Lipsa procedurii prealabile – inadmisibilitatea promovării acţiunii în pretenţii în baza unui contract de achiziţie publică

Decizie 1542 din 13.05.2013


Potrivit art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 , în cazul contractelor administrative,  procedura prealabilă ce urmează a fi îndeplinită îmbracă forma concilierii prevăzută în cazul litigiilor comerciale , fiind aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 720^1 din Codul de procedură civilă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi – Secţia a II – a civilă sub nr. 1467/121/2013 , reclamanta SC F SRL Galaţi a solicitat obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială Comuna G jud. Galaţi la plata următoarelor sume:

-9.987,21 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale neachitate ;

-8.283,99 lei reprezentând penalităţi de întârziere , calculate la sumele neachitate , până la data de 29.01.2013 ;

-penalităţi de întârziere conform contractului , calculate de la data de 29.01.2013 până la achitarea efectivă a debitelor restante.

A solicitat şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivându-şi în fapt acţiunea , reclamanta a arătat că între părţi a intervenit contractul nr. ………. , încheiat în temeiul dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006 , contract având ca obiect „extindere sistem de alimentare cu apă comuna Griviţa jud. Galaţi”.

În baza acestui contract s-au emis o serie de facturi fiscale , dintre care două au fost achitate doar parţial , din factura …………./17.07.2009 rămânând un rest de plată de 719,36 lei , iar din factura ……………../26.11.2012 rămânând un rest de plată de 11.897,42 lei.

A fost emisă factura storno ……………./10.05.2011 pentru suma de 2.629,57 lei astfel încât , apreciază reclamanta că pârâta îi mai datorează suma totală de 9.987,21 lei.

În ceea ce priveşte penalităţile de întârziere , acestea urmează a foi calculate , potrivit contractului , în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere , de la scadenţa fiecărei facturi.

În drept , invocă dispoziţiile ar 1270 şi 1350 Cod civil , ale O.U.G. nr. 36/2006 şi ale art. 274 C.p.c.

Prin încheierea pronunţată la data de 08.03.2013 , instanţa a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi transpunerea acesteia spre competentă soluţionare către Secţia de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Galaţi.

Pe rolul Tribunalului Galaţi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal cauza a fost înregistrată sub nr. 1467/121/2013*.

Pârâta , legal citată , a formulat întâmpinare în cauză prin care a invocat , în principal , excepţia inadmisibilităţii formulării acţiunii motivat de faptul că reclamanta nu a respectat procedura concilierii directe în condiţiile în care procesul verbal de conciliere a fost încheiat ulterior promovării prezentei acţiuni.

De asemenea , s-a invocat şi excepţia tardivității formulării acţiunii cu privire la suma solicitată în baza facturii ……………/17.07.2009 deoarece dreptul la acţiune s-a prescris prin trecerea unui termen de 3 ani.

Pe fond , a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată motivat de faptul că prin procesul verbal de terminare a lucrărilor nr. ………./25.08.2011 reclamanta s-a obligat ca în termen de 60 de zile să remedieze toate problemele constatate de comisia de recepţie . Or , deşi s-a împlinit acest termen , reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile. Ca urmare , pârâtă invocă excepţia de neexecutare a contractului.

În drept , invocă dispoziţiile art. 112 – 118 C.p.c.

Ulterior , la termenul din data de 10.05.2013 , pârâta , prin reprezentant convențional , a formulat precizări în sensul că invocă excepţia prescripției dreptului la acţiune şi nu excepţia tardivităţii formulării acţiunii  aşa cum în mod eronat a consemnat în întâmpinare.

Analizând actele dosarului , Tribunalul a reţinut următoarele;

Între părţi a intervenit contractul de lucrări nr. ………../06.12.2007 având ca obiect executarea şi întreţinerea lucrării „extindere sistem alimentare cu apă comuna G jud. Galaţi”.

În baza acestui contract , reclamanta a emis o serie de facturi fiscale achitate parţial de către pârâtă.

Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii invocată de către pârâtă , în temeiul dispoziţiilor art. 137 C.p.c. , instanţa a constatat următoarele;

Potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 , înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente , persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare , dacă aceasta există , în termen de 30 de zile de la data comunicării actului , revocarea , în tot sau în parte , a acestuia .  Alin. 3 al aceluiaşi text de lege prevede că „plângerea prealabilă în cazul acţiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificaţia concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător” , respectiv dispoziţiile art. 720 ind. 1 Cod procedură civilă. În condiţiile art. 2 lit. c din lege , sunt asimilate actelor administrative , în sensul acestei legi , şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public , prestarea serviciilor publice şi achiziţiile publice.

În speţă , instanța a constatat că între părţi a avut loc procedura concilierii directe , încheindu-se în acest sens procesul verbal din data de 06.03.2013 , însă fără respectarea dispoziţiilor legale anterior citate. Astfel , instanța a constatat că această „cale de atac” nu a fost promovată cu respectarea  termenelor imperative prevăzute de Legea contenciosului administrativ în condiţiile în care se solicită în anul 2013 (chiar după promovarea cererii de chemare în judecată) ,  sume scadente în anul 2009 , respectiv 2010.

Potrivit dispoziţiilor art. 109 alin. 2 C.p.c. coroborate cu cele ale art. 7 din Legea nr. 554/2004 , procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune în contenciosul administrativ a cărei neîndeplinire , în termenele şi condiţiile prevăzute de lege , atrage inadmisibilitatea acţiunii.

Având în vedere aspectele anterior analizate , în temeiul dispoziţiilor art. 109 alin. 2  C.p.c. , Tribunalul , constatând lipsa plângerii prealabile , a admis excepţia astfel invocată şi a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată.

Faţă de această soluţie , instanţa a apreciat că nu se mai impune analizarea celei de a doua excepţii invocată prin întâmpinare

Domenii speta