Tagada paternitate; tardivitate. Încetare efectelor juridice ale dispozitiilor art. 55 alin. (1) c fam, ca urmare a admiterii exceptiei de neconstitutionalitate

Sentinţă civilă 14690 din 04.12.2008


Prin sentinta civila nr. 14690 din 4 decembrie 2008, Judecatoria Iasi a respins cererea formulata de catre reclamanta MF în contradictoriu cu pârâtul GN, prin care se solicita sa se constate ca pârâtul nu este tatal copiilor GN, nascut la 12.06.1998, si GG, nascut la 19.09.2000.

Pentru a se pronunta in acest sens, instanta a invocat din oficiu exceptia tardivitatii formularii cererii, retinand in acest sens urmatoarele:

Potrivit art. 55 alin 1 C fam, „Actiunea în tăgăduirea paternitătii se prescrie în termen de 3 ani de la data nasterii copilului. Pentru sotul mamei, termenul curge de la data la care a luat cunostintă de nasterea copilului.”

 Art. 55 a fost modificat de pct. 3 al art. I din Legea 288 din 29octombrie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 5 noiembrie 2007.

Conform art. II din Legea 288 din 29 octombrie 2007, publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 5 noiembrie 2007, „dispozitiile prezentei legi privind actiunea în tăgăduirea paternitătii, precum si actiunea în stabilirea paternitătii copilului din afara căsătoriei sunt aplicabile si în cazul copiilor născuti înainte de intrarea sa în vigoare, chiar dacă cererea este în curs de judecată.”

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 755/24.06.2008, publicata în Monitorul Oficial nr. 537 din 16 iulie 2008, a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea 288 din 29 octombrie 2007 pentru modificarea si completarea Legii 4/1953 - Codul familiei, constatându-se ca sintagma "dispozitiile prezentei legi privind actiunea în tagaduirea paternitatii, [...], sunt aplicabile si în cazul copiilor nascuti înainte de intrarea sa în vigoare, chiar daca cererea este în curs de judecata" este neconstitutionala.

Conform art. 147 din CONSTITUTIA ROMÂNIEI, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

 Prin urmare, începând cu data de 16 iulie 2008, dispozitiile invocate mai sus sunt suspendate de drept, iar începând cu data de 31 august 2008, si-au încetat efectele juridice, dat fiind ca legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea lor.

Pentru aceste considerente, exceptia tardivitatii urmeaza a fi respinsa.

Cu privire la fondul cauzei, instanta a retinut  ca, asa cum reiese din actele de stare civila depuse la dosar coroborate cu mentiunile din sent civ 2553/14.03.2002 a Judecatoriei Galati, definitiva si irevocabila, partile au fost casatorite în perioada 1996 – 2002, iar în aceasta perioada s-au nascut copiii GN, nascut la ……. si Gheorghe GG, nascut la ……...

Mama acestor copii este reclamanta si, dat fiind ca s-au nascut în timpul casatoriei ei cu pârâtul, acestia au beneficiat de prezumtia de paternitate reglementata de art. 53 alin C fam, potrivit careia „Copilul nascut în timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.”

Fiind o prezumtie instituita de Codul Familiei, aceasta poate fi înlaturata în conditiile art. 54 C fam, urmând a se demonstra ca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului nascut în timpul casatoriei. Însa, reclamanta, prin probatoriul administrat în cauza, nu a reusit sa rastoarne aceasta prezumtie. Astfel, cei doi martori audiati la solicitarea reclamantei, desi sunt rude apropiate cu acesta ( sunt veri primari cu aceasta), au avut depozitii lapidare si neconcludente. Desi ambii sustin ca reclamanta s-a despartit în fapt de pârât în 1996, relatarile despre viata reclamantei ulterioara separarii sunt diferite si nu sunt categorice în ceea ce priveste imposibilitatea categorica ca pârâtul sa fie tatal biologic al copiilor.

Dat fiind ca în cauza nu s-au administrat si alte probatorii care sa poata fi coroborate cu aceste depozitii de martori sau care sa le completeze, instanta  a respins cererea reclamantei.