Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 576/111/2011

SENTINŢA PENALĂ NR. 491/2011

Şedinţa publică din  07 aprilie 2011

Completul compus din:

Preşedinte: T N C

Grefier: B T M

Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea este reprezentat de procuror Goia Simina.

Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile art. 304 C.pr.pen. 

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe petenta A M I in contradictoriu cu intimaţii M A V, M A L, având ca obiect plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată art. 2781 C.pr.pen.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reprezentanta petentei av. ales Nistea Alina şi reprezentanta intimaţilor av. D M.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

La întrebarea instanţei, reprezentanta parchetului, reprezentanţii părţilor arată că nu mai au cereri prealabile sau excepţii de formulat.

Instanţa considera cauza lămurita, în temeiul art. 339 C. pr. pen.  închide faza cercetărilor judecătoreşti şi în temeiul art. 340 C. pr. pen.  trece la dezbaterea cauzei.

Reprezentanta petentei solicită admiterea plângerii şi desfiinţarea rezoluţiilor şi ordonanţelor şi trimiterea cauzei pentru redeschiderea urmăririi penale. Solicită în subsidiar admiterea plângerii desfiinţarea rezoluţiilor si ordonanţelor si reţinerea cauzei spre soluţionare, şi trimiterea acesteia spre soluţionare completului legal constituit.

Reprezentanta petentei arată că aceasta era în apartament, intimaţii au intrat peste ea în casă şi au bătut-o. Mai arată că pentru toate faptele s-a început urmărirea penală, după începerea urmăririi penale pentru trei din faptele reţinute se ajunge la concluzia ca faptele nu prezintă gradul de pericol social pentru infracţiune. Reprezentanta petentei arată că raportat la gravitatea faptelor este prea uşoară soluţia dată. Arată că intimaţii au fost scoşi din apartamentul petentei de către poliţie. Arată că pentru infracţiunea prev. de art. 192 al. 2 C.pen. care se sancţionează cu închisoare de la 3 la 10 ani s-a dat o amenda în suma de 500 lei.

Reprezentanta intimaţilor solicită respingerea plângerii si menţinerea ordonanţelor si rezoluţiilor ca temeinice. Arată că se exagerează, de la o zi de îngrijiri medicale s-a ajuns la loviri in gat cu intenţia de strangulare. Mai arată că intimaţii s-au deplasat la domiciliul petentei pentru a achitat o datorie mai veche de 43000 lei, altercaţia iscată intre aceştia nu a avut loc in apartamentul petentei ci pe scara blocului. Mai arată că faptele nu sunt dovedite. 

Procurorul arată că susţine ordonanţele, solicită respingerea plângerii si menţinerea ordonanţelor ca temeinice.

Reprezentanta petentei arată că intimaţii recunosc faptele şi ca acestea s-au produs în apartamentul petentei.

J U D E C Ă T O R I A

  D E L I B E R Â N D :

La data de 13.01.2011, petenta  A M I a sesizat Tribunalul Bihor cu o plângere împotriva ordonanţei nr. 608/P/2010 din 02.12.2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor de scoatere de sub urmărire penală şi aplicare a câte unei  sancţiuni cu caracter administrativ  învinuiţilor M A şi M A L sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, violare de domiciliu şi ameninţare, prev. şi ped. de art. 180 C. pen. şi art. 192 al. 2 C.pen. şi art. 193 C.pen.

În motivarea plângerii petenta arată în esenţă că în mod netemeinic s-a reţinut că faptele învinuiţilor nu prezintă gradul de pericol social raportat la împrejurările săvârşirii acestora. A mai precizat faptul că în ceea ce priveşte infracţiunea de lovire sau alte violenţe a suferit leziuni grave chiar dacă acestea au necesitat doar două zile de îngrijiri medicale, respectiv şi în ceea ce priveşte infracţiunea de violare de domiciliu, partea vătămată susţine că aceasta  a fost săvârşită într-o locuinţă de bloc unde s-a pătruns prin forţarea uşii, iar în ceea ce priveşte infracţiunea de ameninţare aceasta a fost săvârşită în formă continuată.

Prin SP nr. 41/2011 din 10.02.2011 a Tribunalului Bihor s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a plângerii către Judecătoria Oradea, la dosarul nr. 576/111/2011 a Tribunalului Bihor fiind ataşat şi dosarul  de urmărire penală nr. 608/P/2010 al  Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

Din analiza dosarului de urmărire penală instanţa constată că prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea la data de 02.11.2009 petenta A M I , în calitate de parte vătămată, a solicitat tragerea la răspundere penală a numiţilor M A şi M A L, pentru săvârşirea infracţiunilor de loviri sau alte violenţe, violare de domiciliu,  ameninţare, insultă şi calomnie, prev. şi ped. de art. 180 C. pen. (fără indicarea alineatului), art. 192 al. 2 C. pen. şi art. 193 C.pen., art. 205 C.pen. şi art. 206  C.pen.

Cu ocazia audierii în calitate de parte vătămată (f. 9 -10 dos. UP) petenta  a susţinut că în data de 19.10.2009 soţii M au pătruns cu forţa în apartamentul ei, după care au prins-o de gât, au izbit-o de frigider, au lovit-o cu pumnul în piept şi i-au adresat ameninţări cu moartea. Conflictul a  fost aplanat numai ca urmare a sosirii organelor de poliţie.

În probaţiune petenta a solicitat audierea martorilor A S L, P S T (vecin cu petenta care a fost martor la incident), respectiv a celor doi poliţişti care au venit la faţa locului.

La dosarul de urmărire penală  a fost depus un certificat medico-legal nr. 3427/Ia/510 din 20.10.2009 eliberat de SJML Bihor (f. 11 dos. UP) din care rezultă că A M prezenta leziuni posttraumatice ce datează din 19.10.2009 şi care s-au produs prin lovire cu un corp dur şi zgâriere cu unghiile, care necesită pentru vindecare 1-2 zile îngrijiri medicale. A mai fost audiată în calitate de martor A S L (f.14-15 dos. UP), sora petentei, care la data incidentului a fost chemată de aceasta la faţa locului. Au mai fost audiaţi intimaţii în calitate de învinuiţi (f. 16-27 dos. UP) şi s-au depus în copie două facturi reprezentând contravaloarea serviciilor de transport prestate de societatea administrată de intimaţi în favoarea societăţii administrate de către petentă. 

În baza acestor acte de urmărire penală, prin Ordonanţa nr. 608/P/2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor s-a dispus, conform art. 10 al. 1 lit. b1 C.pr.pen. scoaterea de sub urmărire penală şi aplicare a câte unei  sancţiuni cu caracter administrativ  învinuiţilor M A şi M A L sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, violare de domiciliu şi ameninţare, prev. şi ped. de art. 180 al. 2 C. pen. şi art. 192 al. 2 C.pen. şi art. 193 C.pen. şi neînceperea urmăririi penale, conform art. 10 al. 1 lit. b C.pr.pen., faţă de intimaţi, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de insultă şi calomnie, prev. şi ped. de art. 205 C.pen.şi art. 206  C.pen.

În fapt, procurorul  a reţinut că în perioada 17-22.10.2009 pe fondul unor neînţelegeri datorate relaţiilor comerciale învinuiţii M A V şi M A au ameninţat-o cu moartea în mai multe rânduri pe partea vătămată A M Ia şi au lipit afişe în acest sens pe uşa  acesteia, iar în data de 19.10.2009 au pătruns fără drept în holul locuinţei părţii vătămate, au ameninţat-o cu moartea şi au agresat-o fizic, cauzându-i leziuni care au necesitat 1-2 zile îngrijiri medicale. 

S-a apreciat că aceste fapte nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni având în vedere modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, împrejurările în care au fost comise şi persoana făptuitorilor.

În drept soluţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 2491 C.pr.pen, art. 91 lit. c C.pen., art. 11 pct. 1 lit. b C.pr.pen şi art. 10 lit. a, b şi b1 C.pr.pen.

Împotriva ordonanţei comunicată la data de 06.12.2010, a formulat plângere petenta, înregistrată la data de 28.12.2010 la prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, plângere care a fost respinsă prin rezoluţia nr. 455/II.2/2010 în temeiul art. 278 C.pr.pen, menţinându-se soluţia adoptată de procuror.

În motivare s-a reţinut în esenţă că procurorul a exercitat un rol activ prin efectuarea cercetărilor penale în cauză, a administrat suficiente probe pentru aflarea adevărului şi a interpretat în mod corect actele de urmărire penală existente în cauză.

Analizând probatoriul administrat în cursul actelor de urmărire penală efectuate în cauză, instanţa constată că soluţia în dosar a fost pronunţată exclusiv în baza declaraţiilor părţii vătămate, a învinuiţilor, declaraţia unui martor care este rudă apropiată cu partea vătămată şi locuia în acelaşi imobil, respectiv un certificat medico-legal, fără să fie audiaţi alţi martori pentru lămurirea împrejurărilor săvârşirii faptelor.

În ceea ce priveşte declaraţia martorei A S L, având în vedere că aceasta a declarat (f. 14 dos. UP) că după ce a fost chemată de către sora ei, le-a solicitat şi ea învinuiţilor să părăsească locuinţa (pe care o împărţea cu petenta) se impunea audierea în calitate de parte vătămată a acesteia, împrejurare care se răsfrânge şi asupra forţei probante a declaraţiei în calitate de martor.

Se mai constată că nu s-au administrat probele propuse de către partea vătămată în susţinerea plângerii, respectiv audierea martorului P S T, vecin cu partea vătămată şi care conform susţinerilor acesteia, a ieşit pe casa scărilor, ba chiar le-a cerut învinuiţilor să plece şi audierea celor doi poliţişti care au fost chemaţi la faţa locului. Aceste declaraţii ar fi fost concludente cu atât mai mult cu cât niciun conflict de drept penal nu poate fi soluţionat doar în baza declaraţiilor părţilor, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 69 C.pr.pen. şi art. 75 C.pr.pen., desigur exceptând situaţia aplicării principiului in dubio pro reo cu respectarea principiului rolului activ. 

Se mai constată că organul de urmărire penală nu s-a pronunţat prin ordonanţă motivată asupra cererii în probaţiune formulată de către partea vătămată conform dispoziţiilor art. 203 al. 1 şi 2 C.pr.pen., încălcându-se astfel principiul aflării adevărului şi a rolului activ prev. la art. 3 şi art. 4 C.pr.pen.

Pe cale de consecinţă nu au fost lămurite complet de către organul de urmărire penală aspecte esenţiale ale cauzei şi anume dacă intimaţii au pătruns amândoi în locuinţa părţii vătămate, în caz afirmativ modalitatea în care au pătruns, respectiv dacă i-au adresat ameninţări cu moartea părţii vătămate şi dacă au lovit-o pe aceasta.

Pentru aceste motive, apreciind că se impune desfiinţarea ordonanţei atacate, instanţa în baza art. art. 2781 al. 8 lit. b C.pr.pen., va admite plângerea formulată de petenta A M I,  împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ nr. 608/P/2010 din 02.12.2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, pentru săvârşirea infracţiunilor de loviri sau alte violenţe, violare de domiciliu şi ameninţare, prev. şi ped. de art. 180 al. 2 C. pen., art. 192 al. 2 C. pen. şi art. 193 al. 1 C.pen., cu aplic. art. 41 al. 2 C. pen. dispusă faţă de faţă de învinuiţii M A şi M A şi a Rezoluţiei nr. 455/II.2/2010 din 04.01.2011 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor prin care a fost respinsă plângerea, va desfiinţa ordonanţa atacată şi va restitui cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea în vederea redeschiderii urmăririi penale, urmând a se efectua următoarele acte de urmărire penală:

-  audierea martorului  P S T;

- audierea poliţiştilor în măsura în care este posibilă identificarea acestora sau depunerea de către aceştia a unui raport scris privind cele întâmplate în data de 19.10.2009;

- reaudierea numitei A S L pentru ca aceasta să-şi precizeze în mod expres poziţia procesuală în care urmează a fi audiată, respectiv dacă se constituie parte vătămată în cauză.

Urmează a se stabili unde a avut loc incidentul, dacă învinuiţii au pătruns în locuinţa părţii vătămate, în caz afirmativ modalitatea în care au pătruns, respectiv dacă i-au adresat ameninţări cu moartea părţii vătămate şi dacă au lovit-o pe aceasta.

În baza art. 192 al. 3 C.pr.pen.,  cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 2781 al. 8 lit. b C.pr.pen., admite plângerea formulată de petenta A M I, ………împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ nr. 608/P/2010 din 02.12.2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, pentru săvârşirea infracţiunilor de loviri sau alte violenţe, violare de domiciliu şi ameninţare, prev. şi ped. de art. 180 al. 2 C. pen., art. 192 al. 2 C. pen. şi art. 193 al. 1 C.pen., cu aplic. art. 41 al. 2 C. pen. dispusă faţă de faţă de învinuiţii M A şi M A şi a Rezoluţiei nr. 455/II.2/2010 din 04.01.2011 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor prin care a fost respinsă plângerea, desfiinţează ordonanţa atacată şi restituie cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea în vederea redeschiderii urmăririi penale.

În baza art. 192 al. 3 C.pr.pen.,  cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. 

Definitivă. 

Pronunţată în şedinţa publică din 07.04.2011.

Domenii speta

Spete similare