Înşelăciunea

Dosar nr. 2967/333/2006 – înselaciunea

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

 SECTIA PENALA

DECIZIA PENALA NR. 231/A

Sedinta publica de la 18 Decembrie 2009

Instanta constituita din:

PRESEDINTE : NICULACHE LUMINITA

Judecator : SIMIONESCU ELENA

Grefier : BODESCU PANSELUTA

Cu participare procuror : ARMEANU SORIN

Pe rol, la ordine, se afla spre solutionare apelurile penale declarate de  inculpatele  CDC , domiciliata în  si ZT, domiciliata în împotriva sentintei penale nr. 1579/12 nov. 2008 a Judecatoriei Vaslui pronuntata în dosarul nr. 2967/333/2006 ( Nr. în format vechi 5625/2006), cauza care priveste si pe inculpatul intimat  PC  si partea civila  Casa Judeteana de Pensii Vaslui  .

Obiectul cauzei : infractiunile de înselaciune prev. de art. 215 si  fals intelectual prev. de art. 289 C.p.

La apelul nominal facut în sedinta publica au lipsit toate partile.

Procedura legal îndeplinita.

Dezbaterile în prezenta cauza au avut loc în sedinta publica de 9 decembrie 2009 si s-au consemnat în încheierea de sedinta aferenta, încheiere ce face parte integranta din prezenta decizie. Din lipsa de timp pentru deliberare, s-a amânat pronuntarea pentru termenul de azi, când, deliberând,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelurilor penale declarate de inculpatele CDC si BT împotriva sentintei penale nr. 1579 din 12.11.2008 a Judecatoriei VASLUI, pronuntata în dosarul nr. 2967/333/2006, constata:

Prin rechizitoriul nr.373/P/2005 din data de 11 august 2006, al Parchetului de pe lânga Tribunalul Vaslui s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatilor  CDC, ZT si PC pentru savârsirea infractiunilor de delapidare si fals intelectual, prevazute de art. 2151 alin. 1 Cod penal si art. 289 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 33 lit. a Cod penal.

În fapt s-a retinut ca inculpata CDC, în calitate de casier la Casa Judeteana de Pensii si Asigurari Sociale Vaslui, a încasat mai multe sume de la anumite societati, eliberând chitantele doveditoare, care nu au fost înregistrate în Registrul de casa, sume care au fost apoi însusite de aceasta. De asemenea si inculpata ZT care, conform fisei postului, avea obligatia de a încasa debite din pensii, CAS etc. si de a întocmi registrul de casa, a încasat diferite sume de la persoane asigurate, întocmind chitante corespunzatoare pe care nu le-a înregistrat în Registrul de casa si apoi si-a însusit sumele respective. În acelasi mod s-a retinut ca a procedat si inculpatul PC.

În conformitate cu prevederile art. 264 C.proc.pen., rechizitoriul, împreuna cu dosarul cauzei, a fost înaintat instantei competente din punct de vedere material si teritorial, Judecatoria Vaslui, pe rolul careia a fost înregistrat dosarul nr.2967/333/2006

Procedând la judecarea cauzei, prin sentinta penala nr. 1579 din 12.11.2008, s-a dispus:

A fost condamnata inculpata CDC, antecedente penale, , la urmatoarele pedepse:

- 1 an si 6  luni închisoare pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 215 indice 1  alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;

 -  1 an închisoare pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 33 lit. a, art.34 lit. b Cod penal s-a dispus contopirea celor doua pedepse, inculpata CDC urmând sa execute pedeapsa rezultanta, cea mai grea, de 1 an si 6 luni închisoare.

S-au interzis inculpatei drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal în conditiile prevazute de art. 71 Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante aplicate si s-a fixat termen de încercare de 3 ani si 6 luni, conf. art. 82 Cod penal.

În baza art. 359 Cod procedura penala s-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal.

În  temeiul art. 71 al. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.

A fost condamnata inculpata ZT, , fara antecedente penale, , la urmatoarele pedepse:

- 2 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 215 indice 1 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;

- 1 an închisoare pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal s-a dispus contopirea celor doua pedepse, inculpata ZT  urmând sa execute pedeapsa rezultanta, cea mai grea, de 2 (doi)  ani închisoare.

S-au interzis inculpatei drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal în conditiile  prevazute  de art. 71 Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante aplicate si s-a fixat termen de încercare de 4 ani, conf. art. 82 Cod penal

În baza art. 359 Cod procedura penala, s-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal.

În  temeiul art. 71 al. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.

A fost condamnat inculpatul PC, ,la urmatoarele pedepse:

 - 1 an închisoare pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 215 indice 1 alin. 1 cu aplicare art. 41 alin. 2 Cod penal;

 - 6 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal s-a dispus contopirea celor doua pedepse, inculpatul PC urmând sa execute pedeapsa rezultanta,cea mai grea, de 1 (un) an închisoare.

S-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal în conditiile prevazute de art. 71 Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante aplicate si s-a fixat termen de încercare de 3 ani, conf. art. 82 Cod penal.

În baza art. 359 Cod procedura penala atrage s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal.

În  temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.

În baza art. 14 si 346 Cod procedura penala s-a admis în parte actiunea civila formulata de partea civila Casa Judeteana de Pensii Vaslui. 

A fost obligata inculpata CDC la plata catre  partea civila Casa Judeteana de Pensii Vaslui a sumei de 36.955,86 Ron,cu dobânzile si penalitatile pâna la plata efectiva a debitului.

A fost obligata inculpata ZT la plata catre partea civila Casa Judeteana de Pensii Vaslui a sumei de 142.899,37 Ron, cu dobânzile si penalitatile pâna la plata efectiva a debitului.

A fost obligat inculpatul PC la plata catre partea civila Casa Judeteana de Pensii Vaslui a sumei de 4.800 lei, cu dobânzile si penalitatile pâna la plata efectiva a debitului.

S-a mentinut masura sechestrului asigurator instituit prin Ordonanta nr. 373/07.02.2006 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Vaslui asupra bunurilor proprietatea inculpatilor, dupa cum urmeaza:

CDC- apartament cu 3 camere situat în Vaslui, , pâna la concurenta valorii pagubei .

ZT- apartament cu 2 camere situat în Vaslui, , pâna la concurenta valorii  pagubei.

PC- apartament cu 2 camere situat în Vaslui, , pâna la concurenta valorii  pagubei.

S-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit prin Ordonanta nr. 373/2006 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Vaslui, cu privire la inculpata CDC, asupra masinii Peugeot 505.

În baza art. 191 Cod procedura penala a fost obligat fiecare din cei trei inculpati la plata catre stat a sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare avansate în cursul urmaririi penale si al judecatii.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut urmatoarele:

În anul 2001, inculpata CDC era angajata în functia de casier la CJPAS Vaslui, având ca atributii, conform fisei postului (fila 31, vol.1 dosar urmarire penala)i încasarea si efectuarea de plati, prin banca, precum si întocmirea zilnica a operatiunilor de casa.

Aprovizionarea cu chitantiere se facea de la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor, care elibera chitantiere cu serie imprimata mecanic, ori de la alte unitati agreate de acestea pâna la aparitia ONFP 989/02 si de la distribuitorii autorizati dupa aparitia acestui ordin. Aprovizionarea se facea cu numerar, întocmindu-se nota de receptie, iar preluarea chitantierelor se facea de catre  casieri pe baza de semnatura, dar nu în functie de necesitati, ci a întregului lot de aprovizionare. Formularele cu regim special trebuiau înregistrate într-o fisa de magazie, operatiune care nu a fost efectuata.

În cursul lunilor martie 2001 si noiembrie 2001, inculpata CDC, folosind un chitantier cu 37 de chitante, fara a fi înseriat mecanic si fara a fi înregistrat în evidentele C.J.P. Vaslui a încasat de la 19 persoane juridice diferite sume de bani reprezentând contributii la asigurari sociale, iar banii nu i-a mai depus în casieria unitatii si nici nu i-a înregistrat în registrul de casa.

Astfel, desi în acea perioada existau în casierie chitantiere cu serii imprimate mecanic, în ziua de 14.03.2001 împreuna cu Popescu Calin – directorul unitatii, s-a deplasat cu masina de serviciu la Bârlad si a încasat de la doua societati contributiile de asigurari sociale astfel: de la S.C. Rulmenti S.A. Bârlad suma de 28.000.000 ROL cu chitanta nr.4401/14.03.2001 si suma de 30.000.000 ROL cu chitanta nr.4403/14.03.2001,iar de la S.C. Abrom Bârlad suma de 30.000.000 Rol cu chitanta 4402/14.03.2001 si suma de 30.000.000 ROL cu chitanta nr.4404/14.03.2001.

Inculpata a afirmat ca a folosit acel chitantier pentru ca i s-a solicitat acest lucru de catre directorul economic al unitatii – numitul Ramascanu Dumitru si tot acestuia i-a predat banii astfel încasati.

De asemenea, în cursul lunii martie 2001, folosind acelasi chitantier, inculpata CDC a mai încasat urmatoarele sume: 26.000.000 ROL de la S.C. Rulmenti S.A. Bârlad (chitanta nr.4405/16.03.2001), 30.000.000 ROL de la S.C. Goscom S.A. Vaslui (chitanta nr.4406/19.03.2001), suma de 39.211.912 ROL de la S.C. Badoterm A.MC. Vaslui (chitanta nr.4407/19.03.2001); suma de 16.042.188 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.4409/20.03.2001) si 25.000.000 ROL de la S.C. Rulmenti S.A. Bârlad (chitanta nr.4409/20.03.2001).

În vara anului 2001, inculpata CDC a fost mutata de la casierie la secretariat, fiind secretara directorului Popescu Calin.

Aceasta a fost înlocuita cu inculpata ZT care, conform fisei postului, avea obligatia de a încasa debite din pensii, CAS, etc. si de a întocmi registrul de casa pentru evidenta contributiilor încasate.

În luna noiembrie 2001, întrucât casiera ZT era libera, inculpata CDC la solicitarea directorului Romascanu, dupa cum declara aceasta, a procedat, folosind  acelasi chitantier, la încasarea urmatoarelor sume, reprezentând contributii la asigurari sociale: 30.000.000 ROL de la S.C. Fantasy Conf Vaslui (chitanta 14412/06.11.2001),  28.000.000 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.14413/07.11.2001), 24.012.787 ROL de la S.C. Citard S.R.L. Vaslui (chitanta 14414/08.11.2001), 4.791.074 ROL de la S.C. Fantasy Conf Vaslui (chitanta nr.14415/08.11.2001); 3.634.795 ROL de la S.C. DOBOS Vaslui (chitanta 14416/8.11.2001); 5.480.264 ROL de la aceeasi societate (chitanta 14417/8.11.2001); 4.749.174 ROL de la S.C. CITARD SRL Vaslui (chitanta nr.14418/8.11.2001); 11.130 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.14419/8.11.2001); 30.000.000 ROL de la S.C. MINION 91 Vaslui (chitanta nr.14420/13.11.2001) si 30.000.000 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.14429/14.11.2001).

Inculpata a predat o parte din sumele încasate inculpatei ZT, sens în care, pe verso al ultimei chitante din 08.11.2001 apar mentiunile „am predat” si „am primit” si „suma de 42.679.224 ROL” si semnaturile celor doua inculpate.

Desi inculpata ZT declara ca într-adevar a primit suma respectiva, aceasta afirma ca a doua zi a restituit-o inculpatei CDC, fara a face însa în vreun fel dovada acestui fapt, astfel încât instanta a retinut ca aceasta suma a ramas în posesia inculpatei ZT.

De asemenea, cu privire la chitantele din 13.11.2001 si 14.11.2001, si pe spatele acestora apar mentiunile „am predat” si „am primit”, în dreptul fiecarei mentiuni existând semnaturile inculpatelor fara a fi indicata însa suma, inculpata CDC afirmând ca a  predat si suma aferenta, desi acest lucru este  negat de cealalta inculpata.

Având în vedere însa ca pe chitantele respective erau consemnate sumele, iar pe verso mentiunile sus indicate, instanta a retinut ca sumele au fost predate efectiv de catre inculpata CDC, nefiind necesara mentiunea sumei, deoarece predarea-primirea s-a facut pe fiecare chitanta si nu pe un total ca în cazul anterior.

Referitor la sumele încasate de inculpata CDC în zilele de  6 si 7 noiembrie 2001, aceasta afirma ca le-a predat directorului Ramascanu, fapt nedovedit de aceasta.

De asemenea, inculpatei CDC i-a fost predata de catre numitul Popa Cristian suma de 3000 lei – încasata de acesta când a fost trimis în control la S.C. Abrom S.A. Bârlad conform chitantei nr.4411/22.03.2001 si de catre numita Caraiman Daniela suma de 27.304.477 ROL, încasata în urma controlului efectuat la  S.C. Petal S.A. Husi, conform chitantei nr.4410/20.03.2001.

Inculpata recunoaste ca a primit aceste sume dar afirma ca le-a predat fara a le înregistra în registrul de casa, directorului Romascanu, nefacând în nici un fel dovada acestui fapt.

Folosind acelasi chitantier neînregistrat, inculpata ZT în luna noiembrie 2001 si în cursul anului 2002 a încasat de la 12 societati comerciale contributiile la asigurarile sociale pe care nu le-a înregistrat în registrul de casa, astfel: 30.000.000 ROL de la S.C. MINION 91 Vaslui (chitanta nr.14430/15.11.2001); 25.033.011 ROL de la S.C. AGROTRANSPORT Vaslui (chitanta nr.14431/20.01.2002); 25.033.010 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.14432/30.01.2002); 6.000.000 ROL de la S.C. MODACAROTUR Vaslui (chitanta nr.14433/7.02.2002); 20.326.732 ROL de la S.C. IRIS Bârlad (chitanta nr.14434/19.02.2002); 40.000.000 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.14434/20.02.2002),  de la S.C. FURNICA. S.A. Bârlad suma de 20.000.000 ROL (chitanta nr.14435/18.03.2002), de la S.C. VASCONSTRUCT Vaslui suma de 25.000.000 ROL (chitanta nr.14436/27.04.2002), 30.000.000 ROL de la S.C. COMTEXMET Vaslui ( chitanta nr.14437/7.05.2002). 36.850.088 ROL de la S.C. VALICRIST Vaslui (chitanta nr.8866193/27.05.2002), 27.497.628 ROL  de la S.C. PROD PREST Vaslui (chitanta nr.8866194/14.01.2002) si 25.000.000 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.8866194/14.01.2002).

De asemenea, nici chitanta emisa catre S.C. Minion 91 S.R.L. Vaslui, în valoare de 16.758.366 ROL cu nr.142431/16.11.2001 si care face parte dintr-un alt chitantier, nu a fost înregistrata de catre inculpata ZT în registrul de casa.

Inculpata ZT a încasat în perioada 2002-2004 contributiile la asigurari sociale de la 337 persoane fizice evidentiate în anexa 4 la raportul de expertiza contabila (fila 32-47 vol.II- dosar urmarire penala), în valoare totala de 998.815.700 ROL, fara a ale înregistra în registrul de casa.

Despre aceste sume, inculpata ZT a declarat ca le-a încasat pe chitantierul respectiv la cererea directorului Ramascanu Dumitru, sume pe care lunar, la indicatiile directorului Cosma Marian le punea în trei plicuri, pentru cei trei directori, si le preda acestuia.

Recunoaste inculpata ca-si însusea doar sumele care ramâneau dupa aceste împartiri si care erau mai mici de 100.000 ROL.

Inculpata a predat spre dovada un caiet în care erau consemnate aceste sume care, în lipsa oricaror semnaturi nu poate servi drept proba. Asa cum se concluzioneaza în raportul de expertiza contabila efectuata în cursul urmaririi penale, aceste însemnari nu constituie documente de plata si nu pot constitui o baza în stabilirea destinatiei sumelor.

Despre banii încasati de la cele 13 societati comerciale, inculpata a declarat ca a facut acest lucru la dispozitia celor trei directori, iar banii au fost distribuiti în acelasi mod, mai sus descris.

Inculpatul PC a lucrat în functia de casier la C.J.P. Vaslui în perioada iulie 2001-aprile 2005, când a fost suspendat din functie de catre Comisia de disciplina a unitatii,având ca atributii de serviciu preluarea sumelor de bani încasate de inculpata ZT si depunerea lor la Trezorerie, precum si ridicarea de numerar de la Trezorerie si efectuarea de plati.

În perioada în care ZT lipsea, inculpatul îi prelua activitatea si încasa primele de la asigurati. Astfel, inculpatul a emis 4 chitante din chitantierul neînregistrat în favoarea S.C. Corevas S.A. Vaslui având urmatoarele sume: 10.000.000 ROL cu chitanta nr.13926; 10.000.000 ROL cu chitanta nr.8668182; 15.000.000 ROL cu chitanta nr.8668190 si 13.000.000 ROL cu chitanta nr.8668196, nici una din aceste chitante nefiind datate. Cu privire la aceste sume inculpatul declara ca nu îsi aminteste ce a facut.

Instanta de fond a apreciat ca situatia de fapt retinuta este pe deplin dovedita cu mijloacele de proba aflate la dosar si anume: declaratiile inculpatilor, ale martorilor, procesului-verbal de confruntare, raporturi de expertiza contabila, documente ridicate de la C.J.P. Vaslui si de la societatile comerciale si rapoartele de constatare tehnico-stiintifica care au identificat persoana care a emis fiecare chitanta.

Faptele inculpatilor CDC, ZT si PC de a încasa banii de la persoanele fizice si juridice reprezentând contributii la asigurarile sociale si de a folosi acesti bani pentru interesul lor sau al altora fara a înregistra aceste sume în registrul de casa, întrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de delapidare si fals intelectual, în forma continuata având în vedere unicitatea rezolutiei infractionale avute de acestia la comiterea faptelor, pe parcursul unei perioade de timp prevazuta si pedepsita de art.215 indice 1 Cod penal si art. 289 Cod penal, ambele cu aplicarea art.41 al. 2 Cod penal si art. 33 lit. a Cod penal.

Apararea inculpatei CDC  ca sumele încasate au fost predate, o parte directorului Romascanu, iar cealalta parte ar fi fost predata la Trezorerie în scopul reîntregirii fondului de stimulente, anterior încasate incorect de salariati, nu a fost primita de instanta de fond.

Astfel, a apreciat prima instanta ca, faptul ca la data de 02.04.2001, în contul CJPAS Vaslui a fost virata suma de 140.141.032 ROL, conform foii de varsamânt nr.0394344, prin reprezentant CDC, nu demonstreaza ca aceasta reprezinta suma încasata de inculpata în luna martie 2001.

Instanta a retinut ca, asa dupa cum rezulta din probele aflate la dosar, suma mai sus-predata, reprezentând fonduri stimulente, nu era rezultata din încasari pentru contributii si asigurari sociale, ci erau bani restituiti de salariati, conform tabelului aflat la dosar.

De asemenea, s-a avut în vedere si expertiza contabila efectuata în cursul cercetarii judecatoresti la cererea inculpatei CDC, expertiza din care rezulta ca, în luna martie 2001 au fost achitate stimulente aferente lunii februarie 2001, fiind înregistrate la fila nr.1 în registrul de casa din 05.03.2001, în suma totala de 140.141.032 LEI, în baza Ord.792/1999. Documentele justificative sunt listele de avans reprezentând stimulente pentru luna februarie 2001, semnate de fiecare salariat care a beneficiat de aceste stimulente.

În urma adresei nr.194/PA/14.03.2001, stimulentele achitate salariatilor la data de 05.03.2001, au fost recuperate în vederea reîntregirii fondurilor din care au fost acordate. Astfel, la data de 02.04.2001, prin chitanta colectiva nr.1, înregistrata în registrul de casa al institutiei la fila nr.2, aferenta datei de 02.04.2001, în suma de 140.141.032 lei vechi se depune  suma respectiva în contul CJPAS Vaslui nr.5001 deschis la Trezoreria Vaslui.

Aceasta depunere a fost reflectata totodata si în extrasul de cont emis de Trezoreria Vaslui din data de 03.04.2001.

De asemenea, instanta de fond a retinut ca nu poate fi retinuta nici apararea inculpatilor ca nu s-a facut dovada faptului însusirii, folosirii sau traficarii în interesul lor  a sumelor respective.

Instanta a constatat ca, din probele aflate la dosarul cauzei, rezulta cu certitudine ca inculpatii si-au însusit sumele respective, acestea neregasindu-se în conturile unitatii.

Elementul material al laturii obiective a infractiunii de delapidare este întrunit chiar si în situatia însusirii de catre functionar a sumelor respective în interesul altora si fata de acest motiv, instanta a retinut ca, apararea astfel invocata de inculpatele CDC si ZT nu determina o neîntrunire a elementelor constitutive ale acestei infractiuni si astfel, o înlaturare a raspunderii penale a acestora.

De asemenea, infractiunea de fals intelectual retinuta în sarcina celor trei inculpati a fost comisa de acestia în forma omisiva, constând în omisiunea acestora, în calitate de casieri cu asemenea atributii, cu stiinta, de a nu înregistra în registrul de casa sumele încasate sus aratate.

S-a apreciat ca nici deficientele existente în activitatea desfasurata la CJPAS Vaslui si nici teama de a nu fi dati afara din serviciu, invocate de inculpati, nu sunt în masura sa demonstreze nevinovatia acestora, sau sa înlature raspunderea lor penala.

Societatile si persoanele de la care au fost încasate de catre cei trei inculpati sumele din prezenta cauza apar în evidenta CJPAS Vaslui fara datorii, motivat de faptul ca, acestora li s-a lasat un exemplar al chitantei eliberate, plata fiind luata în calcul la CJPAS Vaslui la controalele efectuate ca si plata valabila si efectiv facuta. Astfel, prejudiciul cauzat s-a înregistrat în dauna partii civile CJPAS Vaslui, în contul careia nu au fost varsate sumele respective, aceasta trebuind totusi sa achite drepturile asiguratilor platitori respectivi.

În consecinta, retinând ca savârsirea faptelor si vinovatia inculpatilor au fost  pe deplin dovedite, instanta de fond a aplicat acestora câte o pedeapsa cu închisoarea pentru fiecare din infractiunile comise, în limitele prevazute de textele incriminatoare.

La individualizarea judiciara a pedepselor au fost avute în vedere criteriile generale prevazute de art. 72 Cod penal si anume: dispozitiile partii generale a Codului penal, gradul de pericol social al faptei, persoana inculpatilor, urmarile faptelor, dar si împrejurarile în care au fost comise si limitele de pedeapsa fixate în partea speciala a Codului penal.

Fiind vorba de infractiuni concurente retinute în sarcina celor trei inculpati, instanta a dispus contopirea pedepselor aplicate fiecaruia dintre acestia, dispunându-se ca inculpatii  sa execute fiecare pedepsele rezultante astfel aplicate.

Fata de circumstantele personale ce au fost retinute în favoarea inculpatilor si anume: vârsta acestora, lipsa antecedentelor penale, conduita avuta pe parcursul procesului si retinând ca sunt îndeplinite cumulativ si conditiile prevazute de art. 81 Cod penal, instanta a apreciat ca scopul preventiv-educativ al pedepselor aplicate poate fi atins si fara privarea de libertate a inculpatilor, motiv pentru care a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepselor aplicate.

S-a fixat pentru fiecare inculpat câte un termen de încercare, conform dispozitiilor art. 82 Cod penal, termen care se va calcula de la data ramânerii definitive a prezentei hotarâri

S-a atras atentia inculpatilor asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal privind conditiile revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepselor aplicate în cazul comiterii de noi infractiuni în cursul termenului de încercare.

A fost aplicata celor trei inculpati si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal, pedeapsa a carei executare a fost suspendata pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepselor principale.

În latura civila a cauzei, partea civila CJPAS Vaslui s-a constituit parte civila în cauza la data de 20.02.2007 (fila 55-dosar instanta) cu urmatoarele sume:

- fata de inculpata ZT cu suma de 82.642,82 lei, reprezentând suma încasata de la persoane juridice si nedepuse la casieria institutiei precum si dobânzi  calculate pâna la 15.02.2007 si suma de 171.288,65 lei –reprezentând suma încasata de la persoane fizice cu dobânzi calculate pâna la  data de 15.02.2007.

- fata de inculpata CDC cu suma de  76.750,79 lei, reprezentând suma încasata si nedepusa la casieria institutiei si dobânzi calculate pâna la 15.02.2007;

- fata de  inculpatul PC cu suma de 9.700 lei – reprezentând suma încasata si nedepusa la casieria institutiei si dobânzi pâna la 15.02.2007.

Referitor la prejudiciul cauzat de inculpata CDC, instanta a constatat ca, raportat sumelor încasate de catre aceasta conform chitantelor aflate la dosar,prejudiciul total cauzat prin însumarea acestora este de 26.955,86 lei, Astfel, suma totala încasata de aceasta pe 14.03.2001 este de 11.800 lei, suma totala încasata în luna martie 2001 este de 13.625,41 lei, suma totala încasata în luna noiembrie 2001 este de 5.800 lei, iar sumele preluate de la numitii Popa Cristian si Caraiman Daniela sunt de  5.730,45 lei.

Prin urmare, instanta a considerat întemeiata cererea formulata de CJPAS Vaslui cu privire la aceasta inculpata, motiv pentru care a obligat inculpata CDC la plata catre partea civila a sumei de 36.955,86 lei, cu dobânzile si penalitatile pâna la plata efectiva a debitului.

Referitor la inculpata ZT, instanta a constatat ca prejudiciul total cauzat de aceasta prin sumele încasate si nedepuse la casieria unitatii este de 142.899,37 lei.

Astfel, suma totala încasata de CDC în luna noiembrie 2001 si predata inculpatei ZT, aceasta neînregistrând-o în registrul de casa, este de 1.266,9 lei. Suma totala încasata de inculpata ZT în luna noiembrie 2001 si în decursul anului 2002 de la 12 societati comerciale, neînregistrata în registrul de casa este de 31.074,05 lei.

Suma încasata de la S.C. Minion 91 S.R.L. cu chitanta care nu face parte din chitantierul neînregistrat este de 1.675,9 lei.

De asemenea, contributiile încasate de aceasta inculpata de la 337 persoane fizice în cursul anilor 2002-2004 si nedepuse la casierie, sunt în suma de 99.881,6 lei.

Pentru aceste motive, instanta de fond  a admis  cererea formulata de CJPAS Vaslui fata de aceasta inculpata si a obligat-o pe inculpata ZT la plata catre partea civila a sumei de 14.899,37 lei cu dobânzile si penalitatile pâna la plata efectiva a debitului.

În privinta inculpatului PC, de asemenea instanta a considerat întemeiata cererea formulata de partea civila CJPAS Vaslui si a obligat inculpatul la plata catre aceasta a sumei de 4.800 lei, reprezentând sumele încasate de acesta de la S.C. Corevas S.A. Vaslui, cu dobânzile si penalitatile pâna la plata efectiva a debitului.

În scopul asigurarii repararii pagubelor produse prin comiterea faptelor, instanta a mentinut masura sechestrului asigurator, instituit prin Ordonanta nr.373/07.02.2006 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Vaslui asupra bunurilor proprietatea inculpatilor, dupa cum urmeaza:

- CDC- apartament cu 3 camere situat în Vaslui, , pâna la concurenta valorii pagubei .

- ZT- apartament cu 2 camere situat în Vaslui, str., pâna la concurenta valorii  pagubei.

- PC- apartament cu 2 camere situat în Vaslui, ,+ pâna la concurenta valorii  pagubei.

În privinta sechestrului asigurator, instituit prin aceeasi ordonanata, asupra masinii Peugeot 505, referitor la inculpata CDC instanta a dispus ridicarea acestei masuri pentru urmatoarele considerente: din actele aflate la dosarul cauzei, acest autoturism figureaza pe numele numitului Cristian Daniel, iar fata de valoarea prejudiciului cauzat de inculpata, sechestrul asigurator asupra imobilului – apartament cu 3 camere situat în Vaslui, , este îndestulator.

Împotriva acestei hotarâri, în termenul prev. de art. 363 din, Codul de procedura penala a declarat apel inculpata CDC si, conform art. 362 alin.2 din Codul de procedura penala, pentru inculpata BT, aparatorul ales sa acorde asistenta juridica în fata instantei de fond.

În sustinerea apelului declarat, inculpata BT, prin memoriul depus la dosar, dar si în sustinerea orala a motivelor, a învederat ca în ceea ce priveste infractiunea de fals intelectual trebuie observat ca nu este realizata latura obiectiva, deoarece chitantele emise contin mentiuni reale  relativ la datele de identificare a contribuabilului, la data eliberarii, la suma încasata, singurul element care nu corespunde realitatii fiind chitantierul neînregistrat. Cât  priveste infractiunea de delapidare s-a sustinut ca probele nu au demonstrat comiterea niciuneia dintre actiunile ce caracterizeaza elementul material al acesteia.

Într-o alta ordine a ideilor, s-a aratat ca nu au fost retinute corect împrejurarile în care au fost emise acele chitante, facându-se referire la faptul ca cei trei directori, care sunt autorii morali ai faptelor, au dat dispozitie în acest sens, precum si de a le fi înmânate sumele încasate si neînregistrate, ceea ce demonstreaza ca faptei sale îi lipseste unul dintre elementele constitutive, respectiv intentia.

Apelanta a învederat ca despre practica încasarii sumelor conform unor chitante neînregistrate cunosteau si ceilalti angajati care au îndeplinit functii de casier si care-si transmiteau unul de la altul atât dispozitiile primite cât si chitantierul neînregistrat, asa încât ar fi evidenta inocenta lor, deoarece apare absurda atitudinea de dezvaluire noului venit a propriei culpabilitati. Mai mult, aceasta a precizat ca determinarea angajatilor de a proceda în maniera aratata s-a realizat si prin amenintari, cum a fost si cazul domniei sale.

Concluzionând, inculpata a precizat ca în cazul ambelor  infractiuni lipseste latura subiectiva, iar în situatia infractiunii de fals si cea obiectiva, ceea ce ar fundamenta solutia de achitare conform art. 10 alin .1 lit. d din Codul de procedura penala.

Inculpata CDC, în scris si oral, prin aparatorii angajati, a sustinut, de asemenea, ca actiunile retinute în sarcina sa au fost efectuate la dispozitiile executive ale C.J.P.A.S., si nu  reprezinta initiative proprii. Mai arata aceasta ca a facut dovada predarii sumelor încasate prin depunerea la dosarul cauzei a mai multor foi de varsamânt care sunt în corelatie cu acestea.

Relativ la infractiunea de fals, inculpata arata de asemenea ca documentele emise contin date reale, asa încât nu sunt încalcate normele ce incrimineaza actiunile de alterare a unor înscrisuri. Cât priveste omisiunea înregistrarii sumelor în registrul de casa, inculpata a sustinut ca aceasta fapta îsi pierde semnificatia juridica prin predarea lor catre casieria centrala sau conducerea  executiva a institutiei.

Inculpata CDC a sustinut ca, în acest context, nici infractiunea de delapidare nu poate fi retinuta, atâta vreme cât nu s-a facut dovada comiterii vreunui act dintre cale ce caracterizeaza elementul material al infractiuni de delapidare. S-a aratat în acest sens ca exista certitudine ca sumele ce fac obiectul material al infractiunii de delapidare au fost utilizate de conducerea institutiei, fara stirea inculpatei pentru a justifica restituirea stimulentelor primite necuvenit de toti angajatii institutiei.

Mai arata inculpata ca instanta de fond a retinut vinovatia sa sub aspectul  comiterii infractiunii de delapidare pe baza unei prezumtii de însusire în sensul ca orice lipsa în gestiune constituie  o însusire a sumelor aferente, actiune care implicit formeaza elementul material al infractiunii de delapidare. Or, arata inculpata, un asemenea silogism vine în contradictie cu prezumtia de nevinovatie.

Pe cale de consecinta si inculpata CDC a solicitat achitarea sa potrivit art. 10 alin. 1 lit. b si d din Codul de procedura penala si, pe cale de consecinta, respingerea actiunii civile ca nefondata, sens în care solicita a se avea în vedere si concluziile expertizei ,,TIMOTICIUC’’ relevanta din punct de vedere al sustinerilor facute si care a fost ignorata de instanta de fond.

În apel, la cererea inculpatelor s-a procedat la audierea în calitate de martori a numitilor: GFD, PCD si DD.

Examinând cauza si judecata instantei de fond sub aspectul problemelor de fapt si de drept invocate si, potrivit art. 371 alin. 2 din Codul de procedura penala, sub toate aspectele ei, constata ca apelurile declarate de inculpatele CDC si BT sunt nefondate, motiv pentru care vor fi respinse ca atare.

Verificând probatoriul administrat în cursul urmaririi penale si în faza cercetarii judecatoresti, dar si probele administrate nemijlocit de instanta de apel tribunalul constata ca instanta de fond  a retinut în mod corect culpabilitatea inculpatelor CDC si  BT pentru comiterea infractiunilor de delapidare si fals în înscrisuri oficiale comise în forma continuata, prevazute si pedepsite de art. 2151 alin 1 si art. 289 din Codul penal, ambele cu aplic art. 41 alin. 2 din Codul penal.Activitatea infractionala si vinovatia inculpatelor au fost retinute în deplina concordanta cu probele administrate.

Cât priveste caracterizarea juridica a faptei, tribunalul constata  ca instanta de fond a facut o corecta încadrare juridica a faptelor în prevederile art. 2151 alin. 1 si art. 289 din Codul penal, ambele cu aplic art. 41 alin. 2  si art. 33 lit. a din Codul penal din moment ce probele au demonstrat ca inculpatele CDC si  BT se fac culpabile de a încasa banii de la persoanele fizice si juridice reprezentând contributii la asigurarile sociale si de a folosi acesti bani pentru interesul lor sau al altora fara a înregistra aceste sume în registrul de casa.

Tribunalul mai observa ca si conflictul de drept civil  a primit o dezlegare corespunzatoare, raspunderea materiala fiind stabilita în raport de constatarea faptului ca prin infractiunile comise inculpatele au cauzat si pagube.

Relativ la apararile invocate, tribunalul retine ca aceste nu au aptitudinea de a înlatura raspunderea penala a inculpatelor pentru urmatoarele considerente:

S-a aratat ca nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infractiunilor de delapidare si fals ce le-au fost retinut în sarcina, iar pe de alta parte s-a sustinut ca nicio proba nu a demonstrat comiterea actiunilor de sustragere. Tribunalul observa existenta unor contradictii în motivarea apelului, în sensul ca se sustine ca nu s-a facut dovada unor actiuni de sustragere, iar pe de alta parte ca faptelor, fara a specifica la ce actiuni se refera, le lipseste conditiile necesare pentru a constitui infractiune.

Coroborând relatarile facute în sustinerea apelurilor cu declaratiile date în cursul procesului, tribunalul întelege ca inculpatele au învederat ca probele nu au dovedit comiterea unor actiuni de sustragere a banilor în interesul lor personal, actiuni pe care domniile lor le apreciaza ca situându-se în afara ilicitului penal.

Cu privire la aceasta este de mentionat ca potrivit art. 215^1 alin.1 din Codul penal constituie infractiunea de delapidare si se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani, fapta de însusire, folosire sau traficare, de catre un functionar, în interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza.

De asemenea, conform art. 289 din Codul penal  infractiunea de  fals intelectual consta în falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de catre un functionar aflat în exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau împrejurari si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Se observa astfel ca elementul material al infractiunii de prejudiciu consta în ,,însusirea’’, ,, folosirea’’ sau ,,traficarea’’. Acuzatia penala în prezenta cauza are ca obiect retinerea în sarcina celor doua inculpate a unor actiuni de însusire, actiuni care constau în aceea ca faptuitorul face din bunul aflat în gestiunea sa un bun al sau, care presupune o actiune de luare în stapânire a bunului, de a efectua acte de dispozitie cu privire la acesta.

Relativ la sustinerea cum ca actiunile de sustragere nu au fost dovedite si ca orice lipsa în gestiune nu trebuie considerata implicit si o actiune de însusire în sensul elementului material al incriminarii, tribunalul releva ca, într-adevar, singulare, lipsa din gestiune sau falsurile nu au aptitudinea dovedirii infractiunii de delapidare. Cele doua împrejurari,  împreuna,  exclud  însa orice  alta varianta decât  aceea  a însusirii  sumelor, în contextul în care absenta înregistrarii se coroboreaza cu lipsa din gestiune si, mai ales, cu folosirea unor chitante neînseriate care au astfel aptitudinea de a nu putea fi urmarite.

Tribunalul observa ca speta nu evidentiaza însa existenta unei lipse din gestiune ale carei cauze sa nu fie cunoscute. Inculpatele însele au aratat în propriile lor sustineri ca sumele neînregistrate au fost predate unor persoane din conducere pentru a le folosi în interes personal  sau ca au fost destinate acoperiri sumelor aferente unor plati nedatorate facute de institutie catre angajatii sai.

Pentru existenta infractiunii de delapidare, în toate variantele normative, este lipsit de relevanta daca actiunea incriminata este realizata în interesul faptuitorului sau în interesul altei persoane, aspect ce rezulta din însusi continutul normei.

De aceea, împrejurarea ca banii au intrat în patrimoniul propriu al directorilor sau au fost folositi pentru a absolvi pe alti colegi de munca de restituirea unor sume pe care acestia le-au încasat în mod injust, nu are nicio înrâurire asupra raspunderii penale. Incriminarea prevazuta de art. 2151 din Codul penal vine sa sanctioneze fapta subiectului care, pe lânga încalcarea unei obligatii generale de a nu aduce atingere patrimoniului oricarei persoane, a ignorat si obligatia speciala de protejare a bunurilor gestionate sau administrate, obligatie  pe care o are în virtutea calitatii de functionar pe care o îndeplineste.

Raspunderea penala nu este înlaturata nici daca fapta este comisa cu acordul sefului ierarhic superior sau ca urmare a unei determinari venite din partea acestuia, afara de cazul în care actiunea acestuia îmbraca formele unei constrângeri fizice sau morale. Or, probele administrate nu au demonstrat comiterea unor asemenea actiuni.

Ca actiunile celor doua angajate au fost realizate cu acordul sefilor, este o împrejurare ce trebuie retinuta ca fiind reala. Aceasta nu  pentru ca s-a dovedit fara îndoiala ca directorii au ordonat actiunile ilicite ce fac obiectul prezentei cauzei, caz în care, fara doar si poate,  se impunea si antrenarea raspunderii acestora, ci pentru faptul ca sustinerile facute în aparare nu au fost combatute temeinic si nici nu au fost rasturnate cu probe care sa ateste lipsa lor de sinceritate.

Activitatea de aflare a adevarului prin probe poate cunoaste momente în care se ajunge la situatii de îndoiala cu tot efortul de evaluare depus. Cerinta prezumtiei de nevinovatie în aceasta situatie este aplicarea regulii conform careia orice îndoiala profita faptuitorului. Regula „in dubio pro reo” constituie un complement necesar, o manifestare si o expresie a prezumtiei de nevinovatie un principiu institutional care reflecta modul în care principiul aflarii adevarului se regaseste în materia probatiunii.

Aplicarea acestei reguli este conditionata de doua elemente: îndoiala si imposibilitatea administrarii altor probe, imposibilitatea care trebuie sa fie deplina si obiectiva. Astfel, daca alte probe  nu se întrevad, ori pur si simplu nu exista si totusi îndoiala persista, aceasta echivaleaza cu o proba pozitiva de nevinovatie, situatie în care solutia este una de neantrenare a raspunderii.

În speta, de o asemenea situatie de îndoiala, prin neextinderea procesului, beneficiaza factorii de decizie ai casei de pensie, dar principiul se aplica deopotriva si inculpatelor care au sustinut veridicitatea realizarii actiunilor împreuna si la indicatiile superiorilor, fapt a carui lipsa de temeinicie nu a fost dovedita.

S-ar putea sustine ca acest argument ar putea fi valabil si în situatia realizarii actiunilor sub amenintare, fapt afirmat, nedovedit si nici combatut cu probe. Tribunalul retine ca situatia este diferita din moment ce infractiunile sunt continuate, fiind compuse din acte multiple de încasare, însusire si neînregistrare a banilor. Or, indiferent sub ce forma s-a manifestat amenintarea, inculpatele au avut posibilitatea denuntarii oricarei asemenea actiuni. Cum nu au facut-o, este de înteles ca s-au complacut în situatia creata care, probabil, le-au adus beneficii cu sau fara caracter patrimonial. De altfel, amenintarea cu pierderea locului de munca, asa cum sustine inculpata BT, în conditiile date, nu poate sa constituie o constrângere care sa îndeplineasca cerintele art. 46 din C. penal, asa încât sa aiba aptitudinea înlaturarii raspunderii.

Nici sustinerea cum ca nu a fost  cunoscuta destinatia sumelor respective nu poate fi primita ca argument care sa aiba ca efect înlaturarea sau diminuarea raspunderii.

În primul rând, se constata ca o astfel de sustinere reprezinta o retractare a declaratiilor anterioare în care se arata ca sumele neînregistrate în registrul de casa erau puse în plicuri care erau înmânate directorilor conform cererilor acestora sau au fost folosite pentru acoperirea stimulentelor încasate nelegal. Aceasta, în contextul în care erau realizate si premisele de a nu putea fi urmarite, prin faptul ca erau încasate conform unor chitante neînseriate, si de a nu fi reclamate în momentele mediate, vizând contribuabili tineri sau persoane juridice.

În al doilea rând, este de mentionat ca subzistenta infractiunii de delapidare este data de actiunea gestionarului de a efectua acte de dispozitie cu privire bunurile gestionate. Or, prin neînregistrarea sumelor în evidentele unitatii angajatoare, ele au fost scoase din patrimoniul acesteia, primind o destinatie spre un alt patrimoniu prin predarea lor unor terte persoane, actiuni care nu reprezinta altceva decât acte de dispozitie cu privire la acele sume, adevarata destinatie a banilor neafectând în nici un fel conditiile incriminarii.

Cât priveste infractiunea de fals în înscrisuri oficiale, trebuie aratat ca elementul material se caracterizeaza, cum bine a aratat în concluziile sale si aparatorul inculpatei CDC, si prin omisiunea înregistrarii, caz în care înscrisul se afla în ipoteza în care încrederea publica în continutul sau este deopotriva afectata. Or, neînregistrarea sumelor încasate în registrul aferent acestor operatiuni are aptitudinea de a denatura realitatea încasarilor facute, asa încât fapta cade sub incidenta prevederilor art.289 din C. penal.

Tribunalul observa ca pedepsele sunt just dozate, în raport de circumstantele obiective ale cauzei si în raport de elementele ce caracterizeaza persoana inculpatelor, cuantumul lor având aptitudinea realizarii constrângerii necesare, a preventiei si a readaptarii la viata  sociala, o eventuala reducere nejustificându-se.

Si individualizarea executarii  pedepselor  este corecta, în raport de împrejurarile concrete de comitere a faptelor, de persoana inculpatelor care se afla la prima încalcare a legii penale, de vârsta acestora, suspendarea conditionata a executarii fiind  cea mai potrivita  modalitate.

În mod corect instanta de fond nu a recunoscut în favoarea inculpatelor aceste împrejurari ca circumstante atenuante cu efectul coborârii pedepsei sub minimul prevazut de lege, ci le-a avut în vedere în opera de individualizare. În raport de gravitatea faptelor comise, coborârea pedepsei sub minim nu este justificata, existând incompatibilitate între gradul de afectarea valorilor sociale aparate de lege ci aceste circumstante favorabile inculpatelor.

Referitor la pericol social al faptelor care ,,nu permit’’ reducerea pedepsei, se observa ca inculpatele au fost trimise în judecata si condamnate de instanta de fond pentru comiterea unei pluralitati de actiuni  de delapidare si fals în înscrisuri oficiale,  comise în conditiile prevederilor art. 41 din Codul penal, respectiv în baza unei hotarâri unice Or,  pluralitatea de fapte învedereaza o prezumtie mai puternica de pericol social din partea faptuitorului, fata de persoana ce a comis un singur asemenea act, de unde si imperativul aplicarii unei pedepse corespunzatoare în vederea îndreptarii si educarii. În acest scop, legiuitorul, pentru sanctionarea unitatii infractiunii continuate, a  oferit chiar posibilitatea aplicarii  unui spor conform prevederile art. 42 din Cod penal.

Nu trebuie omis  în a arata  ca infractiunile de delapidare  retinute în sarcina inculpatelor au avut ca urmare crearea unor pagube importante. Prin hotarâre cele doua au fost obligate sa achite partii civile Casa Judeteana de Pensii Vaslui, 36.955,86 lei în cazul inculpatei CDC si  142.899,37 lei în cazul inculpatei  BT.

În ceea ce priveste solutionarea laturii civile a cauzei, tribunalul observa, dupa cum s-a aratat anterior în cuprinsul prezentei, ca instanta a dat o dezlegare corespunzatoare si conflictului civil, raspunderea materiala fiind stabilita în raport de constatarea faptului ca prin infractiunile comise inculpatele au cauzat si pagube.

Dat fiind specificul cauzei, s-a apelat la cunostintele unor experti din cadrul C.E.C.C.A.R. România – filiala Vaslui, respectiv expert contabil BALTATU AURICA care a întocmit Raportul de expertiza contabila aflat la pag. 16 din VOL II al dosarului de urmarire penala si expert contabil TL care a întocmit Raportul de expertiza contabila judiciara aflat la fila136 din VOL. II al dosarului instantei de fond.

 Urmare verificarilor efectuate, cei doi experti au oferit organelor judiciare informatii importante solutionarii juste a cauzei în ambele sale laturi, incluzând si date referitoare la întinderea pagubelor cauzate.Având în vedere informatiile oferite de probele stiintifice, coroborate cu faptele ce decurg din celelalte probe administrate în cauza, instanta de fond a stabilit corect ca inculpata CDC se face culpabila de realizarea unei pagube de 36.955,86 lei, reprezentând însumarea banilor încasati conform chitantelor depuse  la dosarul cauzei cu sumele preluate de la numitii POPA CRISTIAN si CARAIMAN DANIELA, iar inculpata  BT de 142.899,37 lei, reprezentând, de asemenea sumele încasate personal si neînregistrate în registrul de casa, precum si suma primita de la inculpata CDC, suma care nu se regaseste în evidente.

Cât priveste împrejurarea ca instanta de fond a ignorat concluziile expertizei ,,TIMOFTICIUC’’, facând referire la faptul ca aceasta concluzioneaza ca sumele încasate de inculpata CDC au fost ,,partial destinate reîntregirii fondului de stimulente, distribuite anterior salariatilor’, în contextul în care tabelul care a stat la baza emiterii chitantei 1 din 2.04.2001 nu contine semnaturile fiecarui salariat, motiv pentru care nu ar îndeplini conditiile de legalitate si conformitate contabila, sunt de facut urmatoarele aprecieri.

Probele administrate nu au oferit certitudine asupra faptului ca sumele respective au avut destinatia la care se face referire, existând doar indicii în acest sens. Lipsa semnaturilor la care face referire expertul nu demonstreaza implicit si faptul ca banii respectivi nu ar fi fost predati de salariati. Efectuarea oricarei plati, presupune atestarea ei prin semnatura de catre persoana care încaseaza suma si nicidecum de catre persoana care face plata. Aceasta, pe lânga faptul ca semnarea unor înscrisuri în asemenea situatii, reprezinta o conditie ad probationem si nu una care sa confere valabilitate operatiunii.

Pe de alta parte, cum inculpatele se fac vinovate de comiterea unor infractiuni de delapidare, sunt tinute sa raspunda cu patrimoniul lor pentru pagubele cauzate. Desigur, în situatia dovediri existentei unei participatii la comiterea faptelor sau în cazul în care bunurile ce fac obiectul infractiunii au fost tainuite de terte persoane, se poate stabili o raspundere materiala si acestor persoane.

 În dreptul civil, în situatiile de existenta a unor raporturi litigioase în care una dintre parti are calitate dubla, exista posibilitate formularii unor cereri de chemare în garantie, iar în cazul în care astfel de cereri nu sunt facute, litigiul se poate rezolva pe cale a unor actiuni de regres.

În cadrul procesului penal, atragerea raspunderii civile a unui participant este posibila numai în masura în care se statueaza si asupra raspunderii sale penale. Actiunea civila este subsidiara celei penale, nefiind admisa o actiune civila de sine statatoare prin extinderea continutului notiunii de persoana responsabila civilmente si la persoanele care au contribuit la producerea pagubei dar nu au fost ele însele judecate pentru infractiune. În astfel de situatii, inculpatul raspunde pentru întreaga paguba, chiar daca la producerea ei au contribuit  si alte persoane care nu au fost trimise în judecata. Desigur, în astfel de situatii, sub rezerva dovedirii contributiei, persoana obligata prin hotarârea penala are dreptul unei actiuni de regres, adresate instantei civile.

Legat de solutionarea aceleiasi actiuni civile, tribunalul retine ca si dispozitiile de mentinere a masurii sechestrului asigurator instituit prin ordonanta Parchetului de pe lânga Tribunalul Vaslui sunt corecte din moment ce paguba nu a fost acoperita.

Verificând actele procesuale efectuate în cursul desfasurarii procesului penal se constata  ca au fost respectate dispozitiile legale a caror încalcare este sanctionata potrivit art. 197 alin.2 din Codul de procedura penala cu nulitatea absoluta.

De asemenea nu au fost identificate încalcari ale celorlalte dispozitii legale ce reglementeaza desfasurarea procesului penal, încalcari prin care sa se fi adus vreo vatamare si  care sa  fi fost invocate la momentele stabilite de art.197 alin 4 din Codul de procedura penala, respectiv ,,în cursul efectuarii actului când partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa’’.

Vazând considerentele aratate, conform prevederilor art.379 alin.1 pct.1 lit. b din Codul de procedura penala, tribunalul va respinge, ca nefondate, apelurile  formulate si va mentine sentinta penala nr.1579 pronuntata la data de 12.11.2008, în dosarul 2967/333/2006 al Judecatoriei Vaslui. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatele CDC  si ZT, împotriva Sentintei penale Nr.1579/12.11.2008 a Judecatoriei Vaslui, pe care o mentine.

Obliga pe fiecare dintre inculpatele apelante  la plata sumei de 270 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, din care suma de câte 150 lei, reprezentând jumatate din onorariul de 300 lei pentru  aparatorul  desemnat din oficiu inculpatului PC – av. Chitimus Ciprian – se va achita din fondurile Ministerului Justitiei .

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronuntare pentru inculpata CDC si de la comunicare pentru celelalte parti.

Pronuntata în sedinta publica, azi, 18 decembrie 2009.

Presedinte, Judecator,  Grefier,

Domenii speta

Spete similare