Infracţiunea de lovire sau alte violenţe

Sentinţă penală 936/2011 din 20.06.2011


Ministerul Public este reprezentat de procuror … din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria ….

Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile  art. 304 C.p.p.

Pe rol pronunţarea hotărârii cauzei penale privind pe inculpatul TTC, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 180 alin. 2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în şedinţa publică din 06.06.2011 când părţile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când în vederea deliberării s-a amânat pronunţarea pentru  20.06.2011, dată la care s-a pronunţat hotărârea.

JUDECĂTORIA

DELIBERÂND:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă judecătoria … din … 2010 – dosar … s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului TTC sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe prev. şi ped. de art. 180 alin. 2 C.penal, reţinându-se că în noaptea de 30/31.03.2007 inculpatul l-a lovit pe partea vătămată M S cauzându-i acestuia leziune care au necesitat pentru vindecare 15 zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din certificatul medico-legal emis de SML ….

Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a  lovit-o pe partea vătămată cu pumnul în faţă, susţinând însă că a fost ameninţat şi înjurat în prealabil de partea vătămată şi de prietenii acestuia, care se aflau în stare avansată de ebrietate.

Din conţinutul dosarului, instanţa reţine următoarele:

În noaptea de 30/31.03.2007, partea vătămată M S se afla împreună cu mai mulţi prieteni în Clubul D, unde serbau majoratul. La un moment dat la masa lor a venit inculpatul, au avut loc nişte discuţii, după care inculpatul l-a bruscat pe partea vătămată  M S, lovindu-l cu pumnul în zona feţei, în apărarea părţii vătămate intervenind martorul L C, care l-a rândul lui a fost lovit de către inculpat cu capul în zona nasului.

Cu ocazia audierii, partea vătămată M S (fila 31) a declarat că în timp ce se afla împreună cu prietenii L C, M I, Z A, I M şi G B în clubul D, a venit la masa lor inculpatul şi l-a luat deoparte, după ei venind imediat şi prietenul părţii vătămate L C, partea vătămată declarând că inculpatul l-a lovit cu capul în faţa pe prietenul său după care i-a aplicat şi lui o lovitură cu pumnul în faţă.

În cauză a fost audiat şi inculpatul (fila 59) care a declarat că se afla în clubul D în noaptea respectivă, în calitate de agent de pază, una dintre mese fiind ocupată de partea vătămată şi prietenii acestuia. La un moment dat barmanul i-a solicitat inculpatului să intervină pentru ca partea vătămată şi prietenii săi să le lase în pace pe fetele ce ocupau o masă învecinată, motiv pentru care inculpatul s-a deplasat la masa părţii vătămate, unde s-a prezentat şi le-a cerut ocupanţilor să se liniştească sau să plece, dar potrivit susţinerilor sale, partea vătămată şi prietenii săi ar fi început să-l îmbrâncească, adresându-i în acelaşi timp cuvinte injurioase. Inculpatul a declarat că s-a speriat datorită atitudinii grupul din care făcea parte partea vătămată şi a ripostat, lovindu-i pe doi dintre ei, printre care şi pe partea vătămată. Inculpatul recunoaşte că în noaptea respectivă nu purta îmbrăcămintea specifică firmei de pază, dar a susţinut că avea ecusonul firmei şi că oricum înainte de incident s-a prezentat, declinându-şi şi calitatea.

În vederea stabilirii stării de fapt au fost audiaţi mai mulţi martori oculari. Astfel martorul M I R (fila 60) a declarat cu ocazia audierii că ,,…la un moment dat a venit inculpatul spre masa noastră, acuzându-ne că ne-am legat de nişte fete, dar nu era adevărat şi fără a fi provocat în vreun fel l-a lovit cu capul în faţă pe L C.. Imediat a intervenit între ei partea vătămată, care a fost la rândul său lovit de către inculpat cu pumnul în obraz”. Martorul contestă faptul că inculpatul s-ar fi prezentat, cum de altfel contestă şi faptul că partea vătămată l-ar fi înjurat, agresat sau i-ar fi vorbit urât inculpatului.  Martorul Z A V (fila 61) a declarat cu ocazia audierii , în acelaşi sens ca şi martorul M I, respectiv  ,,noi ne distram şi la un moment dat a venit inculpatul care i-a acuzat pe partea vătămată şi pe L C că s-au legat de nişte fete, fapt neadevărat. Cei doi acuzaţi ai cerut să fie lăsaţi în pace, dar nu au vorbit urât. Inculpatul l-a lovit iniţial pe L Cn cu pumnul în faţă, după care l-a lovit pe partea vătămată cu pumnul în faţă”, martorul contestând la rândul său faptul că inculpatul s-ar fi prezentat sau legitimat, susţinând că nici măcar nu şi-au dat seama că este bodyguard, întrucât era îmbrăcat civil. Martorul P  C (fila 86) – barmanul clubul D a declarat cu ocazia audierii că partea vătămată se afla într-un grup de 12-15 tineri care se legau de fetele aflate la o masă învecinată, printre care era şi prietena martorului, motiv pentru care i-a cerut inculpatului să vorbească cu băieţii pentru a le lăsa în pace pe fete. Martorul susţine că băieţii nu s-au conformat şi când inculpatul a mers din nou la masa lor, aceştia l-au împins pe inculpat, astfel că inculpatul a ripostat lovindu-i pe 2 sau 3 dintre ei în zona feţei. Martora C D (fila 88) care era de serviciu în noaptea respectivă, în calitate de ospătară a declarat că inculpatul, la solicitarea barmanului P C a mers la masa unde stăteau 3-4 băieţi, printre care şi partea vătămată cerându-le acestora să le lase în pace pe fetele ce ocupau masa alăturată, printre care se afla şi prietena barmanului, susţinând că băieţii nu s-au conformat şi atunci când inculpatul a încercat pentru a doua sau a treia oară să-i liniştească, unul dintre ei l-a împins pe inculpat şi s-au luat la harţă, dar martora nu a văzut dacă s-au aplicat lovituri. În cauză a fost audiat şi martorul Ş A C, client al clubului D, care, cu ocazia audierii (fila 93) a declarat că grupul de băieţi din care făcea parte şi partea vătămată se tot legau de 2 fete de la masa vecină, care i-au cerut ajutorul barmanului, dar întrucât solicitările acestuia nu au dat rezultat, barmanul a cerut ajutorul inculpatului, care era agent de pază şi care s-a dus să vorbească cu băieţii respectivi, dar aceştia s-au ridicat de la masă şi au început să-l împingă pe inculpat, îmbrâncindu-se reciproc. Martorul a văzut când inculpatul l-a lovit pe unul dintre băieţi, susţinând că a aplicat un cap în gură unei persoane şi un pumn în faţă, martorul susţinând că altercaţia a fost iniţiată de către băieţii  care s-au ridicat revoltaţi când s-a dus inculpatul la ei.

Coroborând declaraţia părţii vătămate cu declaraţia inculpatului, precum şi cu declaraţiile martorilor – declaraţii analizate anterior, precum şi cu certificatul medico-legal nr. … din ….2007 în care se menţionează că partea vătămată prezintă leziuni posttraumatice ce s-au putut produce prin loviri cu corpuri contondente dure, leziuni ce pot data din 31.03.2007 şi care necesită pentru vindecare 15 zile de îngrijiri medicale, instanţa reţine ca dovedită acţiunea de lovire exercitată de către inculpat asupra părţii vătămate, respectiv că în noaptea de 30/31.03.2007, inculpatul i-a aplicat părţii vătămate o lovitură cu pumnul în zona feţei, cauzându-i leziunile descrise în certificatul medico-legal, pentru vindecarea cărora a fost nevoie de 15 zile de îngrijiri medicale.

Fapta inculpatului TTC de a-i aplica părţii vătămate M S o lovitură cu pumnul în zona feţei, cauzându-i acestuia leziuni care au necesitat pentru vindecare 15 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe prev. şi ped. de art. 180 alin. 2 C.penal, text în baza căruia instanţa îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 800 lei amendă penală.

Va atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 631 C.penal. 

Apărarea inculpatului în sensul reţinerii circumstanţei atenuante legale prev. de art. 73 lit. b C.penal, respectiv scuza provocării, nu poate fi primită în condiţiile în care din probele administrate în cauză, nu rezultă că agresarea de către inculpat a părţii vătămate ar fi fost consecinţa unei puternice tulburări sau emoţii determinată de o provocare din partea părţii vătămate. Martorii audiaţi în cauză, fie au negat faptul că partea vătămată ar fi avut un limbaj necorespunzător, fie se aflau la o distanţă mult prea mare pentru a auzi discuţiile ce s-au purtat, dar nici unul dintre martori nu confirmă faptul că partea vătămată ar fi avut o atitudine ce ar fi denotat violenţă fizică, unii dintre martori susţinând doar că grupul din care făcea parte şi partea vătămată ar fi fost revoltat de atitudinea inculpatului, dar din probele administrate în cauză nu a rezultat ca partea vătămată anterior lovirii sale de către inculpat, să-l fi lovit pe inculpat pentru a-i determina acestuia puternice tulburări sau emoţii în înţelesul disp. art. 73 lit. b C.penal. Mai mult trebuie avut în vedere şi funcţia deţinută de inculpat la momentul comiterii faptei, respectiv aceea de agent de pază într-un club,  funcţie ce presupune o doză mai mare stăpânire de sine, toleranţă, capacitate de negociere în vederea rezolvării diverselor conflicte ce pot apărea în astfel de cluburi, pe cale amiabilă, irascibilitate scăzută întrucât comportamentul şi atitudinea agentului de pază  nu trebuie să constituie motiv de conflict, agentul de pază având obligaţia de a încerca să îndepărteze din local eventualele persoane turbulente şi doar dacă este imposibil acest lucru să le aplice lovituri. Ori în speţă, inculpatul a procedat în ordine inversă. 

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare, gradul de pericol social al faptei comise, circumstanţele reale ale comiterii acesteia, circumstanţele personale ale inculpatului, inclusiv lipsa antecedentelor penale.

Sub aspectul laturii civile instanţa reţine că partea vătămată M S s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.108 lei daune materiale, 9.000 lei daune morale. Sub aspectul laturii civile au fost audiaţi martorii D C (fila 62) care a declarat că partea vătămată a fost spitalizat fiind vizitat de familie care îi ducea mâncare şi fructe, dar nu a putut preciza cuantumul cheltuielilor ocazionate cu spitalizarea, precum şi martorul P G B, care a declarat că la prima internare partea vătămată a cheltuit 550 lei pentru cumpărarea obiectelor necesare în spital: papuci, pijamale, prosoape, obiecte de igienă personală şi transportul unuia dintre membrii familiei la spital. Din declaraţiile martorilor audiaţi şi din înscrisurile depuse la dosar (filele 83-84), dovadă a achitării de către partea vătămată a unor consultaţii medicale, instanţa reţine ca dovedit prejudiciul în cuantum de 128 lei, reprezentând contravaloarea consultaţiei pentru eliberarea certificatului medico-legal şi a serviciilor medicale acordate în urgenţă şi va respinge restul daunelor materiale ca neîntemeiate şi nedovedite, întrucât nu s-a făcut dovada pe de o parte că restul cheltuielilor cu privire la care au fost audiaţi martorii au fost suportate din patrimoniul părţii vătămate, iar pe de altă parte cheltuielile despre care au făcut vorbire martorii – obiecte de igienă personală, pijama, prosoape, alimentaţie, nu sunt cheltuieli în legătură directă cu fapta, întrucât şi în condiţiile în care partea vătămată nu ar fi fost lovit de inculpat,  ar fi cheltuit sumele respectiv pentru cumpărarea acelor bunuri, întrucât sunt bunuri de uz obişnuit, chiar în condiţii ce nu au legătură cu spitalizarea, inculpatul putând fi obligat doar la acele cheltuieli excepţionale pe care partea vătămată le ocazionează doar datorită faptului că a fost lovit de inculpat. În cea ce priveşte daunele morale solicitate, reţinând că scopul acordării acestora este o justă reparare a prejudiciul moral cauzat prin acţiunea inculpatului, fără a putea constitui o modalitate de îmbogăţire fără just temei, instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale şi va respinge restul daunelor morale ca neîntemeiate.

Cu toate că firma la care lucra inculpatul la momentul comiterii faptei, are calitate de parte responsabilă civilmente în cauză, inculpatul nu va obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC S I SRL, chiar dacă la data comiterii faptei se afla în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, întrucât ulterior datei de 16.02.2010, data deschiderii procedurii falimentului faţă de partea responsabilă civilmente, aceasta nu poate obligată la plăţi în afara dosarului de faliment.

În cauză s-a constituit parte civilă şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă … (fila 7) cu suma de 2.003,03 lei, pretenţii care vor fi respinse ca nedovedite, întrucât, atât decontul de cheltuieli, cât şi calculul majorărilor de întârziere (filele 8-9) ce stau la baza constituirii de parte civilă privesc alt pacient şi anume BC şi nici măcar perioada de spitalizare coincide, astfel că instanţa neavând certitudinea că spitalul a suferit vreun prejudiciu sau că dacă a suferit acesta nu a fost între timp reparat, va respinge ca nedovedite pretenţiile civile.

În baza art. 191 alin. 1 C.p.p. va obliga inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art. 193 alin. 2 C.p.p. va obliga pe inculpat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea părţii civile M S şi va respinge restul pretenţiilor, apreciindu-le mult exagerate în raport de obiectul cauzei, inculpatul neputând fi obligat să suporte cheltuieli judiciare nejustificate, chiar dacă partea vătămată le-a ocazionat, cu atât mai mult cu cât acţiunea civilă a fost admisă doar într-o mică măsură. 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 180 alin. 2 C. penal  cu aplic. 63 C. penal condamnă pe inculpatul TTC, fiul lui … şi …, ns. la …în …, judeţ …, cetăţenie română,  necăsătorit,  fără loc de muncă, dom. în com. … nr. …, judeţ …, la o pedeapsă de:

-800 lei amendă penală.

Atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 631 C. penal.

În baza art. 14, 346 C.p.p. cu ref. la art. 998 C. civil obligă inculpatul la plata sumei de  3.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea părţii civile M. S., la plata sumei de 128 lei cu titlu de daune materiale şi respinge restul pretenţiilor ca neîntemeiate şi nedovedite.

În baza art. 14, 346 C.p.p. cu ref. la art. 998 C. civil şi art. 313 din Legea 95/2006 respinge pretenţiile părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de …, ca nedovedite.

În baza art. 191 alin. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art. 193 alin. 2 C.p.p. obligă pe inculpat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea părţii civile M S şi respinge restul pretenţiilor.

Cu apel în 10 zile de la pronunţare cu procurorul şi inculpatul şi de la comunicare cu părţile civile.

Pronunţată în şedinţa publică din ….

5