Ordonanţă preşedinţială

Sentinţă civilă 839 din 21.12.2012


Prin decizia civila nr. 839/21.12.2012, tribunalul a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-reclamanta OE, în contradictoriu cu intimata-pârâta II.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, tribunalul a retinut ca prin cererea înregistrata la nr. 3852/292 din 06 noiembrie 2012, la Judecatoria RV, reclamanta OE a chemat-o în judecata pe pârâta II solicitând ca, prin hotarârea ce se va pronunta, pe cale de ordonanta presedintiala sa se dispuna reintegrarea acesteia si a fiicei sale - BAA, în vârsta de 11 ani, în imobilul situat în RV. 

În motivare, a aratat ca pârâta, la data de 3 noiembrie 2012, a legat cu lantul poarta de acces în locuinta comuna a celor doua, imobil din care reclamanta si fiica sa ocupa o camera si un hol, împiedicându-le astfel, în mod abuziv si nejustificat, accesul, neavând nicio posibilitate de a-si asigura o alta locuinta.

Prin contractul de întretinere autentificat la nr.3071 din 17 noiembrie 2006 de BNP MB RV reclamanta a aratat ca a cumparat de la sotii IF, în prezent decedat, si II –  pârâta în cauza, nuda proprietate privind imobilul situat în RV, în schimbul întretinerii celor doi vânzatori cu hrana, menaj în caz de neputinta, asistenta medicala si ajutor la treburile gospodaresti, efectuarea înmormântarii si a obiceiurilor ulterioare, obligatii pe care si le-a îndeplinit. 

Actul de întretinere a fost încheiat în timpul casatoriei acesteia cu BMM, de care este divortata în prezent, iar beneficiarul obligatiei de întretinere, IF, a decedat la 10 aprilie 2011, pâna la sesizarea în cauza îndeplinindu-si obligatiile contractuale asumate fata de ambii beneficiari ai întretinerii, cu care a convenit la sfârsitul anului 2007 sa le plateasca în contul întretinerii suma lunara de 200 lei, pe care si în continuare o plateste pârâtei, desi aceasta este singura.

La 10 ianuarie 2012 a fost chemata în judecata de catre pârâta pentru dispunerea rezolutiunii contractului de întretinere însa Judecatoria RV, prin sentinta civila nr.620 din 21 martie 2012, ramasa definitiva si irevocabila, i-a respins actiunea ca nefondata, în considerente instanta retinând ca, în ce-o priveste, si-a achitat obligatiile de întretinere fata de ambii beneficiari si dupa pronuntarea acestei hotarâri reclamanta sustinând ca i-a trimis pârâtei suma de 200 lei lunar, a achitat pentru imobil taxele si impozitele aferente, a încheiat polita de asigurare obligatorie a locuintei.

Ca urmare, actiunea pârâtei de a le interzice celor doua accesul în locuinta este total nejustificata, acest imobil fiind singurul în care pot locui, pârâta fiind cea care ocupa efectiv întregul imobil. Pe cale de ordonanta presedintiala, solicita ca instanta sa dispuna reintegrarea sa si a fiicei sale în camera si holul cu acces separat din curtea locuintei, fiind spatiile locative pe care le-a ocupat si pâna la sesizarea în cauza, sa dispuna dreptul de acces la bucatarie si la camerele nr. 3 si 4 în care sunt montate masina de spalat, alte bunuri de uz gospodaresc ce le folosesc în comun, la magazia separata din curte, în care are depozitat combustibil pentru încalzire, pârâta având combustibil separat într-o alta magazie, aflata în prelungirea casei.

În dovedire au fost depuse înscrisuri. 

Fata de obiectul cererii, instanta a dispus solutionarea acesteia cu citarea partilor, în temeiul art. 581 Cod procedura civila.

Prezenta la termenul de judecata acordat în cauza, pârâta nu a fost de acord cu cererea formulata, motivând ca i-a transmis prin contractul de întretinere încheiat între parti numai nuda proprietate asupra imobilului reclamantei.

Având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanta a retinut :

Cum rezulta din mentiunile inserate în contractul de întretinere autentificat la nr.3071 din 17 noiembrie 2006 de BNP BM – RV, IF si II (pârâta în cauza) au transmis nuda proprietate sotilor BMM si BE  (reclamanta în speta) privind imobilul proprietatea acestora situat în RV, compus din : teren curti – constructii de 259 mp din acte (din masuratori de 473,87 mp) si constructiile aflate pe teren – casa din caramida acoperita cu tabla, cu 3 dormitoare, 2 holuri, marchiza, o anexa-bucatarie de vara si magazie, înstrainatorii – sotii I rezervându-si dreptul de uzufruct viager asupra întregului imobil, transmiterea nudei proprietati efectuându-se cu obligatia dobânditorilor – sotii B, de a le acorda întretinere si îngrijire pâna la încetarea din viata a ultimului dintre cei doi urmând ca, dupa deces, sa le faca înmormântarile si obiceiurile dupa datina. Sotii

B  si-au exprimat acordul cu  rezervarea dreptului de uzufruct viager al întretinutilor asupra întregului imobil.

Prin sentinta civila nr.49 din 11 ianuarie 2012 pronuntata de Judecatoria RV a fost declarata desfacuta prin acordul sotilor casatoria încheiata între BMM si BE, minorei rezultate din casatoria acestora – BAA, nascuta la 20 ianuarie 2001, stabilindu-i-se locuinta la reclamanta.

Pozitia pârâtei, exprimata în fata instantei la termenul de judecata acordat în cauza, în sensul de a nu consimti cu obiectul cererii în speta  si care scoate în evidenta relatia tensionata dintre parti, se desprinde si din sentinta civila nr.620 din 21 martie 2012, pronuntata de Judecatoria RV, irevocabila, prin care a fost respinsa actiunea intentata de II în contradictoriu cu BMM si BE, prin care a solicitat instantei ca, prin hotarârea ce va fi pronuntata, sa dispuna rezolutiunea contractului de întretinere nr.3071/17.11.2006, autentificat de BNP BM – RV.

Fata de datele retinute din contractul de întretinere încheiat între reclamanta OE – în calitate de debitoare a obligatiei de întretinere si pârâta II - creditoare a aceleiasi obligatii, nu rezulta ca reclamanta si-a rezervat vreun drept de folosinta, uzufruct asupra vreunuia dintre spatiile locative din imobilul transmis în schimbul obligatiei de întretinere. 

De altfel, actiunea în cauza  este promovata pe dispozitiile art.581 Cod procedura civila, pentru care legiuitorul impune si conditia caracterului vremelnic al masurii grabnice ce se solicita a fi luata, conditie care nu se regaseste în cauza, dat fiind obiectul cererii adresate instantei, retinut mai sus.

Pe considerentele în fapt si în drept expuse, cererea a fost respinsa prin sentinta civila nr. 2678/8.11.2011 a Judecatoriei RV.

Împotriva acestei sentinte, în termen legal a declarat recurs reclamanta OE.

Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate si a probelor administrate la instanta de fond, instanta de recurs apreciaza ca este neîntemeiat.

Potrivit art. 581 alin. 1 C.p.c., instanta va putea sa ordone masuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si pentru înlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Conditiile specifice de admisibilitate a cererii pe cale de ordonanta sunt urgenta si vremelnicia iar jurisprudenta  a adaugat o conditie suplimentara, anume neprejudecarea fondului.

Codul stabileste situatiile în care exista urgenta, anume, atunci când pastrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente sau înlaturarea unei piedici ivite în cursul unei executari nu se poate realiza în mod eficace pe calea actiunii de drept comun.

Urgenta trebuie dovedita de reclamant, cu aratarea considerentelor pentru care, se afla în pericol de a-i fi pagubit un drept prin întârziere sau de a suferi o paguba iminenta ce nu s-ar putea repara.

Reclamanta nu a facut asemenea dovezi în cauza, iar instanta, în circumstantele concrete ale cauzei, apreciaza ca dreptul reclamantei, anume nuda proprietate dobândita asupra imobilului pârâtei, nu este pagubita prin neintegrarea acesteia în respectiva locuinta, având în vedere ca, reclamanta a consimtit prin contractul de întretinere încheiat cu pârâta sa intre în stapânirea de fapt a imobilului la decesul acesteia. În conditiile îndeplinirii de catre reclamanta a clauzelor contractuale, dreptul acesteia nu este susceptibil de a fi lezat, de a fi pagubit, asa cum prevad dispozitiile speciale din materia ordonantei presedintiale.

Prin caracterul vremelnic al masurii solicitate a fi luata pe calea ordonantei presedintiale, se întelege faptul ca aceasta masura are caracter provizoriu, fiind limitata în timp pâna la solutionarea în fond a litigiului.

Reclamanta nu a invocat si nici nu a dovedit faptul ca ar exista vreun litigiu, initiat în procedura dreptului comun , în care sa pretinda faptul ca ar avea un drept locativ în ceea ce priveste imobilul în cauza, împotriva pârâtei.

Asa cum s-a mai aratat, din înscrisurile aflate la dosar, nu rezulta ca reclamanta are un drept locativ cu privire la imobil, dimpotriva, s-a prevazut ca va intra în stapânirea imobilului numai la decesul creditorilor obligatiei de întretinere, conditie care nu este îndeplinita în cauza.

Pentru admisibilitatea cererii pe calea procedurii ordonantei presedintiale este necesar ca, cel putin aparent, reclamanta sa aiba un drept. Ori, în cauza de fata, dreptul locativ al reclamantei nu exista nici macar în aparenta, faptul tolerarii în imobil o perioada mai îndelungata a acesteia si a familiei sale, neconstituind în favoarea acesteia un drept locativ., astfel ca recursul a fost respins