Ultraj

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA PENALĂ

Dosar  nr. 4318/271/2011

SENTINŢA PENALĂ NR.  392 /2011

Şedinţa publică din 21 martie 2011

Preşedinte: C  J  C

Grefier :  F  D

Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror S  D din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile  art. 304 C.p.p..

Pe rol,  judecarea cauzei penale privind pe inculpatul M  C  A  trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de ultraj, faptă  prev. şi ped. de art. 239 alin. 2 şi 5 C. penal.

La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă  inculpatul  M  C  A  asistat de apărătorul ales avocat C. G. potrivit delegaţiei depusă la dosar şi partea vătămată M. C..

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Partea vătămată arată că nu are pretenţii de la inculpat.

Apărătorul inculpatului arată că înţeleg să se prevaleze de  dispoziţiile art. 3201 C.p.p., în sensul judecării după procedura simplificată.

Inculpatul solicită aplicarea procedurii prev. de  art. 3201 C.p.p., întrucât recunoaşte săvârşirea faptei astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, cunoaşte toate probele administrate în cursul u.p., pe care şi le însuşeşte şi nu solicită administrarea altor  probe.

La întrebarea instanţei, reprezentanta parchetului şi apărătorul inculpatului şi partea vătămată arată că nu au cereri prealabile sau excepţii de formulat.

Instanţă în baza art. 322 C.p.p. dă citire actului de sesizare al instanţei.

Nefiind cereri prealabile de solicitat sau excepţii de invocat, în baza art.318, 323 şi 3201 alin. 7 C.p.p. instanţa stabileşte identitatea inculpatului, aducându-i la cunoştinţă învinuirile ce i se aduc, după care procedează la audierea inculpatului, cele declarate fiind consemnate, iar declaraţia ataşată la dosar.

Reprezentanta parchetului având în vedere că inculpatul îşi însuşeşte probele administrate în cursul u.p., arată că nu se opune aplicării disp. art. 3201 C.p.p..

Partea vătămată arată că nu se opune aplicării disp. art. 3201 C.p.p..

Apărătorul inculpatului arată că nu se opune aplicării procedurii prev. de  art. 3201 C.p.p..

Instanţa, încuviinţează cererea inculpatului privind aplicarea procedurii prev. de art. 3201 C.p.p., consideră cauza lămurită, în temeiul art. 339 C.p.p.  închide faza cercetării judecătoreşti şi în temeiul art. 340 C.p.p. trece la dezbaterea cauzei.

Reprezentanta parchetului arată că susţine rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea. Consideră că vinovăţia inculpatului rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză şi în consecinţă  solicită condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoarea just individualizată pentru fapta reţinută în sarcina sa, între limitele reduse conform art. 3201 C.p.p.. În ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei solicită să se dispună executarea acesteia în regim de detenţie, precum şi aplicarea pedepselor accesorii cu executarea acestora pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 88 C.penal solicită deducerea duratei reţinerii şi arestului preventiv din data de 28.02.2011 până la 09.03.2011. De asemenea solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Partea vătămată arată că achiesează la concluziile reprezentantei parchetului.

Apărătorul inculpatului  solicită aplicarea disp. art. 3201 alin. 7 C.p.p. în sensul reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime în cazul în care se va stabili în pedeapsa închisorii şi cu o pătrime în cazul în care se va stabili pedeapsa amenzii, având în vedere că pedeapsa este alternativă între închisoare şi amendă şi că  limitele de pedeapsă pentru această infracţiune, la pedeapsa închisorii este de la 6 luni la 3 ani de zile. În principal, solicită să se constate că reţinerea disp. art. 3201 C.p.p. nu împiedică în nici un fel reţinerea disp. art. 74 lit. a şi c C.penal cu aplic. art. 76 lit. d sau e C.penal, după caz şi în consecinţă să se reducă pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege. În principal, solicită aplicarea amenzii penale şi în subsidiar aceea a pedepsei închisorii redusă sub limita de 6 luni închisoare, cu aplic. art. 81 C.penal în sensul suspendării condiţionate a executării pedepsei, sau art. 861 C.penal în sensul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Arată că este regretabil ceea ce s-a întâmplat în prezenta cauză, că inculpatul a înţeles pericol săvârşirii unei astfel de fapte  şi consideră că durata reţinerii şi arestului preventiv i-au fost o lecţie de viaţă, în sensul de a nu mai săvârşi alte fapte de natură penală şi să conştientizeze pericolul unei astfel de fapte.  Solicită instanţei să aibă în vedere atitudinea inculpatului dinainte de săvârşirea faptei, împrejurarea că nu are antecedente penale, că a recunoscut şi regretă săvârşirea faptei, precum şi limitele reduse de pedeapsă care sunt mai reduse decât pentru o infracţiune prevăzută în Codul rutier şi în consecinţă să i se aplice o amendă penală, sau în subsidiar o pedeapsă  cu închisoarea, dar cu suspendare condiţionată sau sub supraveghere a executării pedepsei. Apreciază că în cazul de faţă, inculpatul poate fi reeducat şi fără a se dispune executarea pedepsei în regim privativ de libertate.

Inculpatul, având ultimul cuvânt arată că îşi însuşeşte concluziile apărătorului său. 

JUDECĂTORIA

DELIBERÂND:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din 07.03.2011 – dosar 1602/P/2011 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului M  C  A  pentru comiterea infracţiunii de ultraj prav. şi ped. de art. 239 alin. 2, 5 C.penal, reţinându-se că în noaptea de 25/26.02.2011 inculpatul l-a agresat pe partea vătămată M. C. M., agent de poliţie în cadrul Poliţiei Comunei Roşiori, care se afla în timpul serviciului de patrulare pe raza comunei Roşiori, cauzându-i acestuia leziuni care au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de îngrijiri medicale.

Audiat fiind în cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut comiterea faptei.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Partea vătămată M. C. M. are calitatea de agent de poliţie la formaţiunea ordine publică rural, fiind ajutor şef de post la Postul de Poliţie Roşiori, iar în noaptea de 25/26.02.2011 acesta era de serviciu. În jurul orelor 02,00, agentul de poliţie a intrat în barul Staţiei Peco Silvastop din Roşiori pentru a servi un ceai să se încălzească, aici fiind prezenţi paznicii comunali B. C. O., G.T. şi B. D. Adrian, împreună cu care s-a aşezat la masă. La un moment dat inculpatul M  C  A  s-a apropiat de partea vătămată, cerându-i să iasă până afară pentru a discuta ceva. Partea vătămată nu i-a acordat atenţie şi nu a dat curs solicitării inculpatului, care se afla sub influenţa băuturilor alcoolice şi care nemulţumit probabil că partea vătămată nu se conformează solicitării sale, a început să tragă de uniforma poliţistului. A încetat la un moment dat şi a început să se plimbe prin local, revenind din nou la masa unde stătea partea vătămată, insistând ca acesta să iasă afară pentru a discuta despre o amendă pe care poliţistul i-ar fi aplicat-o în luna decembrie 2010 în baza legii nr. 61/1991 modificată. Prietenul inculpatului, numitul D. F., a intervenit încercând să-l calmeze pe inculpat, conducându-l chiar la masa unde acesta a stat anterior, dar inculpatul nu a renunţat, astfel că s-a apropiat din nou de partea vătămată încercând să îl lovească, dar nu a reuşit iniţial, însă la un moment dat în urma îmbrâncelilor, l-a lovit pe partea vătămată cu palma peste faţă şi apoi l-a lovit cu capul în faţă, aşa cum se poate observa şi din înregistrarea video. Partea vătămată s-a refugiat în staţia peco unde, în timp ce vorbea la telefon inculpatul s-a apropiat prin spate şi l-a lovit de 2 ori cu pumnul în zona capului, aspect confirmat de martorul L. A..

În urma agresiunii suferite partea vătămată M. C. M. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicaţii astfel cum rezultă din certificatul medico-legal nr. 504/Ia/148 emis de SML Bihor în data de 26.02.2011.

Audiat fiind în cursul cercetării judecătoreşti (fila 14) inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei solicitând să fie judecat exclusiv pe baza probelor administrate în cursul urmăriri penale, potrivit procedurii prev. de 3201 C.p.p.

Starea de fapt reţinută de instanţă şi vinovăţia inculpatului sunt pe deplin dovedite cu probele administrate în cauză: declaraţia de recunoaştere dată de inculpat, care se coroborează cu declaraţiile părţii vătămate M. C., cu declaraţiile martorilor oculari (filele 35-46 dosar u.p.) care confirmă că partea vătămată a fost agresat de inculpat în timpul serviciului, fiind îmbrăcat în uniformă de poliţie, agresiunea având legătură cu faptul că partea vătămată a refuzat să-i dea explicaţii inculpatului cu privire la o sancţiune contravenţională pe care poliţistul  i-ar fi aplicat-o (fila 39 dosar u.p.), cu procesul verbal întocmit cu ocazia vizionării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere din incinta staţiei Peco Silvastop, precum şi cu certificatul medico-legal nr. 504/Ia/148 din 26.02.2011 emis de SML Bihor în care se menţionează că partea vătămată prezenta leziuni post traumatice ce s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri dure, cu graficul privind planificarea acţiunilor intercomunale executată de lucrătorii posturilor de poliţie comunale (filele 48-49 dosar u.p.) şi cu procesul verbal de contravenţie încheiat inculpatului la data de 06.12.2010 de către partea vătămată (fila 51 dosar u.p.).

Fapta inculpatului M  C  A  de a-i aplica părţii vătămate M. C. M. în noaptea de 25/26.02.2011 mai multe lovituri în timp ce partea vătămată se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fiind agent de poliţie în cadrul Poliţiei Comunei Roşiori, lovituri care avea în acelaşi timp şi legătură cu fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii – sancţionarea contravenţională a inculpatului în urmă cu 3 luni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj prev. şi ped. de art. 239 alin. 2 , 5 C.penal, text în baza căruia făcând aplicarea disp. art. 3201 alin. 7 C.p.p. instanţa îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare în regim de detenţie.

La individualizarea pedepsei aplicate şi la stabilirea modalităţii de executare a acesteia, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare, gradul de pericol social concret extrem de ridicat al faptei, circumstanţele reale ale comiterii acesteia – inculpatul agresând-o pe partea vătămată care se afla în timpul serviciului, în legătură cu fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, inculpatul lovindu-l în ciuda faptului că partea vătămată a încercat să îl ignore, iar alte persoane ce se aflau în aceiaşi locaţie s-au străduit să îl împiedice să-l agreseze pe partea vătămată.

Ultrajul este o infracţiune complexă legală, din categoria infracţiunilor contra autorităţii, prin incriminarea căreia sunt apărate relaţiile sociale referitoare la respectul datorat autorităţii de stat, iar ca obiect secundar relaţiile sociale referitoare la integritatea corporală a persoanei şi relaţiile referitoare la respectul datorat autorităţilor care asigură ordinea şi liniştea publică. Rezultă că inculpatul, agresând fizic un poliţist în timpul serviciului, a nesocotit flagrant autoritatea publică cu care acesta a fost investit creând o stare de nesiguranţă în comunitatea locală în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul şi în care trăieşte inculpatul. Instanţa apreciază că o altă modalitate de executare a pedepsei nu este suficientă pentru a se asigura atingerea scopului pedepsei, astfel un este prev. în art. 52 din Codul penal, respectiv măsură de constrângere şi mijloc de reeducare a inculpatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. O altă modalitate de executare a pedepsei nu ar face decât să dovedească că instanţa nu este în măsură să ia atitudine fermă în situaţia în care se aduce o atingere gravă respectului datorat autorităţilor care asigură ordinea şi liniştea publică, o astfel de atitudine putând echivala cu încurajarea haosului şi comiterea de fapte şi mai grave împotriva persoanelor care exercită autoritatea de stat.

Faţă de cele reţinute, instanţa apreciază că în cauză nu se impune reţinerea în favoarea inculpatului a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 C. penal,  întrucât nesăvârşirea anterior a altor infracţiuni corespunde doar unui comportament normal în societate, fiind o conduită firească şi nu una de natură să îl îndreptăţească obligatoriu pe inculpat la un tratament sancţionator mai uşor. Raportat la natura infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, instanţa apreciază că nici atitudinea sinceră a acestuia nu impune reţinerea în favoarea inculpatului a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. c C. penal, întrucât aceste împrejurări pot doar constitui circumstanţe atenuante, nefiind obligatoriu să fie reţinute astfel, iar, constatându-le, instanţa nu este obligată să le recunoască în mod automat caracter uşurător, cu atât mai mult cu cât gradul de pericol social al faptei este determinat într-o oarecare măsură şi de circumstanţele comiterii faptei.

În baza art. 71 alin. 2 C. penal va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II şi b C. penal, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. penal va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a  arestului preventiv de la 28.02.2011 la 09.03.2011.

În baza art. 14, 346 C.p.p. va constata că partea vătămată M. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 alin. 1 C.p.p. va obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza 239 alin. 2, 5 C. penal cu aplic. art. 3201 alin. 7 C.p.p. condamnă pe inculpatul M  C  A  la o pedeapsă de:

- 6 luni  închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 71 alin. 2 C. penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II şi b C. penal, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. penal deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a  arestului preventiv de la 28.02.2011 la 09.03.2011.

În baza art. 14, 346 C.p.p. constată că partea vătămată M. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 alin. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Cu recurs în 10 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţa publică din 21.03.2011.

Preşedinte, Grefier,

  C  J  C F D 

Domenii speta

Spete similare