Liberare provizorie sub control judiciar. criterii de apreciere

Prin încheierea nr. 81/26.09.2012 Judecatoria Videle a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatul G.P. A dispus punerea în libertate provizorie a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr. 36/UP/20.06.2012 emis de Tribunalul Teleorman, daca nu este arestat în alta cauza.

A obligat inculpatul sa respecte dispozitiile art. 1602 alin. 3 si 3/1 Cpp.

Pentru a dispune astfel, prima instanta a retinut ca inculpatul  G.P. este trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 239 alin.2  si 5  Cod penal, infractiune pedepsita cu închisoare de la 9 luni la  4  ani  si 6  luni, astfel ca se încadreaza printre infractiunile pentru care se poate acorda liberarea provizorie sub control judiciar prev. de art. 160 2 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala.

Instanta de fond a apreciat ca nu exista date din care sa rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat sa savârseasca alte infractiuni sau ca acesta va încerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor parti, martori sau experti, alterarea sau distrugerea mijloacelor de proba. El a colaborat cu organele de urmarire penala, motive pentru care s-a apreciat ca nu rezulta presupunerea ca inculpatul ar intentiona sa savârseasca astfel de fapte penale si implicit nici necesitatea de a-l împiedica sa savârseasca alte  infractiuni.

De altfel, masura arestarii preventive a inculpatului nu a fost dispusa pentru vreunul din cazurile prev. de art. 148 lit. b si c Cod procedura penala, ci pentru cazul prev. de art. 148 lit. f Cod procedura penala.

Totodata, instanta a constatat ca prin rechizitoriul nr. 633 P/2012 din 28.06.2012 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Videle s-a dispus trimiterea în judecata în stare de arest preventiv a inculpatului G.P. pentru infractiunea de ultraj prevazuta de art. 239 alin. 2 si 5 Cod penal, alaturi de celalalt inculpat, D.A.G. si, totodata, prin acelasi rechizitoriu s-a dispus în baza art. 249 Cod procedura penala raportat la art. 11 pct. 1 lit. b si art. 10 lit. d Cod procedura penala scoaterea de sub urmarire penala a inculpatului în cauza pentru infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, fapta prevazuta de dispozitiile art. 321 alin. 1 Cod penal, apreciindu-se ca nu este întrunit continutul constitutiv al acestei infractiuni sub aspectul laturii obiective. În aceste conditii, împrejurarile avute de instanta la luarea masurii arestarii preventive s-au schimbat în parte, în sarcina inculpatului neretinându-se si infractiunea prevazuta de art. 321 alin. 1 Cod penal, infractiune avuta în vedere la dispunerea arestarii preventive.

Fata de cele retinute mai sus s-a apreciat ca prin stabilirea în sarcina inculpatului a obligatiilor prevazute de art. 1602 alin. 3 si 31 din Codul de procedura penala si având în vedere si pericolul social concret al faptei, se asigura buna desfasurare a procesului penal, prezentarea acestuia în fata organelor de urmarire penala si a instantelor de judecata si împiedicarea inculpatului de a savârsi alte fapte penale, neexistând riscul de a se sustrage judecatii sau de a influenta negativ buna desfasurare a procesului penal.

Recursul formulat de Parchetul de pe lânga  Judecatoria Videle a fost admis, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cpp. si art. 160/9 Cpp.,  respingându-se cererea de liberare provizorie sub control judiciar.

Tribunalul Teleorman a retinut ca potrivit Deciziei nr. 17/17.20.2011 pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie în recurs în interesul legii, acordarea liberarii provizorii sub control judiciar reprezinta o vocatie si nu un drept al inculpatului, care i se cuvine o data cu admiterea în principiu a cererii, numai instanta fiind în masura sa aprecieze asupra oportunitatii dispunerii acestei masuri. Chiar daca sunt întrunite în mod formal conditiile liberarii provizorii, se impune ca instanta sa aiba în vedere la aprecierea asupra temeiniciei cererii, criterii legate de buna desfasurare a procesului penal, tulburarea ordinii si linistii publice în cazul admiterii cererii, chiar subsumata îndeplinirii unor obligatii sau garantii, antecedentele penale ale inculpatului, natura si gravitatea infractiunilor savârsite de acesta.

În procesul analizarii comparate a interesului particular al inculpatului de a fi judecat în stare de libertate si al interesului de ansamblu al societatii de a fi aparate drepturile cetatenilor, instanta nu trebuie sa excluda interesul general, în vederea garantarii unui climat de securitate si încredere în autoritatile statului, pentru a se da o riposta ferma în cazul savârsirii unor infractiuni ce prezinta un grad ridicat de pericol social.

Valorile sociale lezate de inculpat se refera la exercitiul autoritatii de stat, au afectat integritatea fizica a organelor de politie al caror rol a fost tocmai de restabilire a ordinii si linistii publice, astfel ca în lipsa unei riposte ferme din partea autoritatilor statului, s-ar accentua temerea colectiva a unei lipse de aparare în fata celor ce comit asemenea fapte si care s-ar vedea astfel, încurajati în încalcarea legii.

În conditiile în care inculpatul nu a recunoscut faptele, se apreciaza ca lasarea sa în libertate poate influenta martorii care nu au fost audiati în cursul judecatii si ar împiedica aflarea adevarului.

Acest risc este cu atât mai mare cu cât celalalt inculpat se afla în stare de libertate, are o relatie personala cu inculpatul G.P. care îi este nas si care l-a influentat si în savârsirea faptelor de ultraj, astfel cum s-a retinut la luarea masurii preventive.

Mai mult, arestarea preventiva a inculpatului G.P. s-a pronuntat la 20 iunie 2012, astfel ca nu a fost depasit un termen rezonabil, pentru a îndreptati instanta de fond sa aprecieze ca în contextul mai sus retinut, masura si-a atins scopul, acela de a proteja nu numai autoritatile ce apara ordinea de drept, dar si siguranta colectivitatii umane, amenintata prin faptele inculpatilor.

Faptul ca inculpatul are afectiuni cardiace, ca fost consumator de droguri - dupa cum rezulta din actele medicale anexate– este un aspect de care inculpatul a fost pe deplin constient la data savârsirii faptei imputate, nefiind relevant la aprecierea temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Domenii speta

Spete similare