Nulitate certificat moştenitor

Prin sentinţa civilă nr. 2796/09.12.2008 Judecătoria Moineşti a respins excepţia prescripţiei extinctive a acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale  active a reclamantei.

A admis în parte  acţiunea formulată de reclamanta S.M. în contradictoriu cu pârâţii T. I. V., C. I.M., V. I.E., C. I. S., G. I.A., V. I. G., I. G. D..

A constatat nulitatea absolută parţială a certificatului de moştenitor autentificat sub nr. 17/24.03.2005 la BNP B.M., în privinţa calităţii de moştenitori şi a cotelor stabilite prin acest act.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele

La data de 24.03.2005 BNP  B.M. a  emis certificatul de moştenitor autentificat sub numărul 17 din aceeaşi dată  după defuncta I.  Gh. M..  În  respectivul certificat de moştenitor  se prevede  masa succesorală rămasă de pe urma defunctei, se stabileşte calitatea  de moştenitori şi cotele succesorale.  Astfel  se stabileşte că moştenitori cu vocaţie succesorală  sunt  T.  V., C. M., V.  E., C.  S. şi G. A.  în calitate de descendenţi de gradul I, cu o cotă succesorală de 1/6, şi I.  Gh. D., în calitate  nepot de la fiu predecedat, de asemenea cu o cotă de 1/6.

Din  sesizarea pentru deschiderea  procedurii succesorale notariale emisă de Primăria Bereşti-Tazlău, sub numărul 4293/12.09.2008, rezultă că  după  acesta  au rămas  3 moştenitori, şi anume  I. D., P.R. şi S.M..

In certificatul  de moştenitor  la rubrica „au renunţat la succesiune” este înscris numele pârâtei P.R., iar  la rubrica „sunt străini de  succesiune prin neacceptare conform art. 700 Cod civil” este trecută menţiunea „nu sunt”.

S-a invocat  constatarea nulităţii absolute  pe motiv de fraudă la lege, iar potrivit art. 2 din Decretul 167/1958  acţiunea în nulitate  absolută este imprescriptibilă,  respectiv ea poate  fi intentată oricând, independent de perioada de timp scursă de la data încheierii actului atacat.  Faţă de considerentele  sus expuse instanţa a  respins  excepţia.

Cu privire la a doua excepţie, respectiv lipsa  calităţii procesuale active a reclamantei, instanţa a constatat  că  certificatul de moştenitor  este emis la data de 24.03.2005, dată la care nu expirase termenul  de opţiune succesorală de 6 luni  prevăzut de art. 700 din Codul civil, termen care s-ar fi împlinit la data de 01.04.2005.  Raportat la această situaţie, instanţa a apreciat  că certificatul de moştenitor nu ar fi putut fi completat în mod corect  la această rubrică, decât  dacă ar fi fost emis după data de 01.04.2005.

Acceptarea succesiunii în una din cele două modalităţi este o chestiune de fapt care trebuie dovedită, însă în  speţa de faţă nu este  cazul a  se face o astfel de  dovadă întrucât  data  emiterii  actului atacat  absolvă reclamanta, ea fiind presupusă a avea vocaţie succesorală,la modul abstract la succesiunea defunctei I.G.M. Faţă de aceste considerente a respins şi cea de-a  doua excepţie.

Din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă neîndoielnic că reclamanta este  descendentă de gradul al II-lea  după defuncta I. Gh. M.,  fiind nepoată de fiu predecedat, respectiv  I. I. Gheorghe. Mai mult instanţa observă că  descendenţa pe linie paternă nu este contestată  de  pârâţi, care recunosc în întâmpinare că  reclamanta  este nepoată a defunctei.

Instanţa a apreciat că  certificatul de moştenitor nu corespunde adevărului  în privinţa moştenitorilor iar culpa pârâţilor se poate reţine fără dubiu din faptul că  nici unul din aceştia nu poate susţine că  nu aveau cunoştinţă  despre existenţa  celorlalţi doi moştenitori la  momentul  declarării  necorespunzătoare a adevărului în faţa notarului.

Faţă de considerentele sus expuse  instanta a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta S.M. , a constatat nulitatea  absolută parţială a certificatului de moştenitor autentificat sub numărul 17/24.03.2005 de BNP B.M., în privinţa calităţilor de moştenitori şi a cotelor succesorale  stabilite prin acest act.

Impotriva sentinţei a declarat apel reclamanta S.M. pentru următoarele considerente:

- în mod greşit acţiunea a fost admisă doar în parte deoarece motivul de nulitate absolută este frauda la lege iar potrivit principiului de drept  „ fraus omnia corrumpit ” întregul act este lovit de nulitate

- în aceste condiţii instanţa trebuia să constate nulitatea absolută a întregului certificat de moştenitor cu privire la toate menţiunile cuprinse în acesta

Împotriva sentinţei au declarat apel şi pârâţii T.  I.V., C. I.M., V. I. E., C. I. S., G. I. A.. Apelanţii pârâţi  au criticat sentinţa ca fiind nelegală pentru următoarele considerente:

-nelegal s-a respins excepţia prescripţiei extinctive deoarece în acţiunea principală se invocă în drept art. 88 din Legea  36/1995 text de lege care se referă explicit la anularea certificatului de moştenitor şi nu la constatarea nulităţii absolute

- nelegal s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active deşi din probele administrate, respectiv din acte, a rezultat  că reclamanta a stat în pasivitate mai bine de 6 luni

La termenul de judecată din 06.04.2009 au depus la dosar completare la motivele de apel arătând că:

prin emiterea certificatului de moştenitor nu a fost încălcat  un interes obştesc  care ar atrage nulitatea absolută  ci un interes personal al reclamantei , situaţie în care actul juridic este  sancţionat cu nulitatea relativă  iar dreptul  la acţiune este prescriptibil  potrivit art. 3  raportat la  art.9 alin 2 din Decretul  nr. 167/1958

la soluţionarea excepţiei privind  lipsa calităţii procesuale active  instanţa trebuia să aibă  în vedere  data introducerii acţiunii, nu data  emiterii certificatului de moştenitor.

Analizând actele  şi lucrările dosarului  reţine următoarele:

Sub aspect terminologic în legislaţie , în practică şi chiar în doctrină, se folosesc diferite formule  pentru a  denumi nulitatea absolută  şi nulitatea relativă . Această diferenţiere  terminologică  este însă formală deoarece indiferent de  formula utilizată  în etapa judiciară instanţa trebuie  să efectueze corecta  calificare juridică  a nulităţii în absolută  sau relativă.

Acţiunea a  fost întemeiată în drept  pe  dispoziţiile  art.88 din Legea  nr. 36 /1995. Deşi textul acestui articol se referă în mod expres la „anularea certificatului  de moştenitor” nu poate fi primită apărarea  apelanţilor pârâţi  în sensul că articolul precizat  ar reglementa  un caz de nulitate relativă, aceasta fiind o concluzie întemeiată pe considerente de ordin formal, decurgând din  terminologia  utilizată de legiuitor.

Acţiunea  în anularea certificatului de moştenitor  este prescriptibilă sau nu  după  cum dreptul  care  se pretinde că a fost  încălcat este sau nu  prescriptibil.

În speţă s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. 17/24.03.2005 emis de BNP B.M. pentru frauda la lege

Motivele invocate de reclamantă si reţinute de prima instanţă se circumscriu acestui  motiv de nulitate absolută, pârâţii obţinând eliberarea certificatului  de moştenitor şi o situaţie juridică ce atrage drepturi succesorale mai favorabile  decât ar  fi beneficiat dacă ar fi declarat în faţa notarului toţi moştenitorii de a căror existenţă stiau şi ar fi asigurat astfel  premisele aplicarii în litera şi spiritul lor  a dispoziţiilor ce reglementează procedura succesorală notarială.

Acţiunea fiind întemeiată pe motive de nulitate absolută este imprescriptibilă conform art. 2  din Decretul nr. 167/1958.

Ceea ce dă legitimare procesuală activă reclamantului într-o acţiune în anularea certificatului de moştenitor conform art. 88 din Legea 36/1995 este vocaţia succesorală.

În cauză în mod corect s-a reţinut că reclamanta are calitate procesuală activă având în vedere vocaţia succesorală a acesteia în calitate de descendentă de gradul II.

În ceea ce priveşte dreptul de opţiune succesorală al reclamantei verificările privind exercitarea acestui drept se  raportează la data emiterii certificatului de moştenitor, atunci când şi în privinţa celorlalţi moştenitori s-au efectuat aceste verificări .

Combinând două criterii de clasificare constând în natura interesului  ocrotit si întinderea efectelor trebuie să se deosebească între nulitatea absolută totală şi nulitatea absolută parţială. Deşi s-a reţinut existenţa unui motiv de nulitate absolută constând în frauda la lege sub aspectul întinderii efectelor în mod corect s-a reţinut că nulitatea este parţială, motivele concrete dezvoltate în cererea de chemare în judecată  vizând constatările din certificatul de moştenitor referitoare la calitatea de moştenitor şi cota cuvenită fiecărui moştenitor.

Faţă de cele ce preced, văzând şi prevederile art. 296 C.pr. civilă,

va menţine hotărârea primei instanţe  urmând a respinge apelurile ca nefondate.

Domenii speta

Spete similare