Ieşire din indiviziune

Sentinţă civilă 427 din 19.01.2009


„Conform art. 728 C.civ., „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune”, pe cale de consecinţă, instanţa va dispune sistarea stării de indiviziune existente între reclamanţi şi pârâţi asupra imobilului situat în Bucureşti, şos. C., nr. 485, sector 2 şi, văzând criteriile stabilite de art. 6739 C.proc.civ. referitoare la formarea loturilor, cota-parte egală din dreptul de proprietate asupra bunului, natura bunului, solicitarea părţilor şi constatările raportului de expertiză tehnică specialitatea topografie efectuat în cauză, va atribui reclamanţilor lotul nr. 2, în suprafaţă de 165, 83 mp, identificat conform raportului de expertiză prin punctele 8-3-6-20-21-22-23-24, iar pârâţilor lotul nr. 1, în suprafaţă de 165, 83 mp, identificat conform raportului de expertiză prin punctele nr. 24-23-22-21-20-7.”sentinţa civilă nr. 427/19.01.2009

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 11.12.2006, sub nr. de dosar 18933/300/2006, reclamanţii B.T. şi B.P. au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu pârâţii K.C. şi K.A. şi Primăria Municipiului Bucureşti, ieşirea din indiviziune cu privire la imobilul teren în suprafaţă de 364 mp, situat în şos. C. nr. 483-485, sector 2, cu atribuirea către fiecare parte a suprafeţei pe care o foloseşte în fapt.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că deţin dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 50% din suprafaţa totală menţionată în petit conform titlului de proprietate nr. 21398/2 emis de către Prefectura Municipiului Bucureşti la data de 18.04.2004, pe suprafaţa folosită conform actului menţionat, fiind edificate construcţii deţinute în proprietate de către reclamanţi prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3558/02.04.1981. Reclamanţii au mai menţionat că suprafaţa utilizată de aceştia este îngrădită.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 6731 – 6739, art. 67314 C.proc.civ., art. 728 C.civ.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 19 lei, conform art. 3 din Legea nr. 146/1997 şi s-au aplicat timbre judiciare în valoare de 0, 3 lei, potrivit art. 3 din O.G. nr. 32/1995.

În susţinere, reclamanţii au anexat cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 112 C.proc.civ., înscrisuri în copie certificată pentru conformitate cu originalul, respectiv: contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3558/02.04.1981, titlu de proprietate nr. 21398/2/18.10.2004, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3323/828/1957, sentinţa civilă nr. 5745/03.09.1962 pronunţată de Tribunalul Popular al Raionului I Mai, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2759/18.05.1966, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6820/14.05.1987, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4072/21.02.1995, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4310/22.02.1995, contract  de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 11898/18.05.1995.

Prin întâmpinare, pârâta K.C. a solicitat respingerea cererii deduse judecăţii ca neîntemeiată.

În motivare, pârâta a învederat că sunt proprietarii imobilului situat în Bucureşti, şos. C. nr. 485, sector 2, achiziţionat de la numita D.O., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 11898/18.05.1995, solicitând Primăriei Sector 2 emiterea titlului de proprietate asupra suprafeţei de teren de 182 mp, în raport de dispoziţiile art. 36, alin. 3 din Legea nr. 18/1991, reclamanţi neefectuând din anul 1981 niciun demers pentru ieşirea din indiviziune şi departajarea terenurilor.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 115-119 C.proc.civ.

În apărare, pârâta a anexat întâmpinării, în condiţiile art. 116 C.proc.civ., înscrisuri în copie certificată pentru conformitate cu originalul, respectiv: titlu de proprietate nr. 22307/2/12.03.2007, adresă, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 11898/18.05.1995.

La termenul din data de 26.03.2007, reclamanţii şi-au restrâns cadrul procesual pasiv, precizând că nu mai înţeleg să se judece în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Bucureşti.

La acelaşi termen de judecată, instanţa a încuviinţat, în condiţiile art. 167 C.proc.civ., pentru reclamanţi proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză tehnică specialitatea topografie şi pentru pârâţi proba cu înscrisuri.

Prin cererea de intervenţie în interes propriu depusă la termenul din data de 03.09.2007, S.C. B.E.S.R.L. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa, în contradictoriu cu părţile din prezenta cauză, să se constate că este proprietara exclusivă a terenului situat în Bucureşti, şos. C., nr. 483, în suprafaţă de 368, 4 mp.

În motivarea cererii de intervenţie, a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului menţionat în petit conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3984/07.09.2005, acesta fiind înscris în cartea funciară nr. 51712, cu nr. cadastral 6623/2. De asemenea, a menţionat că din actele de proprietate ale vânzătorilor lor şi din istoricul de rol fiscal şi al transmisiunilor succesive ce au avut loc cu privire la teren, rezultă cu certitudine că reclamanţii deţin dreptul de proprietate cu privire la terenul situat la nr. 485 de pe şos. Colentina, eroarea din titlul de proprietate nr. 21398/2/18.10.2004 referitoare la nr. poştal al terenului atribuit reclamanţilor aparţinând Prefecturii Municipiului Bucureşti.

În drept, cererea de intervenţie a fost întemeiată pe prevederile art. 49, alin. 1, 50, 6731, 111 C.proc.civ. şi art. 480 C.civ.

Cererea de intervenţie în interes propriu a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 19 lei, conform art. 3 din Legea nr. 146/1997 şi s-au aplicat timbre judiciare în valoare de 0, 3 lei, potrivit art. 3 din O.G. nr. 32/1995.

La termenul din data de 01.10.2007, instanţa a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie în interes propriu formulată de S.C. B.E. S.R.L., apreciind că, în raport de prevederile art. 49-50 C.proc.civ., intervenienta justifică atât un interes, cât şi un drept propriu care determină admisibilitatea acesteia în cadrul soluţionării litigiului de faţă, iar la termenul din data de 12.11.2007, a luat act că intervenienta nu mai susţine cererea de intervenţie în interesul pârâţilor depusă la termenul din data de 03.09.2007.

În baza rolului activ consfinţit de prevederile art. 129, alin. 5 din C.proc.civ., instanţa a solicitat de la Direcţia Evidenţă Imobiliară şi Cadastrală – Serviciul Evidenţa Proprietăţii relaţii privitoare la situaţia juridică a terenului în litigiu, comunicate prin adresa nr. 674675/01.11.2007 şi nr. 713668/12.03.2008 şi de la Direcţia Evidenţă Imobiliară şi Cadastrală – Serviciul Nomenclatură Urbană, istoricul denumirii străzii, înaintat sub nr. 685504/12.12.2007 şi nr. 726253/18.04.2008.

La termenul din data de 19.01.2009, reclamanţii au depus la dosar cerere precizatoare prin care au solicitat instanţei să se dispună ieşirea din indiviziune doar cu privire la imobilul situat în şos. C., nr. 485, prin atribuirea lotului nr. 2 identificat prin raportul de expertiză efectuat în cauză.

La acelaşi termen de judecată, instanţa a luat act de transmisiunea calităţii procesuale a intervenientei ca urmare a încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1457/08.10.2008, între S.C. B. E. Com S.R.L. şi S.C. SS Trans-Con S.R.L.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt, prin raportare atât la cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, precum şi la cererea de intervenţie în interes propriu, care urmează a  fi analizate concomitent, faţă de petitul celor două cereri:

Examinând situaţia juridică a imobilului situat în Bucureşti, şos. C., nr. 485, sector 2, rezultă următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3323/828/1957, numiţii P.V. şi F. vând soţilor P.I.şi V. terenul în suprafaţă de 364 mp şi construcţia edificată pe acesta situate în Bucureşti, b-dul R., nr. 231, Raionul I Mai.

La data de 03.09.1962, prin sentinţa civilă nr. 5745 pronunţată de Tribunalul Popular al Raionului I Mai, este admisă cererea de partajare a bunurilor numiţilor P.I. şi B. (fostă P.) V., luându-se act de înţelegerea intervenită între părţi, în sensul că lui P.I. i-a revenit imobilul situat în B-dul R.nr. 231, respectiv cele două camere situate spre stradă şi vestibulul şi holul, acestea constituind o unitate locativă distinctă, iar lui Barbu Victoria i-a revenit imobilul din B-dul R. nr. 231, respectiv celelalte două camere situate spre spatele curţii, împreună cu dependinţele şi magazia, stabilindu-se şi că, în privinţa terenului în suprafaţă totală de 364 mp, acesta urma a fi stăpânit în indiviziune conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3323/828/1957.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3558/02.04.1981, P.V. - fostă B.V. vinde reclamanţilor construcţia situată în Bucureşti, şos. C. nr. 483, sector 2, menţionându-se cu privire la terenul aferent în cotă indiviză de 1/2 din suprafaţa totală de 364 mp că, în raport de prevederile art. 30 din Legea nr. 58/1974, trece în proprietatea statului.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2759/18.05.1966, P.I. înstrăinează către M.G. imobilul situat în Bucureşti, şos. C., nr. 275 – fost B-dul R., nr. 231, Raionul I Mai, compus din cota parte indiviză de teren de 182 mp, menţionându-se că reprezintă 50% din suprafaţa totală a terenului de 364 mp şi construcţia dobândită conform sentinţei civile amintite mai sus.

Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6820/14.05.1987, M. S. şi M.Ş.L., ca moştenitori ai lui M.G., transmit către Ţ.C. dreptul de proprietate asupra construcţiei situate în Bucureşti, şos. C., nr. 485, sector 2, stabilindu-se şi că terenul aferent în suprafaţă de 182 mp în cotă indiviză din totalul de 364 mp trece în proprietatea statului, potrivit dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4072/21.02.1995, Ţ.C.vinde lui N.I., căsătorit, locuinţa situată în Bucureşti, şos. Colentina, nr. 485, sector 2, împreună cu terenul aferent de 100 mp, iar la data de 22.02.1995, se încheie contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4310 între soţii N. care înstrăinează către D.O.imobilul situat în Bucureşti, şos. C.,nr. 485, compus din locuinţă şi teren aferent de 100 mp.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 11898/18.05.1995, D.O. transmite în patrimoniul pârâţilor dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, şos. C., nr. 485, sector 2, compus din construcţie şi teren aferent de 100 mp.

La data de 18.10.2004 este emis de către Prefectul Municipiului Bucureşti, ordinul nr. 636, prin care, în conformitate cu dispoziţiile art. 36, alin. 3 este constituit în patrimoniul reclamanţilor dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 182 mp din suprafaţa totală de 364 mp, teren situat în Bucureşti, şos. C., nr. 483, sector 2, iar prin ordinul nr. 161 al aceleiaşi instituţii, în raport de aceleaşi dispoziţii legale, în patrimoniul pârâţilor, dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 182 mp din suprafaţa totală de 364 mp, teren situat în Bucureşti, şos. C., nr. 485, sector 2.

Referitor la imobilul situat în Bucureşti, şos. C., nr. 483, sector 2, se reţin următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 9873/07.03.1946, numiţii G. Ghe. şi V. au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în com. C. – Fundeni, jud. Ilfov, în suprafaţă de 368, 4 mp.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1211/21.12.2004, G.C.C. înstrăinează către R.Ş.L., căsătorit, terenul în suprafaţă de 368, 4 mp situat în Bucureşti, şos. C., nr. 483, sector 2, număr cadastral 6623/2, intabulat în cartea funciară nr. 51712, menţionându-se, în ceea ce priveşte transmisiunea succesivă a dreptului de proprietate, că vânzătorul l-a dobândit mortis causa de la autorii săi, G.Ghe. şi V..

La data de 07.09.2005, sub nr. 3984 se încheie contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect înstrăinarea imobilului teren în suprafaţă de 368, 4 mp situat în Bucureşti, şos. C.nr. 483, sector 2, de la soţii R.Ş.L. şi .F.M.către S.C. B. Exim S.R.L. care, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1457/08.10.2008, transmite acest drept către intervenienta S.C. SS. Trans-Con S.R.L.

Examinând coroborat înscrisurile prezentate de părţi şi depuse la dosar, relaţiile comunicate prin adrese de către Direcţia Evidenţă Imobiliară şi Cadastrală – Serviciul Evidenţa Proprietăţii şi Direcţia Evidenţă Imobiliară şi Cadastrală – Serviciul Nomenclatură Urbană, precum şi constatările consemnate în raportul de expertiză efectuat în cauză, rezultă cu certitudine că suprafaţa de teren în atribuită în proprietate indiviză prin ordinul nr. 636/18.10.2004 de către Prefectul Municipiului Bucureşti se situează pe şos. C., nr. 485, sector 2. Astfel, cum terenul reclamanţilor provine din terenul unitar cumpărat în anul 1957 de către soţii P., imobilul înstrăinat succesiv de la P.I. păstrând numărul poştal 485, rezultă că în cauză este doar o eroare de consemnare în acest sens, întrucât nr. poştal 483 a fost atribuit altui imobil, după cum se menţionează şi în adresele nr. 674675/01.11.2007 şi nr. 713668/12.03.2008 emise de către Direcţia Evidenţă Imobiliară şi Cadastrală – Serviciul Evidenţa Proprietăţii.

Împrejurarea că în Ordinul Prefectului nr. 636/18.10.2004 se menţionează „şos. C. nr. 483”, nu impietează asupra soluţionării corecte a litigiului de faţă, mai ales din perspectiva faptului că atribuirea unui imobil cu nr. poştal eronat ar determina încălcarea dispoziţiilor art. 480 C.civ. şi ale prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Instanţa va ţine cont şi de manifestarea de voinţă a reclamanţilor manifestată la ultimul termen de judecată, în sensul solicitării ieşirii din indiviziune conform raportului de expertiză (care a constatat că imobilul cu actual nr. poştal 483 este cel identificat conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 9873/1946, prin urmare aparţine în proprietate intervenientei).

Conform art. 728 C.civ., „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune”, pe cale de consecinţă, instanţa va dispune sistarea stării de indiviziune existente între reclamanţi şi pârâţi asupra imobilului situat în Bucureşti, şos. C., nr. 485, sector 2 şi, văzând criteriile stabilite de art. 6739 C.proc.civ. referitoare la formarea loturilor, cota-parte egală din dreptul de proprietate asupra bunului, natura bunului, solicitarea părţilor şi constatările raportului de expertiză tehnică specialitatea topografie efectuat în cauză, va atribui reclamanţilor lotul nr. 2, în suprafaţă de 165, 83 mp, identificat conform raportului de expertiză prin punctele 8-3-6-20-21-22-23-24, iar pârâţilor lotul nr. 1, în suprafaţă de 165, 83 mp, identificat conform raportului de expertiză prin punctele nr. 24-23-22-21-20-7.

În ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu, admisibilă în raport de prevederile art. 111 C.proc.civ., întrucât intervenienta urmăreşte stabilirea existenţei dreptului de proprietate exclusivă asupra terenului situat în Bucureşti, şos. Colentina, nr. 483, sector 2 în patrimoniul său, instanţa urmează a o admite, apreciind, prin prisma situaţiei de fapt prezentate anterior, că aceasta este titulara exclusivă a dreptului de proprietate asupra acestui imobil.