Aparari de fond. Necesitatea administrari unei probatoriu complex.

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARADOperator 2826

Dosar nr….

SENTINŢA CIVILĂ …

Şedinţa publică din data de …

Preşedinte: …

Grefier: …

Deliberând asupra cauzei comerciale de faţă, constată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de … sub numărul … reclamanta a solicitat emiterea unei somaţii de plată pentru suma de … lei din care suma de … lei reprezentând contravaloarea materialelor de construcţie (ciment, oţel beton) achiziţionate de către pârât şi suma de … reprezentând penalităţi de întârziere în cuantum de …/zi pentru perioada …, conform facturii fiscale nr. ….

În fapt, creditoarea arătat că pârâtul a achiziţionat de la societatea comercială .. saci de ciment şi … kg oţel beton în luna …, moment la care a ridicat marfa şi a semnat factura fiscală în care sunt înscrise termenul de plată, respectiv …, şi eventuale penalităţi de întârziere în cuantum de ../zi. Prin urmare, creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. 

În drept, au fost invocate dispoziţiile O.G nr. 5/2001 şi art. 969 Cod civil.

În dovedirea acţiunii reclamanta înţelege să se folosească de proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Debitorul a depus întâmpinare prin serviciul registratură la data de …. (fila 14) arătând, în esenţă, că factura fiscală folosită ca probă de către creditoare nu este semnată de el din moment ce nu a luat marfă de la societatea respectivă. De asemenea, debitorul învederează instanţei că lipsesc avizele de însoţire a mărfii, iar factura emisă prezintă mai multe neconcordanţe, respectiv seria şi numărul de buletin înscrise nu corespund cu cele reale, data plăţii şi penalităţile sunt înscrise după închiderea facturii. Prin urmare, debitorul consideră că înscrisul este un fals şi că, raportat la acest înscris, nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru emiterea unei somaţii de plată. 

Analizând actele şi lucrările din dosarul cauzei, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de … este emisă factura fiscală seria … nr. … (fila 4) pentru suma de … lei reprezentând contravaloare marfă constând în ciment şi oţel beton. Factura poartă o semnătură, fiind eliberată pe numele I.I. şi în cuprinsul acesteia trecându-se seria şi numărul buletinului de identitate … eliberat la …. În cuprinsul acesteia este prevăzută şi plata unei penalităţi de întârziere de ..zi în cazul neplăţii la termen, respectiv ... În susţinerea facturii, petentul depune patru avize de însoţire a mărfii, respectiv avizul nr. … (fila 15 sus), avizul fără număr eliberat la data de … (fila 15 jos), avizul nr. …. (fila 16 sus) şi avizul fără număr eliberat la data de … (fila 16 jos).

În urma cercetării înscrisurilor de la dosar depuse de către creditoare, instanţa observă o serie de necorelări, respectiv datele din buletinul de identitate de pe factura fiscală ale pârâtului I.I. nu corespund cu aceleaşi date trecute în avizul de însoţire a mărfii nr. …, ultimele fiind …. Mai mult, cele două înscrisuri nu fac nici o menţiune privind numele pârâtului. Pe de altă parte, celelalte trei avize nu fac nici o referire la debitorul din prezenta cauză, acestea având trecute la cumpărător depozitul …, iar la date privind expediţia pe numitul F.I., datele acestuia din buletinul de identitate fiind aceleaşi pe toate cele trei avize de la dosar, respectiv …. De asemenea, aceste trei avize privesc altă marfă decât cea trecută în factura fiscală de la dosar, respectiv saci var şi BCA. 

Instanţa mai observă că avizul de însoţire a mărfii nr. …, unde este menţionat pârâtul I.I. la datele privind expediţia, este datat la … deci anterior facturii fiscale emise la data de …. Astfel, acesta nu poate completa probatoriul administrat în cauză cu factura fiscală menţionată mai sus din moment ce, pe lângă necorelarea privind datele din buletinul de identitate arătată mai sus, poartă o dată anterioară emiterii facturii şi, prin urmare contravine celor susţinute de către reclamantă în acţiune, respectiv că debitorul a cumpărat marfa, a semnat factura şi a ridicat marfa, fără a plăti.

Având în vedere acestea, respectiv necorelările înscrisurilor administrate ca probatoriu în dosar, instanţa consideră că apărarea pârâtului privind aspectele ce ţin de semnătura şi datele din buletinul de identitate ale acestuia nu par a fi unele derizorii, fapt ce determină în baza art. 129 alin. 5 C.proc.civ. obligativitatea şi necesitatea administrării de către instanţă a unui probatoriu suplimentar complex, de exemplu interogatoriul prevăzut de art. 218-225 C.proc.civ sau parcurgerea procedurii verificării de scripte reglementată de art. 177-184 C.proc.civ., pentru a se stabili temeiul obligaţiilor debitoarei şi, pe cale de consecinţă, a temeiniciei sau netemeiniciei pretenţiei, probatoriu inadmisibil pe calea sumară a procedurii somaţiei de plată.

Instanţa nu poate da curs susţinerii creditoarei conform căreia semnătura de pe înscrisurile de la dosar este vădit asemănătoare cu cea de pe întâmpinarea debitorului deoarece o simplă presupunere, nesusţinută de administrarea unui probatoriu legal şi care să poată determina o prezumţie simplă serioasă, nu poate fundamenta soluţia instanţei, mai ales că cele contestate de către pârât se referă tocmai la acest aspect, care priveşte o condiţie esenţială pentru admiterea cererii şi pe care instanţa este datoare a o cerceta temeinic. Mai mult, unele dintre înscrisuri de la dosar (avize de însoţire a mărfii filele 15-16) nu fac nici o referire la pârâtul din cauză, dar poartă o semnătură asemănătoare.

În drept, art. 1 din O.G nr. 5/2001 prevede că procedura somaţiei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii. Datorită probatoriului restrâns permis de dispoziţiile art. 6 al. 1 din O.G nr. 5/2001 care prevede că „judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum şi a explicaţiilor şi lămuririlor părţilor, ce i-au fost prezentate”, instanţa se află în imposibilitatea de a verifica şi valorifica apărările pârâtei. Prin urmare, existând o îndoială justificată în urma analizării de către instanţă a materialului probator administrat cu privire la acceptarea înscrisului constatator al creanţei de către pârât, instanţa apreciază ca nefiind îndeplinită o condiţie esenţială prevăzută expres de lege la art.1 din OG nr. 5/2001, respectiv însuşirea înscrisului prin semnătură. În consecinţă, se impune ca petenta creditoare să urmeze calea dreptului comun.

Faţă de cele arătate mai sus, instanţa va respinge cererea de emitere a somaţiei de plată.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanţa va respinge şi cererea creditoarei privind cheltuielile de judecată.

Domenii speta

Spete similare