Plângere contravenţională

Sentinţă civilă 1674 din 25.02.2010


Deliberând asupra cauzei contravenţionale de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe  din data de 19.06.2009, petentul I E, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea procesului-verbal încheiat la 10.06.2009 de agentul constatator al intimatului, fără cheltuieli de judecată.

În fapt, petentul a arătat că nu s-au consemnat obiecţiunile formulate, situaţia de fapt nu este cea reală.

Cererea a fost întemeiată în drept pe prevederile OG 2/2001, OUG 195/2002, HG 1391/2006, C.p.c.

Petentul a anexat cererii procesul-verbal seria CC nr. 3532446 încheiat la 10.06.2009.

În dovedirea plângerii, petentul a solicitat instanţei să îi încuviinţeze proba cu înscrisuri şi 1 martor.

Legal citat în faţa instanţei, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii şi menţinerea procesului verbal astfel cum a fost întocmit.

În fapt, intimata a apreciat că fapta a comisă astfel cum a fost descrisă, procesul verbal îndeplineşte condiţiile legale, iar înregistrarea este reală,iar aparatul radar omologat şi calibrat la zi.

Întâmpinarea a fost motivată în drept pe dispoziţiile art. 115-118 C.p.c., OG 2/2001, OUG 195/2002.

Intimatul a ataşat întâmpinarii planşe foto, raport din 07.08.2009, buletin de verificare metrologică, atestat operator radar.

În dovedirea plângerii, intimatul a solicitat instanţei să îi încuviinţeze proba cu înscrisuri.

În baza art. 167 alin.1 C.proc.civ., instanţa, apreciind că probele propuse de părţi sunt pertinente, concludente şi utile soluţionării cauzei, le-a încuviinţat astfel cum au fost solicitate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Instanţa constată că este competentă, conform art.32 alin.2 din OG 2/2001 să soluţioneze prezenta plângere, contravenţia fiind săvârşită în circumscripţia sa teritorială şi că plângerea s-a formulat în termenul legal de 15 zile de la înmânarea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzut de art.31 alin.1 din OG 2/2001.

Prin procesul verbal încheiat la 10.06.2009 (fila 21), petentul a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 540 lei, întrucât în data de 10.06.2009, a condus auto marca Mercedes, , cu viteza de 111 km/h, stabilită cu aparatul radar PYTHON de pe MAI 19744 şi înregistrată video pe caseta K93.

Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanţa constată că nu există nici una dintre cauzele de nulitate absolută, prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, procesul verbal fiind corect completat sub aspectul numelui, prenumelui şi calitatea agentului constatator, numelui şi prenumelui contravenientului, domiciliului acestuia, faptei săvârşite şi datei comiterii ei, precum şi a semnăturii agentului constatator.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanţa apreciază că prezentul litigiu trebuie să ofere garanţiile recunoscute şi garantate de art.6 CEDO, care face parte din dreptul intern, în temeiul art.11 din Constituţia României şi care are prioritate faţă de legislaţia internă în temeiul aceluiaşi act normativ.

Instanţa are în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în speţă cauza Anghel contra României în care s-a stabilit că  în pofida caracterului pecuniar al sancţiunii contravenţionale şi a naturii civile a legii care sancţionează contravenţia în discuţie, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale, pentru că se constată că dispoziţia a cărei încălcare se reproşează reclamantului are un caracter general şi nu se adresează unui grup determinat de persoane, ci tuturor cetăţenilor; aceasta le impune un anumit comportament şi asociază acestei exigenţe o sancţiune care încearcă să descurajeze şi să reprime în acelaşi timp; sancţiunea contravenţională, chiar dacă în concret are o valoare rezonabilă, poate atinge un maxim care ar crea dificultăţi în plată.

Conform art. 1 din OG 2/2001, constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege [...].

Instanţa constată că fapta reţinută în sarcina petentului, respectiv depăşirea vitezei în localitate, a fost înregistrată cu mijloace tehnice înregistrate şi verificate metrologic, consemnându-se aceste aspecte în procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, astfel cum prevede art.109 alin.2 din OUG 195/2002. Ordinul 301/2005 emis de Biroul Român de Metrologie Legală, prin care se aprobă norma de metrologie legală NML 021-05/29.08.2007, prevede condiţiile ce trebuie îndeplinite de înregistrări pentru a putea fi folosite ca probe în litigiul contravenţional.

Astfel, conform art. 4.2. din norma sus amintită, măsurările şi înregistrările trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificaţi. Potrivit atestatului de operator radar (fila 21), agentul principal este atestat să desfăşoare activităţi în calitate de operator radar pentru aparatura montată pe autovehiculele din dotarea unităţii, această persoană fiind şi cea care a semnat procesul verbal contestat în calitate de agent constatator.

Conform art. 4.4 din norma de metrologie legală, în momentul măsurării, în raza de măsurare a aparatului, nu trebuie să se afle simultan mai multe autovehicule, pentru ca cel măsurat să poată fi pus clar în evidenţă, iar potrivit art.3.5.1. din aceeaşi normă, înregistrarea trebuie să cuprindă valoarea vitezei măsurate. Din planşele foto ataşate (filele 25-30), instanţa constată că sunt respectate cerinţele actului normativ sus-citat, anume a fost filmat un singur autoturism, iar viteza înregistrată a oscilat de la 108 km/h şi 111 km/h.

În consecinţă, contrar celor invocate de petent, potrivit căruia trebuia surprinsă coloana de maşini, instanţa apreciază că planşe foto prezentate reprezintă o probă legală, pertinentă,concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

Din aceleaşi planşe foto se observa că petentul se afla într-o zonă cu locuinţe chiar şi la momentul opririi, astfel că se poate prezuma că cu atât mai mult la momentul surprinderii cu aparatul radar se afla în interiorul localităţii,contrar celor afirmate.

Conform art.4.3. din aceeaşi normă, cinemometrele vor putea fi utilizate legal numai dacă au fost verificate metrologic, verificarea efectuându-se numai pentru aparate omologate. Intimatul a prezentat buletinului de verificare metrologică nr. 0162710 din data de 25.08.2008 emis de Institutul Naţional de Metrologie (fila 31), astfel că este îndeplinită şi această cerinţă legală.

În privinţa apărării petentului în sensul că obiecţiunile consemnate nu îi aparţin, instanţa urmează a o respinge, pe de o parte întrucât obiecţiunile se consemnează de către agentul constatator potrivit celor invocate de către contravenient, iar pe de altă parte întrucât în ipoteza în care aceste obiecţiuni nu sunt fidele, petentul trebuie să arate ce vătămare concretă i s-a adus, apărarea atrăgând sancţiunea nulităţii relative a procesului verbal, obligaţie nerespectată în prezenta cauză. De altfel toate obiecţiunile indicate de petent, faptul că se îndrepta spre Aeroportul Iaşi coincid cu cele consemnate. Petentul a precizat în cerere doar scopul pentru care se deplasa la aeroport, fără a propune probe în susţinerea celor afirmate, contrar art.1169 C.civ.

Martorul audiat in cauză, A I nu a putut furniza elemente de natura a influenţa soluţia din prezenta cauză, confirmând doar că a semnat procesul verbal în calitate de martor asistent, întrucât petentul nu a dorit să-l semneze personal.

Pe cale de consecinţă, având în vedere toate cele mai sus expuse, având în vedere că fapta contravenţională există, este prevăzută de lege şi este săvârşită cu vinovăţie, instanţa va respinge  plângerea formulată de petentul I E, domiciliat în com. N B, jud. Bacău în contradictoriu cu intimatul IPJ , împotriva procesului verbal încheiat la data de 10.06.2009 de agentul constatator al intimatului şi va menţine procesul verbal atacat.

Conform art.274 alin.1 C.proc.civ., instanţa nu va acorda cheltuieli de judecată.

1