Somaţie de plată

Sentinţă civilă 213 din 10.07.2009


Prin sentinta civila nr.213 din 10.07.2009, Judecatoria Întorsura Buzaului a admis în parte cererea formulata de creditoarea SC A. SRL în contradictoriu cu debitoarea SC M. SRL si a somat debitoarea sa achite creditoarei, în termen de 30  zile de la data comunicarii prezentei hotarâri, suma de 9546,39 lei  reprezentând pret marfa livrata si neachitata.

A respins restul pretentiilor.

Pentru a hotarî astfel, instanta a retinut urmatoarele:

Prin cererea înregistrata la aceasta instanta, creditoarea SC A. SRL în contradictoriu cu debitoarea SC M. SRL a solicitat emiterea unei ordonante care sa cuprinda somarea debitoarei la plata catre creditoare a sumei de 57554,49 lei reprezentând contravaloarea marfii livrate de creditoare debitoarei si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, creditoarea arata ca în calitate de distribuitor de materiale de constructii a vândut debitoarei diverse materiale descrise în continutul facturilor anexate.

Cuantumul solicitat reprezinta suma facturilor aferente marfii livrate si care au fost acceptate la plata de catre debitoare: - nr. din 28.09.2006 în valoare de 785,92 lei; nr. din 28.09.2006 în valoare de 505,61 lei; nr. din 01.09.2006 în valoare de 3995 lei; nr. din 01.09.2006 în valoare de 3995 lei; nr. din 04.09.2006 în valoare de 2694,68 lei; nr. din 04.09.2006 în valoare de 1393,82 lei; nr. din 04.09.2006 în valoare de 280,52 lei; nr. din 04.09.2006 în valoare de 2848,40 lei; nr. din 04.09.2006 în valoare de 1543,05 lei; nr. din 07.10.2006 în valoare de 11112,73 lei; nr. din 10.10.2006 în valoare de 7934,68 lei; nr. din 10.10.2006 în valoare de 1188,59 lei; nr. din 10.10.2006 în valoare de 410,17 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 116,39 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 27,20 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 58,31 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 128,48 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 64 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 10,01 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 41,01 lei; nr. din 15.11.2006 în valoare de 15235,90 lei; nr. din 15.11.2006 în valoare de 2348,61 lei; nr. din 17.11.2006 în valoare de 780 lei;  nr. din 12.12.2006 în valoare de 56,41 lei.

Creditoarea arata în continuare ca a vândut debitoarei articolele mentionate în facturile de mai sus în valoare totala de 57554,49 lei când s-au prezentat reprezentantii debitoarei care au ridicat marfa si au semnat facturile, debitoarea acceptând plata prin semnarea facturilor.

Creanta este certa, lichida si exigibila, reprezinta o obligatie de plata asumata prin înscris prin semnatura, astfel încât se apreciaza ca sunt îndeplinite conditiile legale pentru emiterea unei somatii de plata.

În drept, au fost invocate dispozitiile OG nr.5/2001, iar în probatiune s-a solicitat proba cu înscrisuri.

Debitoarea a depus Întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulate de creditoare.

În motivarea întâmpinarii, se arata ca cererea este inadmisibila întrucât se întemeiaza pe dispozitiile OG nr.5/2001, în speta fiind vorba de raporturi comerciale între persoane juridice în care se aplica procedura reglementata de OUG nr.119/2007, nu a fost respectata procedura concilierii directe prevazuta de art.720^1 C.proc.civ., creditoarea invitând la conciliere directa la data de 13.07.2009, asadar dupa termenul de judecata stabilit pentru solutionarea somatiei de plata din 10.07.2009 si creanta nu are un caracter cert, lichid si exigibil, deoarece sumele solicitate sunt mult mai mari decât cele datorate si în plus datoreaza debitoarei suma de 8100 Euro reprezentând contravaloarea chiriei.

În drept, au fost invocate dispozitiile art.720^1 C.proc.civ si OUG nr.119/2007.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:

Între parti, creditoarea SC A. SRL si debitoarea SC M. SRL s-au desfasurat relatii comerciale în perioada 01.09.2006-12.12.2006.

Urmare a acestor relatii comerciale creditoarea a furnizat debitoarei materiale de constructii, un motociclu culoare albastru+gri, un motociclu alb+albastru), un pat 1,60 cu sertar si o saltea 1,60/2, în perioada 01.09.2006-12.12.2006, încheindu-se si emitându-se facturile fiscale nr. din 28.09.2006 în valoare de 785,92 lei; nr. din 28.09.2006 în valoare de 505,61 lei; nr. din 01.09.2006 în valoare de 3995 lei; nr. din 01.09.2006 în valoare de 3995 lei; nr. din 04.09.2006 în valoare de 2694,68 lei; nr. din 04.09.2006 în valoare de 1393,82 lei;  nr. din 04.09.2006 în valoare de 280,52 lei; nr. din 04.09.2006 în valoare de 2848,40 lei; nr. din 04.09.2006 în valoare de 1543,05 lei; nr. din 07.10.2006 în valoare de 11112,73 lei; nr. din 10.10.2006 în valoare de 7934,68 lei; nr. din 10.10.2006 în valoare de 1188,59 lei; nr. din 10.10.2006 în valoare de 410,17 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 116,39 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 27,20 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 58,31 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 128,48 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 64 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 10,01 lei;  nr. din 31.10.2006 în valoare de 41,01 lei; nr. din 15.11.2006 în valoare de 15235,90 lei; nr. din 15.11.2006 în valoare de 2348,61 lei; nr. din 17.11.2006 în valoare de 780 lei;  nr. din 12.12.2006 în valoare de 56,41 lei.

Totalul sumelor pentru care au fost emise facturile fiscale asumate prin semnatura se ridica la  57553,49 lei.

 Relativ la temeiul de drept al prezentei cereri, în data de 31 octombrie 2007 a intrat în vigoare OUG nr. 119/2007 privind masurile pentru combaterea întârzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale, act normativ care transpune în dreptul intern Directiva 2000/35/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind combaterea întârzierii platilor în tranzactiile comerciale.

La pct. 16 din preambulul Directivei, se arata ca întârzierea în efectuarea platilor constituie o încalcare care a devenit atractiva din punct de vedere financiar pentru debitori, în marea majoritate a statelor membre, datorita dobânzilor mici aplicate întârzierii efectuarii platilor si/sau procedurilor greoaie de actiune. O schimbare decisiva, incluzând compensarea creditorilor pentru costurile angajate, este necesara pentru a inversa aceasta tendinta si a asigura consecinte ale întârzierilor în efectuarea platilor.

La pct. 20 din preambulul Directivei, se arata ca aceste consecinte ale întârzierii efectuarii platilor pot fi descurajatoare doar daca sunt însotite de proceduri de actiune rapide si eficiente pentru creditor.

Desi creditoarea a indicat drept temei al actiunii sale prevederile OG nr. 5/2001, instanta a decis sa analizeze cererea prin prisma prevederilor OUG nr. 119/2007, având în vedere prevederile art. 84 C.proc.civ. si faptul ca în speta este vorba despre relatii comerciale ce intra în sfera de aplicare a acestui act normativ.

În conformitate cu art.2 alin.1 din OUG nr.119/2007, prezenta ordonanta de urgenta se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte comerciale.

Contractul comercial este definit de art.1 din acelasi act normativ ca reprezentând contractul încheiat între comercianti ori între acestia si o autoritate contractanta, având ca obiect furnizarea unor bunuri sau prestarea de servicii contra unui pret constând într-o suma de bani.

 La prima vedere, acest text ar trebui interpretat în sensul existentei unui contract scris, dar aceste  prevederi trebuie raportate la regulile de probatiune din materie comerciala.

În materie comerciala, actele juridice bilaterale se pot încheia si independent de existenta unui înscris unic, prin mecanismul ofertei-acceptarii reglementat de art. 36 din Codul comercial, iar obligatiile comerciale se pot dovedi prin oricare dintre mijloacele de proba enumerate de art. 46 C.com.

Este adevarat ca între partile din litigiu nu s-a încheiat un contract scris dar, având în vedere cele expuse si prevederile art. 1295 Cod civil, atât timp cât creditoarea a livrat marfa, iar debitoarea a primit-o, instanta constata ca între parti s-a încheiat un contract în forma simplificata, din care s-a nascut obligatia pârâtei de a achita marfa achizitionata.

Analizând înscrisurile depuse de creditoare, instanta constata ca reclamanta a facut dovada facturarii sumelor pretinse, iar pe facturile fiscale apar datele privind expeditia, numele, datele cartii de identitate si semnatura delegatului si de asemenea este  aplicata  o semnatura la rubrica “semnatura de primire”.

În conformitate cu art.9 din OUG nr.119/2007, invocata de societatea debitoare prin întâmpinare, debitoarea nu a contestat niciun moment ca ar fi primit materiale de constructii, un motociclu de culoare albastru+gri, un motociclu alb+albastru, un pat 1,60 cu sertar si o saltea 1,60/2 în perioada 01.09.2006-12.12.2006 de la creditoare sau ca i-ar fi fost comunicate facturile.

Aceasta a invocat incidenta în cauza a dispozitiilor OUG nr.119/2007, ca nu a fost respectata si parcursa procedura concilierii directe reglementata de art.720^1 C.proc.civ.

În ce priveste critica debitoarei în sensul ca nu au  fost respectate dispozitiile art.720^1 Cod procedura civila, aceasta nu poate fi primita, întrucât procedura reglementata de dispozitiile OUG nr.119/2007 reprezinta o procedura speciala, derogatorie de la dreptul comun, simplificata si rapida de recuperare a creantelor certe, lichide si exigibile care nu conditioneaza declansarea procedurii de existenta concilierii directe, ceea ce ar fi contrar scopului urmarit de legiuitor prin reglementarea respectiva.

Mai mult decât atât, potrivit art.5 alin.2 din OUG nr.119/2007, în cazul litigiilor privitoare la obligatii de plata rezultând din contracte comerciale nu este necesara parcurgerea, în prealabil, a etapei concilierii directe prevazute la art. 720^1 din Codul de procedura civila.

În conformitate cu art.2 alin.1 din OUG nr.119/2007, prezenta ordonanta de urgenta se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte comerciale.

Prin urmare, una din conditiile esentiale si cumulative pentru declansarea acestei proceduri, este aceea ca  pretinsa creanta sa fie certa, lichida si exigibila.

Potrivit prevederilor art. 7 din OUG nr. 119/2007, adoptata pentru a transpune directiva, instanta va cita debitorul cu mentiunea sa depuna întâmpinare, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, în afara celor de ordine publica. În cazul nedepunerii întâmpinarii, instanta poate considera aceasta ca o recunoastere a pretentiilor creditorului.

În conformitate cu art. 9 din OUG nr. 119/2007, sub sanctiunea decaderii, debitorul poate contesta creanta prin întâmpinare.

În cauza, societatea debitoare a aratat prin întâmpinarea formulata ca creanta creditoarei nu are un caracter cert, lichid si exigibil întrucât sumele solicitate sunt mult mai mari decât cele datorate si în plus datoreaza debitoarei suma de 8100 Euro reprezentând contravaloarea chiriei.

În cazul în care debitorul contesta creanta, instanta verifica daca aceasta contestatie este întemeiata.

Din analiza înscrisurilor depuse de creditoare în dovedirea cererii sale, vazând si ca societatea debitoare nu a depus niciun înscris sau nu a solicitat administrarea niciunui alt mijloc de proba în conditiile art.115 C.proc.civ. si art.7 alin.4 din OUG nr.119/2007,  prin care sa faca dovada existentei acelui fapt exterior si a existentei si altor raporturi juridice între parti de natura a afecta, de a avea impact si asupra  relatiilor comerciale în baza carora au fost emise facturile fiscale de la filele 5-28, instanta constata ca este întemeiata în parte contestatia formulata de societatea debitoare.

Astfel, analizând facturile fiscale depuse de creditoare în dovedirea pretentiilor sale, instanta constata existenta mentiunilor ce apar pe facturile fiscale de la fila 6- nr. din 28.09.2006 în valoare de 505,61 lei; fila7- nr. din 01.09.2006 în valoare de 3995 lei; fila 8- nr. din 01.09.2006 în valoare de 3995 lei; filele 14-23 -  nr. din 07.10.2006 în valoare de 11112,73 lei; nr. din 10.10.2006 în valoare de 7934,68 lei; nr. din 10.10.2006 în valoare de 1188,59 lei; nr. din 10.10.2006 în valoare de 410,17 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 116,39 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 27,20 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 58,31 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 128,48 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 64 lei; nr. din 31.10.2006 în valoare de 10,01 lei;  nr. din 31.10.2006 în valoare de 41,01 lei; nr. din 15.11.2006 în valoare de 15235,90 lei; nr. din 15.11.2006 în valoare de 2348,61 lei; nr. din 17.11.2006 în valoare de 780 lei, în sensul ca pe unele apare mentiunea se achita cu fila cec, pe altele prin virament, sau s-a achitat cu fila cec, ori s-a stabilit un termen de plata de 7 zile urmând a fi achitate penalitati de 0,50% pe fiecare zi de întârziere.

De asemenea pe facturile fiscale de la filele 7 si 8, instanta constata ca sumele initiale au fost barate fara semnatura, deasupra acestora fiind trecute alte sume; iar pe factura de la fila 27 apare mentiunea „ s-a achitat cu fila cec nr.33800046822”.

Având în vedere cele expuse, instanta constata ca în ceea ce priveste aceste facturi, creantele nu au un caracter cert, creditoarea putând sa  le solicite pe calea dreptului comun.

În ceea ce priveste, creantele ce rezulta din facturile fiscale nr. din 28.09.2006 în valoare de 785,92 si nr. din 04.09.2006 în valoare de 2694,68 lei; nr. din 04.09.2006 în valoare de 1393,82 lei;  nr. din 04.09.2006 în valoare de 280,52 lei; nr. din 04.09.2006 în valoare de 2848,40 lei; nr. din 04.09.2006 în valoare de 1543,05 lei, contestatia debitoarei apare ca nefiind întemeiata.

Cum potrivit prevederilor art. 969 Cod civil, conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante, fata de cele ce preced, constatând ca este întemeiata în parte, instanta va admite în parte cererea formulata si va obliga debitoarea sa achite creditoarei, suma de 9546,39  lei reprezentând pret marfa livrata si neachitata, urmând a respinge restul pretentiilor.

În temeiul prevederilor art. 10 alin.3 din OUG nr. 119/2007, termenul de plata stabilit de instanta va fi de 30 zile calculat de la data comunicarii ordonantei conform prevederilor Codului de procedura civila.