PENAL.Incetarea măsurii de internare medicală

Asupra  recursului penal :

Prin sentinţa penală nr.  690/22.07.2010 , Judecătoria Buzău a dispus  respingerea  cererii  bolnavului  VN  având ca obiect încetarea  măsurii de internare medicală sau  înlocuirea  măsurii de internare  medicală  luată prin sentinţa  penală nr. 1874/15.10.2009 pronunţată de Judecătoria  Ploieşti.

S-a admis sesizarea biroului  executări penale  din cadrul  Judecătoriei Buzău privind verificarea măsurii internării  medicale luată faţă  de bolnavul  VN şi s-a menţinut măsura  internării medicale luată faţă de  bolnav prin sentinţa  penală nr. 1874/15.10.2009 pronunţată de  Judecătoria Ploieşti.

Cheltuielile judiciare au rămas in sarcina statului si s-a încuviinţat plata onorariului pentru apărător  oficiu.

Pentru a hotărî astfel , instanţa de fond a  reţinut in fapt următoarele :

Prin cererea înregistrată sub nr. 2404/200/2010 bolnavul  VN a solicitat  în baza art. 434 alin. 2 Cod procedură penală înlocuirea măsurii internării medicale prevăzută de art. 114 Cod penal cu măsura de siguranţă a obligării la tratament medical prevăzută de art.  113 Cod penal.

Bolnavul a precizat că este internat în Spitalul de Psihiatrie  Săpoca, secţia Ojasca, conform sentinţei penale nr. 1874/15.10.2009 pronunţată de Judecătoria  Ploieşti din data de  29.10.2009.

Prin sentinţa penală nr. 275/16.02.2010 pronunţată de Judecătoria  Ploieşti, a fost declinată competenţa de soluţionare a unei alte cereri formulate de bolnavul  VN având ca obiect încetarea măsurii internării medicale  şi în subsidiar, înlocuirea măsurii de siguranţă a internării medicale cu măsura obligării la tratament medical, în favoarea Judecătoriei  Buzău. Cauza a fost înregistrată la Judecătoria  Buzău sub nr. 4050/200/2010.

Prin sesizarea  biroului penal din cadrul  Judecătoriei  Buzău, înregistrată sub nr. 7218/200/2010 s-a solicitat verificarea măsurii internării medicale  luată faţă de bolnavul  VN.

Prin încheierea din 17 iunie 2010 instanţa a dispus conexarea tuturor  cauzelor.

În cauză au fost depuse rapoartele de expertiză întocmite de Serviciul de Medicină Legală  Buzău, în urma expertizărilor efectuate de comisiile de expertiză medico legală psihiatrică întrunite la datele de 18.03.2010 şi 16.05.2010 , în primul raport de expertiză propunând menţinerea măsurii de siguranţă prevăzută de art. 114  Cod penal iar în al doilea raport de expertiză propunând  înlocuirea măsurii de siguranţă prevăzută de art. 114 Cod penal cu măsura de siguranţă prevăzută de art. 113  Cod penal.

Având în vedere concluziile contradictorii  la care au ajuns comisiile de expertiză într-un interval  mic de timp, sub 6 luni, constatările instanţei de judecată cu ocazia ascultării bolnavului, faptele pentru care a fost cercetat bolnavul  - furt, distrugere şi agresarea mai multor persoane, s-a dispus expertizarea bolnavului  în cadrul Institutului de Medicină  Legală  Bucureşti. Concluziile  INML  Bucureşti a fost formulate în raportul de expertiză  nr. A6/4197/2010 din 13.07.2010. Comisia  a recomandat menţinerea măsurii de siguranţă prevăzută de art. 114  Cod penal pentru o perioadă de 6 luni, în vederea consolidării remisiunii.

Împotriva  acestei sentinţe  a declarat recurs  bolnavul  VN  solicitând  să se dispună  înlocuirea măsurii de siguranţă  a internării medicale cu obligarea  la tratament medical , prevăzută de dispoziţiile art. 113  Cod penal.

Tribunalul, analizând  sentinţa recurată pe baza  materialului si lucrărilor din dosar , sub toate  aspectele de fapt şi de drept , potrivit art.  3856 Cod procedură penală va reţine că recursul este nefondat  pentru considerentele ce se vor arăta in continuare .

Potrivit raportului de nouă expertiză medico legală  psihiatrică  întocmit la 13 iulie 2010 în cadrul INML Bucureşti , comisia a  stabilit că  recurentul a prezentat la examinare „tulburare  de personalitate de tip mixt: episod psihotic acut  în curs de remisiune „, recomandând  menţinerea măsurii  de siguranţă a internării medicale pe o perioadă  de 6 luni , in vederea consolidării remisiunii.

Având în vedere concluziile acestui raport  medico-legal, reţinând şi scopul pentru care a  fost instituită măsura de siguranţă a internării  medicale, prevăzută de art. 114 Cod penal, respectiv acela  de a înlătura o eventuală stare de pericol pentru societate  determinată de starea de sănătate  a bolnavului ,  tribunalul va reţine că  menţinerea acestei măsuri  pentru o perioadă de 6 luni , cu posibilitatea reevaluării  stării de sănătate a recurentului este legală  şi temeinică .

Faţă de aceste considerente, in temeiul art. 38515  pct.1 lit b  Cod procedură penală se va respinge  ca nefondat recursul  formulat de către bolnavul  VN.

Cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne in sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare