Plangere contraventionala. contestatie la regimul circulatiei

Dosar nr. 406/253/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

DECIZIA CIVILĂ NR. 46

Şedinţa publică din 21 ianuarie 2009

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Măcin şi  înregistrată sub nr. 406/253/07.05.2008 petenta-recurentă (...) a contestat procesul-verbal de contravenţie seria C.C. nr. 0116321 din 23.04.2008 întocmit de I.P.J. Tulcea, Poliţia Măcin pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 102  alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.

Prin sentinţa civilă nr. 535 din 24.09.2008 a Judecătoriei Măcin a fost respinsă plângerea contravenţională formulată de petentă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că susţinerile petentei în sensul că la momentul săvârşirii contravenţiei nici dumneaei nici echipajul de poliţie nu s-ar fi aflat în interiorul localităţii Garvăn, sunt combătute de probele administrate  în cauză; astfel, din analiza planşei fotografice rezultă fără echivoc faptul că  autoturismul condus de petentă se afla încă în localitate când a fost  înregistrat  de radar cu viteza de 107 Km/h; acest aspect se coroborează cu declaraţia martorei (...), sora petentei, care o însoţea pe petentă la momentul sancţionării acesteia; fiindu-i arătate fotografiile depuse la dosar, martora a recunoscut autoturismul condus de petentă, precum şi faptul că locul în care acesta a fost fotografiat şi înregistrat de aparatul radar corespunde cu locul în care echipajul de poliţie a oprit autoturismul condus de petentă şi a sancţionat-o pe aceasta; în ceea ce priveşte celelalte sancţiuni ale martori, potrivit cărora petenta era în afara localităţii când a fost oprită de agentul constatator, ele nu au fost reţinute de instanţă din cauza subiectivismului vădit al acestora.

Instanţa de fond a mai avut în vedere dispoziţiile art. 34  alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 conform cărora instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă  aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vedere verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite precum şi asupra măsurii confiscării; instanţa a mai reţinut prevederile art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 potrivit cărora limita maximă a vitezei în localităţi este de 50 Km/h; prevederile art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 potrivit cărora constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte …..depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime aduse pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constată, potrivit legii, cu mijloacele tehnice omologate şi verificate metrologic.

Instanţa de fond a mai avut în vedere şi dispoziţiile Normei de Metrologie Legală N.M.L. 021.05 din 23.11.2005, conform cărora măsurile şi înregistrările constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislaţiei rutiere dacă sunt eficiente de către operatori calificaţi, cinemometrele a fost verificate metrologic iar măsurătorile efectuate cu ajutorul cinemometrelor respectă cerinţele prevăzute la pct. 4.1, 4.2, 4.3, şi 4.4.

Instanţa a mai constat că agentul constatator are atestat pentru desfăşurarea activităţii de utilizare şi exploatare a aparatului radar Python II, camera video şi aparatura video precum şi faptul că aparatul radar a fost verificat metrologic conform buletinului de verificare metrologică nr. 0099509/18.09.2007; în aceste condiţii, instanţa a apreciat că aparatul radar a înregistrată în mod corect viteza cu care se deplasa petenta şi anume cea de 107 km/h.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei contravenţionale, instanţa de fond a considerat că aceasta a fost corect reţinută în procesul verbal având în vedere că petenta a condus autoturismul în interiorul localităţii Garvăn cu o viteză ce depăşea cu mai mult de 50 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv.

Împotriva acestei sentinţe penale a declarat recurs petenta (...).

În motivarea recursului, petenta a arătat că prin sentinţa respectivă instanţa de fond a respins plângerea formulată împotriva procesului-verbal prin care a fost sancţionată contravenţional pentru depăşirea vitezei în localitate; pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a apreciat că prin probatoriile administrate nu s-a răsturnat prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului verbal ci, dimpotrivă, acestea conduc la concluzia că petenta se face vinovată de săvârşirea contravenţiei pentru care a fost sancţionată.

A mai precizat petenta-recurentă că solicită admiterea recursului şi, în rejudecare, admiterea plângerii şi exonerarea ei de plata amenzii precum şi de măsura complementară deoarece apreciază că procesul-verbal a fost completat cu încălcarea dispoziţiilor O.G. nr. 2/2001.

A mai susţinut petenta-recurentă că în motivarea hotărârii instanţei de fond se  reţine că atât radarul avea avizul metrologic cât şi agentul Poliţiei Măcin avea atestat care  îl autoriza să folosească aparatul radar; toate acele dovezi care atestă avizul metrologic cât şi atestatul nu au nici o valoare, în condiţiile în care în cuprinsul procesului-verbal nu este trecut autoturismul pe care era montat aparatul radar şi nici seria de înregistrare a radarului.

De asemenea, se arată, printre actele depuse nu se regăsesc menţiunea dacă agentul de poliţie avea ordin de serviciu pe ruta pe care a fost oprită, dacă a fost singur în autovehiculul poliţiei precum şi orele între care a patrulat, dacă avea ordin de serviciu pentru această rută.

Se mai arată că din motivarea instanţei de fond se desprinde concluzia, cum întreaga soluţie se bazează pe actele depuse de intimată, că Poliţia Măcin are doar o singură maşină cu  un echipaj format dintr-un singur agent care patrulează 24 de ore din 24 pe toate drumurile care le sunt arondate; este omniprezent şi nimic nu scapă vigilenţei acestuia, deoarece adresele de la intimată s-au coroborat cu cele menţionate în cuprinsul procesului-verbal.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa de recurs reţine următoarele :

Este de observat că prin procesul-verbal de contravenţie seria CC nr. 0116321/23.04.2008 întocmit de I.P.J Tulcea – Poliţia oraşului Măcin, petenta-recurentă (...) a fost sancţionată cu suma de 450 lei amendă contravenţională pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.

Susţinerile petentei nu pot fi primite de o asemenea manieră; în mod judicios, instanţa de fond a analizat cauza sub toate aspectele, în baza probatoriului administrat în cauză.

Astfel, s-a stabilit situaţia de fapt, aşa cum a rezultat din probele administrate şi s-a dat eficienţă dispoziţiilor legale în materie, aplicabile în cauză.

În raport de aceste considerente, urmează ca instanţa să respingă recursul ca nefondat şi să menţină hotărârea,  ca legală şi temeinică.

3

Domenii speta

Spete similare