

Bacău şi înregistrat sub nr.2240/260/2011 pe rolul Judecătoriei Momeşti, a fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 lin. 1 lit. g, i, cu aplicarea art. 99 şi următoarele din Codul penal, constând în aceea că în noaptea de 09/10.12.2010 a pătruns prin escaladare pe timp de noapte în locuinţa părţii vătămate B V de unde a sustras bunuri (obiecte de îmbrăcăminte şi cosmetice) în valoare de 800 lei, prejudiciul nerecuperat.

In actul de sesizare a instanţei se arată că: în ziua de 19.12.2010, în jurul orei 9,30, B L s-a deplasat la locuinţa părţii vătămate B V din localitatea Asău, pentru verificarea acesteia, deoarece partea vătămată era plecată la muncă în Spania. Când a ajuns la locuinţa acesteia a constatat că una dintre ferestre este forţată, iar bunurile din interior sunt răvăşite, motiv pentru care a sesizat organele de urmărire penală. In astfel de condiţii, partea vătămată a fost anunţată telefonic despre fapta respectivă, ceea ce a determinat-o să revină în ţară, iar după inventarierea şi verificarea tuturor bunurilor, a constatat că îi lipsesc mai multe obiecte de îmbrăcăminte şi cosmetice (4 perechi pantaloni bărbăteşti, 4 spray-uri, o vestă, o pijama), bunuri în valoare de 800 lei, sumă cu care se constituie parte civilă.

Din cercetările efectuate s-a constatat că autorul faptei este învinuitul minor C A, care în noaptea de 09/10.12.2010, prin escaladarea gardului şi forţarea unei ferestre a pătruns în locuinţa părţii vătămate unde a controlat prin diferite dulapuri şi sertare pentru a găsi valori monetare sau obiecte de valoare. Deoarece nu a găsit astfel de bunuri, şi-a însuşit obiecte de îmbrăcăminte şi cosmetice abandonând la faţa locului într-un a din camere un pulover, două perechi de pantaloni, bunuri care îi aparţineau, recunoscute de învinuit ca fiind ale sale pe timpul cercetărilor. învinuitul a declarat că a abandonat bunurile personale şi s-a îmbrăcat cu o parte din bunurile sustrase din locuinţa părţii vătămate. Bunurile sustrase au fost valorificate unor persoane necunoscute.

Inculpatul şi-a recunoscut fapta la primul termen de judecată, precizând că îşi însuşeşte întregul material de urmărire penală, doreşte să fie judecat în baza acestuia, nu propune alte probe, şi solicită aplicarea dispoziţiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

în fapt, în noaptea de 09/10.12.2010 a pătruns prin escaladare pe timp de noapte în locuinţa părţii vătămate B V de unde a sustras bunuri (obiecte de îmbrăcăminte şi cosmetice) în valoare de 800 lei, prejudiciul nerecuperat.

Situaţia de fapt a fost dovedită cu probele administrate în faza de urmărire penală. Astfel, martorii B L (fila 14), V V (fila 15), dintre care unul martor asistent la reconstituire, descriu în declaraţiile lor faptele inculpatului, sau situaţii vecine şi conexe în baza cărora a fost identificat inculpatul.

Instanţa constată din analiza probatoriilor că inculpatul a săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată.

Instanţa apreciază că inculpatul a săvârşit o faptă de furt calificat, faptă prevăzută de legea penală, care prezintă pericolul social al unei infracţiuni, săvârşite cu forma de vinovăţie a intenţiei motiv pentru care o califică drept infracţiuni, şi va dispune sancţionarea inculpatului. Se va ţine seama de faptul că inculpatul este minor, şi conform fişei cazier este cunoscut cu antecedente penale, fiind sancţionat anterior pentru fapte de aceeaşi natură. Raportat la antecedenţa penală a inculpatului, precum şi la faptul că acesta se află deja sub puterea unei măsuri educative instanţa apreciază că scopul educativ şi preventiv al pedepsei nu poate fi atins în acest caz particular, astfel că instanţa va analiza măsurile educative ce pot fi aplicate.

In privinţa mustrării, se constată că aceasta este mult prea blândă raportat la multitudinea faptelor, şi situaţia particulară a minorului, iar în privinţa libertăţii supravegheate, instanţa apreciază că părinţii minorului, sunt de mult depăşiţi de situaţie, aceştia neputând face faţă obligaţiilor ce ar decurge din această Măsură.

Faţă de cele arătate anterior, instanţa apreciază că inculpatului i se poate aplica măsura educativă măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, conform art.104 Cod penal, în condiţiile în care, măsura internării se ia faţă de minorul în privinţa căruia celelalte măsuri educative sunt neîndestulătoare.

Art. 104 Cod penal, arată că măsura educativă a internării într-un centru de reeducare se ia în scopul reeducării minorului, căruia i se asigură posibilitatea de a dobândi învăţătura necesară şi o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale.

Sub aspectul laturii civile,instanţa reţine faptul că sunt îndeplinite condiţiile acordării de despăgubiri, respectiv există o faptă ilicită,un prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre ele, vinovăţia făptuitorului, precum şi condiţia suplimentară a constituirii de parte civilă, astfel că în baza art. 14, 346 Cod procedură penală, 998 şi art. 1000 alin. 2 Cod civil va obliga inculpatul şi părţile responsabile civilmente Ciubotaru Petre şi Ciubotaru Măria la plata sumei de 800 lei către partea civilă Boia Valeria.

Va dispune plata onorariului apărător oficiu 200 lei avocat Ţ L pentru cercetare judecătorească şi 200 lei avocat R A, pentru urmărirea penală din fondurile Ministerului Justiţiei.

In baza art. 191 alin.l Cod procedură penală va obliga pe inculpatul C A la cheltuieli judiciare către stat.