Distrugere din culpă

Dosar nr. 1623/216/2010

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA PENALĂ

DECIZIE PENALĂ Nr. 75

Şedinţa publică de la 30 Iunie 2011

Completul compus din:

S-au luat în examinare, pentru soluţionare, apelurile declarate de inculpatul

C.V. , fiul lui (...), născut la data de (...), domiciliat în (...), CNP (...) şi partea civilă

C.V. , domiciliată în (...), împotriva sentinţei penale nr. 262 din 26.10.2010,

pronunţată de Judecătoria  Curtea de Argeş în dosarul nr. 1623/216/2010.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică , au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile de fond asupra cauzei de faţă au avut loc la data de  16 iunie

2011 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte

integrantă din prezenta decizie penală.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată:

Prin sentinţa penală nr. 263/26.10.2010 a Judecătoriei  Curtea de Argeş,

inculpatul C.V.  a fost condamnat la 3 luni închisoare cu executare în cond.art.81 şi

urm.Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.219 alin.1 Cod penal.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 27.098 lei daune materiale către

partea civilă C.V. , respingându-se cererea de acordare a daunelor morale.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în fapt

următoarele:

Inculpatul C.V.  domiciliază în (...), iar gospodăria sa se învecinează pe latura

de vest cu proprietatea părţii vătămate C.V. . În apropierea hotarului cu inculpatul

C.V. , la aproximativ un metru de hotar, în curtea părţii vătămate se afla amplasată

o anexă gospodărească din zidărie de cărămidă cu planşeu din lemn şi fânar peste

planşeu, cu acoperiş tip şarpantă din lemn şi învelitoare din plăci de azbociment.

Construcţia respectivă era formată din două încăperi, o magazie în suprafaţă de

circa 16 m.p. în care erau depozitate diferite bunuri materiale (mobilă,

cazarmament, haine, veselă, obiecte electrocasnice, obiecte gospodăreşti etc.) şi un

adăpost de animale în suprafaţă de 10 m.p. Peste magazie era construit fânarul în

care se găseau depozitate plante furajere, iar lipit de această anexă se mai afla un

şopron în suprafaţă de circa 10,5 m.p. în care erau depozitate lemne de foc, unelte

agricole şi alte bunuri gospodăreşti.

În data de 01.08.2009, inculpatul C.V.  a efectuat lucrări la gardul despărţitor

dintre proprietatea sa şi cea a părţii vătămate, iar în jurul orelor 12.30-13.00,

inculpatul, fără a respecta normele şi regulile de prevenire şi stingere a incendiilor şi

fără a lua măsurile necesare pentru prevenirea izbucnirii unui incendiu, a efectuat

lucrări de sudură, mai precis a sudat ţevi ce se aflau pe fundaţia amplasată pe

hotarul despărţitor, operaţiunea desfăşurându-se la o distanţă foarte mică de

magazia părţii vătămate, descrisă anterior. După terminarea lucrărilor, inculpatul nu

a mai verificat dacă există pericolul ca datorită metalului incandescent şi resturilor

incandescente rezultate în urma sudurii să izbucnească vreun incendiu care să se

propage şi la gospodăria părţii vătămate, ceea ce a determinat ca în jurul orelor

13.00, datorită căldurii degajate de scânteile, zgura sau blocurile de sudură rezultate

în urma lucrărilor de sudură efectuate de inculpat, să ia foc nişte resturi de plante

furajere, izbucnind astfel un incendiu care s-a propagat foarte repede la magazia

proprietatea părţii vătămate. În incendiu au ars magazia părţii vătămate, fânarul aflat

deasupra acesteia, precum şi bunurile mobile depozitate înăuntru.

Detaşamentul de pompieri Curtea de Argeş şi pompierii voluntari ai comunei

Tigveni s-au deplasat la faţa locului şi au stins incendiul, încheind procesele verbale

de intervenţie nr.  70/1/01.08.2009 şi 70/2/01.08.2009 în care s-a constatat că

sursa probabilă de aprindere a fost scânteie electrică produsă de un dispozitiv

electric de sudură, primul fiind semnat şi de inculpatul C.V. . Potrivit rapoartelor de

expertiză tehnică întocmite pe parcursul urmăririi penale valoarea prejudiciului

material cauzat prin incendierea imobilului proprietatea părţii vătămate se compune

din sumele de 16.054 lei pentru imobil şi 12.632 lei pentru bunurile mobile.

În aceeaşi zi, respectiv la 01.08.2009, s-a întocmit şi proces verbal de

cercetare la faţa locului în prezenţa inculpatului şi a martorilor asistenţi R.N. şi

S.G.D. la care s-au anexat planşe fotografice (f. 43-56 dos.u.p.).

La cererea inculpatului, organul de cercetare penală a dispus efectuarea unei

expertize tehnice de specialitate care să precizeze cauza şi împrejurările producerii

incendiului din data de 01.08.2009, fiind întocmit raportul de expertiză depus la

filele 87-95 dos.u.p. care a concluzionat că posibila sursă de iniţiere a incendiului a

fost efectul termic, mai precis căldura produsă de metalul incandescent (scântei,

zgură sau blocuri de sudură), în urma lucrărilor de sudură electrică la ţevile de pe

hotar, lucrări efectuate de inculpat în data de 01.08.2009 între orele 11.00-13.00.

Starea de fapt reţinută anterior a fost dovedită cu plângerea şi declaraţia părţii

vătămate, declaraţiile martorilor audiaţi pe parcursul urmăririi penale şi în instanţă,

procesul verbal de cercetare la faţa locului şi planşele fotografice, procesele verbal

de intervenţie încheiate de Departamentul de Pompieri Curtea de Argeş, rapoartele

de evaluare a bunurilor mobile şi imobile distruse prin incendiere, raportul de

expertiză tehnică prin care s-a stabilit sursa incendiului, declaraţiile inculpatului.

Deşi inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa,

susţinerile sale nu s-au coroborat cu nici una din probele administrate pe parcursul

urmăririi penale şi în instanţă, dovedind astfel nesinceritatea acestuia şi încercarea

de a ascunde adevărul.

Având în vedere probatoriul administrat, astfel cum a fost analizat, instanţa a

considerat că acesta dovedeşte atât existenţa faptei pentru care s-a dispus trimiterea

în judecată, cât şi vinovăţia inculpatului în comiterea acesteia.

În drept, fapta inculpatului C.V.  care, în data de 01.08.2009 a efectuat în

gospodăria sa lucrări de sudură, fără a respecta normele şi regulile de prevenire şi

stingere a incendiilor şi fără a lua măsurile cuvenite de prevenire a izbucnirii unui

incendiu, determinând izbucnirea unui incendiu în propria gospodărie, care s-a

propagat şi la o magazie aparţinând părţii vătămate C.V. soldat cu arderea magaziei

şi a bunurilor aflate înăuntru, cauzând astfel un prejudiciu total de 28.686 lei,

incendiul respectiv neputând fi stins decât prin intervenţia pompierilor, întruneşte

elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 219 alin. 1 Cod penal, text

de lege în baza căruia se s-a  dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii

cu executarea în cond.art.81 şi urm.Cod penal respectiv suspendarea condiţionată.

Cât priveşte latura civilă a cauzei, s-a constatat că partea vătămată s-a

constituit parte civilă cu sumele menţionate în înscrisul depus la fila 20 dosar,

respectiv 31.200 lei daune materiale reprezentând prejudiciul cauzat prin distrugerea

bunurilor mobile şi imobile care au ars în incendiu, compusă din 12.632 lei pentru

bunurile mobile, 16.054 lei pentru bunurile imobile şi 2.514 lei pentru costumele de

port tradiţional naţional; precum şi cu suma de 10.000 lei daune morale

reprezentând prejudiciul moral, suferinţa psihică suportată de partea vătămată ca

urmare a distrugerii tuturor bunurilor dobândite şi moştenite, inclusiv a celor cu

valoare sentimentală foarte mare, amintiri de familie.

Daunele materiale au fost calculate de experţi, conform lucrărilor întocmite

pe parcursul urmăririi penale. Expertul tehnic V.C. a evaluat bunurile mobile

distruse în incendiu (f. 61-63 dos.u.p.), valoarea totală a acestora cifrându-se la

suma de 12.632 lei, în acestea fiind incluse şi costume haine bărbăteşti şi de damă.

De asemenea, expertul a precizat şi contravaloarea materialelor predate de

inculpat părţii civile C.V., în contul bunurilor distruse, stabilindu-se valoarea de

1.588 lei (f. 64 dos.u.p.).

Expertul C.C.M. a evaluat bunurile imobile distruse în incendiu stabilind

prejudiciul material la suma de 16.054 lei (f. 72).

A rezultat astfel un prejudiciu material de 28.686 lei din care se va scădea

suma de 1.588 lei reprezentând contravaloarea bunurilor predate de inculpat părţii

civile pe parcursul urmăririi penale, pentru a o ajuta la refacerea gospodăriei,

rămânând de achitat suma de 27.098 lei cu titlu de daune materiale.

Astfel, în baza art. 14 Cod procedură penală raportat al art. 998-999 Cod civil

s-a admis în parte acţiunea civilă şi a obligat inculpatul la 27.098 lei daune materiale

către partea civilă C.V. .

În ceea ce priveşte cererea părţii civile C.V.  de obligare a inculpatului la plata

daunelor morale în sumă de 10.000 lei instanţa a  respins-o ca neîntemeiată,

întrucât, din întreg materialul probator administrat în cauză nu au rezultat elemente

care să justifice existenţa unui prejudiciu de natură morală, declaraţia martorei D.M.

referitoare la împrejurarea că mama părţii civile purta costum naţional compus din

ie şi fotă, un astfel de costum lucrându-l şi pentru fata ei, nefiind concludentă sub

aspectul conturării vreunui prejudiciu moral încercat de partea civilă. Este de reţinut

că expertul a calculat contravaloarea costumelor distruse prin incendiere, prejudiciul

material sub acest aspect fiind acoperit. De remarcat este însă şi „grija” pe care

partea vătămată o acorda unor asemenea bunuri pretinse ca având mare valoare

sentimentală, din moment ce acestea erau depozitate de-a valma într-o magazie

aflată în curte.

Împotriva sentinţei în termen legal a declarat apel partea civilă C.V. 

criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea integrală a

cererii de constituire de parte civilă, respectiv 31.200 lei daune materiale şi 10.000

lei daune morale cu cheltuieli de judecată, efectuate pe tot parcursul procesului

penal.

În termen legal a declarat apel şi inculpatul, solicitând achitarea sa, în baza

art.10 lit.c Cod pr.penală, întrucât incendiul nu  s-a produs din culpa sa, aparatul de

sudură nefiind folosit în ziua incendiului.

Verificând sentinţa prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu, potrivit

art.371 alin.2 Cod pr.penală, tribunalul constată că apelul declarat de inculpat este 

fondat, iar cel al părţii civile este nefondat pentru următoarele considerente:

Pentru stabilirea corectă a situaţiei de fapt, instanţa va  puncta unele aspecte

esenţiale , relevante în cauză astfel:

a. Amplasarea imobilelor părţilor (locuinţă şi anexelor gospodăreşti) şi

întocmirea planurilor de situaţie a acestora, a fost realizată pentru prima dată de

expertul tehnic P.D. (în apel), acestea fiind semnate inclusiv de către experţii

consilieri ai părţilor  N.C. şi T.G.A. ,.

Deosebit de aceasta, s-au depus de către apărătorul  apelantului inculpat

înscrisuri eliberate de expertul M.G. , respectiv o planşă aero-fotometrică şi un plan

de încadrare în zonă, care în raport de drumul judeţean DN 73, indică foarte clar

punctele cardinale ale proprietăţilor în litigiu.

Se constată astfel că, atât  expertul R.N. în lucrarea întocmită (f.87 şi

urm.d.u.p.), cât şi în actele întocmite de organele de poliţie (proces verbal de

cercetare la faţa locului f.38) s-au confundat şi inversat punctele cardfinale, N cu S

şi  E cu V, în condiţiile în care, în dosarul de urmărire penală nu există nicio schiţă

sau plan de amplasament al construcţiilor orientate din punct de vedere geografic,

cel puţin prin raportare la DN 73.

În concluzie, situaţia imobilelor părţilor este următoarea:

- proprietatea părţii civile C.V. se învecinează în partea de sud cu DN 73, la

E – cu proprietatea inculpatului C.V. , la V – proprietatea numitului P.I. şi la N –

restul proprietăţii.

- în spatele locuinţei în renovare (raportat la DN 73) aparţinând părţii civile,

se află anexa gospodărească, parter + etaj, cu o lungime totală de 8,11 m, lăţime

3,88 m şi  înălţime  de circa 3,85 m, până la  acoperiş, construită din zidărie de

cărămidă la parter peste fundaţie de beton, cu planşeu de lemn şi fânar peste

planşeu, cu acoperiş din lemn tip şarpantă şi învelitoare din azbociment.

La parter, existau 2 încăperi cu destinaţia magazie şi adăpost pentru animale

şi alipit de acesta din urmă o polată (şopron) cu pardoseală din pământ, stâlpi de

lemn închişi parţial cu scândură, fără tavan, şarpantă rară cu învelitoare de

azbociment.

Proprietatea părţii civile este despărţită de proprietatea inculpatului de un

gard cu fundaţie de beton, pe o lungime de 12,7 m, la o distanţă de 0,96 m faţă de

anexa gospodărească a părţii civile, în care s-au plantat 6 buc.ţeavă, numerotate S1-

S6, încastrate în beton la diferite distanţe între ele . La capetele  superioare ale

stâlpilor S1-S2 s-a fixat o bară de cornier  de lungime 7,6 m, acestea fiind amplasate

în spatele anexei gospodăreşti a părţii civile, conform schiţei anexe la raportul de

expertiză, aflat în dosarul de apel.

De necontestat că, în interiorul proprietăţii inculpatului s-a mai efectuat o

lucrare cu ţevi, montate paralel şi la o distanţă de 2,70 m de stâlpii din ţeavă de pe

hotar.

b. Lucrările efectuate în gospodăria părţilor şi  cronologia acestora.

În ziua producerii incendiului, 01.08.2009, în gospodăria inculpatului s-au

aflat martorii D.V. şi fratele său – D.G. , care împreună cu inculpatul au efectuat

lucrări specifice pentru  montarea celui de-al doilea rând de stâlpi din ţeavă, la

distanţă de 2,70 m faţă de gardul de hotar, iar după fixarea ţevilor, martorul D.V. a

plecat, celălalt martor rămânând  să strângă resturile de pământ, nisip, încărcându-le

într-o remorcă, moment în care, în jurul orelor 12,oo, soseşte în vizită martorul

R.A.D.,  care este invitat să ia loc la o masă din curte, de faţă fiind şi fiica

inculpatului, martora C.M. .

În jurul orelor 13,oo, acest martor a auzit nişte pocnituri şi îndreptându-şi

privirea în direcţia respectivă, a observat lângă grajdul  vecinului R.N. flacără, acolo

fiind o grămadă de coceni (declaraţia dată chiar  la data producerii evenimentului –

f.21 d.u.p.). Precizează acelaşi martor (f.22 d.u.p.), că „grămada de coceni era pe

lăţimea grajdului” ca apoi „incendiul să se  extindă la grajd şi casa nouă, magazia lui

C. ”, timp în care la faţa locului a venit şi fratele părţii civile ce locuia în gospodărie

– martorul R.N. .

În acea zi, conform propriei relatări, martorul R.N. (f.16 declaraţia din

01.08.2009), a părăsit locuinţa şi s-a deplasat la vecina sa – martora D.M. (vis-a-vis

de gospodăria părţilor) în jurul orelor 11-11,30, iar în momentul producerii

incendiului se aflau în faţa porţii acesteia, când fiica inculpatului i-a alarmat de

producerea incendiului . Susţine martorul că nu a observat când anume a sudat

inculpatul bara de cornier deasupra ţevilor (f.15,16), dar că această lucrare a fost

efectuată în ziua incendiului de către  inculpat împreună cu martorul  R. , susţinere

redată şi în faţa primei instanţe (f.38).

Depoziţiile acestuia sunt contrazise atât de martorul R.A.D. , care în niciuna

din declaraţiile de la urmărirea penală – f.21, 22, 23, şi nici în cea din faţa primei

instanţe – f.40, nu relatează că ar fi efectuat o astfel de lucrare, cât şi de inculpat,

care de asemenea, în nici un moment procesual nu a menţionat acest aspect.

Se reţine atât în actul de sesizare al instanţei, cât şi în  sentinţa apelată, că

inculpatul a avut o poziţie de nerecunoaştere a vinovăţiei sale, respectiv

neefectuarea lucrărilor de sudură la gardul despărţitor cu consecinţa declanşării

incendiului, în condiţiile în care, nici un moment nu a relatat că în ziua respectivă ar

fi utilizat aparatul de sudură.

În sprijinul acestei atitudini, se invocă semnarea fără obiecţiuni a procesului

verbal de intervenţie (faţă de situaţia creată în propria gospodărie)

nr.70/I/01.08.2009 (f.41 d.u.p.),  în condiţiile în care trebuie avută  în vedere starea

psihică în care acesta s-a aflat  sub imperiul producerii evenimentului.

Dacă analizăm punctual şi în esenţă acest act de constatare, se remarcă o

serie de lacune ale acestuia astfel:

- este  indicat ca focar al incendiului anexa gospodărească (fără a se preciza

proprietatea cărei părţi);

- sursa probabilă de aprindere a incendiului – scânteie electrică, fără a se

indica sursa de aprindere, în contradicţie cu menţiunea din acelaşi act -  pct.6, unde

se precizează că au fost evacuate aparate electrice de tăiere – polidisc, bormaşină şi

aparat de sudură, fără a se face menţiune despre starea acestora (cald – ce implică

folosirea recentă).

Acest aspect trebuie suplinit cu depoziţiile martorilor – pompieri voluntari

D.M.O. şi S. Gh. D. , care au sosit primii la faţa locului şi care au manipulat

aparatul de sudură – prin scoaterea din magazie, pentru a-l feri de foc, constatând

că acesta era rece (nefolosit).

Aceleaşi lacune le prezintă şi procesul verbal de intervenţie

nr.70/II/01.08.2009 (ce reflectă situaţia creată în gospodăria părţii civile ) – f.40

d.u.p., astfel:

- este indicat ca focar al incendiului un depozit de plante furajere, fără a se

preciza exact poziţia acestuia în raport  de alte repere statistice.

- sursa probabilă  este consemnat „propagat de la  C.V. ” , ceea ce conduce

logic spre concluzia că incendiul s-a produs iniţial în gospodăria  acestuia şi s-a

extins în  gospodăria părţii civile , aspect ce nu se regăseşte astfel în niciunul dintre

mijloacele de probă administrate în cauză.

Niciunul dintre aceste acte nu cuprinde date cu privire la data anunţării 

incendiului, ora ajungerii la faţa locului , ora terminării operaţiunii de stingere, etc.

Contrar aspectelor de nelegalitate ce sunt conţinute de primul raport de

expertiză întocmit în cauză, al expertului R.N. ,  acesta, pe baza documentelor aflate

la urmărirea pena,ă, dar în principal a planşelor fotografice  realizate personal cât şi

a cercetărilor la faţa locului, stabileşte ca loc de producere a incendiului (focarul),

„zona dintre hotar şi  şopronul (polata) familiei părţii civile  , în zona ţevilor fixate

în beton, care prezintă urme de sudură”.

Neexistând o schiţă de amplasament a construcţiilor şi gardului, s-ar înţelege

că ţevile unde s-a sudat bara de susţinere S1-S2 s-ar poziţiona pe aceeaşi axă cu

şopronul, aspect ce nu corespunde realităţii.

Din conţinutul raportului de expertiză întocmit de P.D. şi schiţa anexă , se

poate observa că cei doi stâlpi la care s-au aplicat punctele de sudură se află chiar

simetric faţă de centrul magaziei 1A cu pereţii din zidărie la  distanţa de peste 5,30

m faţă de peretele  nordic al  adăpostului pentru animale 1B, de la parterul anexei 

gospodăreşti şi faţă de capătul nordic al fânarului lângă polată.

Deci de la al doilea stâlp S2, de care s-a prins bara de cornier,  prin puncte de

sudură, şi până la peretele sudic al polatei era o distanţă de 5,30 m (pag.9 expertiză).

Înălţimea capătului stâlpului S1 şi S2 este de 2,12 m şi se situează deasupra

nivelului parterului anexei  gospodăreşti şi deci în dreptul peretelui fânarului care

conţinea fân tasat, fapt ce atrăgea, în caz de utilizare a sudurii aprinderea fânului  şi

crearea primului focar de incendiu în acest loc.

Relevantă  în determinarea locului incendiului , direcţiei şi vitezei de

propagare şi extindere a incendiului este adresa nr.44/03.03.2011, emisă de ANM –

Centrul Metrologic Regional Muntenia, privind  diagnoza meteo pentru data de

01.08.2009 în zona Tigveni jud.Argeş.

Din aceasta rezultă  că direcţia vântului 2m/s (7,2 km/h) din direcţia NE

către SV, viteza vântului 2m/s (7,2 km/h), temperatura maximă în aer = 30,2o C,

temperatura maximă la sol = 57,6oC, iar umezeala relativă = 38 %.

Raportat la incintele gospodăreşti, vântul bătea dinspre NE (fundul grădinii)

spre SV (DN 73) şi dacă s-ar avea în vedere că în acele momente s-au efectuat

lucrări de  sudură la gardul despărţitor, incendiul nu  s-ar fi propagat înspre partea 

nordică a anexei gospodăreşti a părţii civile, ci spre partea de sud, adică spre DN

73,  cu eventuala aprindere a fânului situat deasupra magaziei  notate cu 1A focar al

incendiului, aspect ce nu a rezultat din  niciunul dintre mijloacele de probă

administrate în cauză .

Din probatoriul tehnic şi depoziţiile martorilor menţionaţi rezultă cu

certitudine  neutilizarea aparatului de sudură electrică în ziua de 01.08.2009 şi chiar

dacă acesta s-ar fi folosit, nu ar fi putut declanşa incendiul  iniţiat în zona laterală

nordică a anexei gospodăreşti, respectiv polata părţii civile constatată ca fiind

primul focar de incendiu.

Cauza probabilă a incendiului ar fi putut fi o ţigară aprinsă, aruncată de

numitul R.N. la plecarea din gospodărie în jurul orelor 11-11,30, în condiţiile în care

şi expertul R.N. (la urmărirea penală), menţionează la f.6 a raportului de expertiză

că „perioada de ardere mocnită a materialelor combustibile, aprinse de un rest de

ţigară este de 3-4 ore”, deci un  rest de ţigară aruncat la ora plecării din curte, ar fi

putut iniţia incendiul.

În consecinţă, reţinerea vinovăţiei inculpatului, nu se justifică, iar apelul

declarat de acesta va fi admis în baza art.379 pct.2 lit.a Cod pr.penală.

Se va desfiinţa în întregime sentinţa, iar pe fond, în baza art.11 pct.2 lit.a

rap.la art.10 lit.c Cod  pr.penală, se va dispune achitarea apelantului inculpat pentru

infracţiunea dedusă judecăţii.

Corelativ soluţionării  laturii penale a cauzei, în baza art.346 alin.3 Cod 

pr.penală,  acţiunea civilă promovată de partea civilă va fi respinsă ca inadmisibilă

iar apelul declarat de aceasta va fi  respins ca nefondat, conform art.379 pct.1 lit.b 

Cod pr.penală.

Văzând şi disp.art.189 şi urm.Cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de inculpat C.V. , fiul lui (...), născut la (...),

căsătorit, fără antecedente penale, studii liceale, domiciliat în (...), CNP (...), 

împotriva sentinţei penale nr. 263 din 26.10.2010, pronunţată de Judecătoria 

Curtea de Argeş în dosarul nr. 1623/216/2010.

Desfiinţează în întregime sentinţa, iar pe fond în baza art.11 pct.2 lit.a

rap.la art.10 lit.c C.pr.penală achită pe apelantul inculpat pentru săvârşirea

infracţiunii prev. de art.219 alin.1 C.p.

Respinge acţiunea civilă promovată de apelanta parte civilă C.V. ,

domiciliată în (...).

Cheltuielile judiciare avansate de stat, pentru fond, rămân în sarcina

acestuia.

Respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă C.V. , pe catre o

obligă la 1300 lei cheltuieli judiciare către apelantul inculpat şi la 50 lei cheltuieli

judiciare către stat.

Cu recurs în 10 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 30.06.2011, la Tribunalul Argeş-Secţia

Penală.

7

Domenii speta

Spete similare