Ucidere din culpă

Sentinţă penală 4 din 12.01.2010


Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiaşi sub nr. 339/230/2009, reclamanţii Ş.N. şi Ş.E. au chemat în judecată pe pârâtul Ş. I., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună rezilierea contractului de întreţinere autentificat prin încheierea nr. 165/02.02.1998.În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că pârâtul este nepotul lor de fiică şi după ce acesta şi-a efectuat stagiul militar, s-a mutat împreună cu ei, iar reclamanţii bucuroşi că vor avea un sprijin la bătrâneţe au încheiat contractul de întreţinere a cărui rezoluţiune o solicită.Au menţionat reclamanţii  că la început pârâtul şi-a îndeplinit în parte obligaţiile stabilite în contract , ajutându-i la muncile câmpului dar că în anul 2007, acesta a intrat într-o relaţie de concubinaj cu o fată din sat, care are un copil dintr-o altă relaţie iar de atunci a devenit obraznic, a început să îi ameninţe şi să le vorbească urât.Au mai arătat reclamanţii că în anul 2003, pârâtul a vândut o pereche de boi, pe care a afirmat că a luat suma de 2000 lei dar că lor nu le-a dat nici un ban din această sumă, afirmând că a fost furat de ţigani iar în anul 2004 , pârâtul a vândut 2 vaci cu viţei cu tot, fără consimţământul lor iar banii i-a mâncat cu actuala concubină cu care la acel moment trăia pe ascuns.Reclamanţii au învederat şi faptul că datorită împrejurării că nici pârâtul şi nici concubina sa nu aveau un loc de muncă, seara, pe ascuns, se duceau în hambar, unde încărcau saci cu grâu pe care ulterior îi vindeau iar când l-au întrebat pe pârât de ce procedează în această modalitate, acesta, împreună cu concubina sa i-au ameninţat că îi vor omorî.De asemenea, în cuprinsul acţiunii formulate  reclamantul Ş. N. a menţionat că întrucât el nu mai putea să meargă cu boii la muncă şi la câmp, pârâtul i-a spus că nu este în stare de nimic, să se pună în drum şi să moară şi că în cursul lunii aprilie 2008, fiica reclamanţilor venind acasă şi observând starea de sănătate precară a reclamantului l-a luat pe acesta să locuiască împreună cu ea în loc. Tg-Jiu, unde se află şi în prezent.

Au menţionat reclamanţii că , în aceste condiţii, reclamanta a rămas să locuiască în continuare cu pârâtul şi concubina sa, iar viaţa sa a devenit un calvar întrucât pârâtul ţipa la ea atunci când refuza să le dea banii din pensie iar la un moment dat chiar s-a manifestat agresiv, lovind cu cuţitul în congelatorul de la frigider şi afirmând că în această modalitate o va omorî şi pe reclamantă.A susţinut reclamanta şi faptul că pârâtul i-a luat becurile din cameră şi bucătărie, spunându-i că nu are nevoie de lumină întrucât este bătrână, antena de la televizor, afirmând că nu are cum privi la acesta şi a pus securea la uşă, pe exterior spunându-i că dacă îndrăzneşte să iese pe uşă fără voia sa, îi va crăpa capul  cu securea.Reclamanta a menţionat că la data de 20.01.2009 a suferit un accident cerebral însă nepotul său şi concubina sa nu i-au dat niciodată să mănânce, îi puneau semne la lemne pentru a observa dacă ea foloseşte din lemnele tăiate de pârât, situaţia în care a fost nevoită să plătească o persoană pentru a-i tăia lemnele necesare pentru a-şi aprinde focul.

Totodată reclamanta a precizat faptul că la un moment dat, fiica sa E. Ghe. a trecut pe la ea să vadă ce face, profitând de faptul că pârâtul nu era acasă şi când a observat că era paralizată a anunţat-o pe cealaltă fiică a reclamanţilor, mama pârâtului, care a venit şi a luat-o la Tg-Jiu, unde a rămas până în prezent.Au susţinut reclamanţii că în tot intervalul de timp cât au fost internaţi în spital şi cât au locuit la fiica lor din loc. Tg-Jiu, pârâtul nu le-a dat nici măcar un telefon pentru a se interesa de starea lor de sănătate şi nici nu i-a vizitat vreodată.De asemenea, reclamanţii au menţionat că  la data de 14.03.2009 fiica lor, C.M. s-a deplasat la locuinţa  situată în loc. Fratoştiţa şi a constatat că din casă lipseau multe lucruri iar când i-a reproşat acest lucru pârâtului, acesta a ameninţat-o că dacă nu părăseşte locuinţa cheamă poliţia sau o omoară. Totodată au precizat că şi concubina pârâtului a ameninţat-o pe cealaltă fiică a lor, că dacă mai intră în curtea lor îi rupe picioarele.În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1021 Cod civil.În dovedirea acţiunii, timbrată corespunzător cu taxă judiciară de timbru în sumă de 86 lei şi timbru judiciar de 3 lei, reclamanţii au depus la dosar în xerocopie: contractul de întreţinere autentificat prin încheierea nr. 165/02.02.1998 a BNP G. I. şi scrisoarea medicală – FO 256/3174 din 03.02.2009 eliberată reclamantei Ş. E. La data de 20.05.2009, pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii formulate de reclamanţi, ca neîntemeiată.În cuprinsul întâmpinării formulate pârâtul a susţinut că acţiunea nu a fost promovată de bunicii săi ci de mama sa , care nu este îndreptăţită în acest sens.A susţinut pârâtul că în anul 1998, la rugămintea bunicilor săi a abandonat serviciul pe care îl avea în municipiul TG-Jiu şi a venit să locuiască cui aceştia în satul Fratoştiţa, sat Uscăci, cu scopul de a avea grijă de aceştia iar reclamanţii i-au încheiat la acel moment contractul de întreţinere a cărui rezoluţiune o solicită.A mai arătat pârâtul că în anul 2008, cu ocazia sărbătorilor pascale, mama sa a venit în vizită şi l-a luat pe bunicul său, afirmând că îl duce la Tg-Jiu pentru un control medical, aspect cu care pârâtul a fost de acord la acel moment însă ulterior aceasta a refuzat să-l aducă înapoi acasă pe reclamant, fiind impulsionată de faptul că acesta avea o pensie destul de mare.Pârâtul a precizat că a mers în mai multe rânduri după bunicul său pentru a-l determina să se întoarcă acasă , însă acest lucru nu a fost posibil întrucât mama sa nu i-a permis să stea de vorbă cu el .Totodată, pârâtul a menţionat că în luna ianuarie 2009, mama sa a venit şi a luat-o şi pe reclamantă, afirmând la acel moment că o va duce la doctor, după care, îi va aduce înapoi acasă pe ambii reclamanţi.A susţinut pârâtul că la acel moment, i-a dat mamei sale o pereche de boi, pe care aceasta i-a vândut la Ţânţăreni, cu scopul de a procura banii necesari pentru consultarea reclamanţilor.De asemenea, pârâtul a menţionat că şi-a asumat răspunderea de a avea grijă de bunicii săi la locuinţa acestora din satul Fratoştiţa iar faptul că a intrat într-o relaţie de concubinaj cu o femeie, nu are legătură cu comportamentul său faţă de reclamanţi, nefiind reale susţinerile acestora din cuprinsul acţiunii formulate.În apărare, pârâtul a solicitat încuviinţarea probei cu interogatoriul reclamanţilor şi a probei testimoniale.La data de 07.07.2009, reclamanţii, prin avocatul ales au depus la dosar note de şedinţă, în cuprinsul cărora au arătat că prezenta acţiune a fost promovată de ei, iar reclamanta Ş. E. şi-a completat susţinerile iniţiale, menţionând că după ce soţul său a fost luat de fiica lor la Tg-Jiu, pârâtul şi concubina sa îi mâncau mâncarea pe care o gătea, îi tăiau păsările din curte, îi luau banii din pensie şi au ameninţat-o că o vor omorî.Instanţa a încuviinţat şi administrat proba testimonială, fiind audiaţi la propunerea reclamanţilor martorii D. I. şi M. Ghe., iar la propunerea pârâtului martorii C. M. şi N. I. precum şi proba cu interogatoriul părţilor.Întrucât,dinmotive de natură medicală, reclamanţii nu s-au putut prezenta la interogatoriu, instanţa s-a deplasat la domiciliul acestora  pentru administrarea acestei probe.Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:La data de 02.02.1998, reclamanţii au încheiat în formă autentică cu pârâtul un contract de întreţinere, prin care, în schimbul înstrăinării imobilului compus din teren loc de casă în suprafaţă de 1000 m.p., casă de locuit construită din lemn, acoperită cu tablă, compusă din 2 camere şi antreu, un pătul şi o magazie din lemn, acoperite cu plăci de azbociment, o anexă gospodărească din cărămidă, acoperită cu ţiglă, cu 2 încăperi şi un şopru din lemn, acoperit cu tablă,  situat în satul Fratoştiţa, cătun Uscăci,  jud. Dolj,  pârâtul s-a obligat să îi întreţină şi îngrijească cu toate cele necesare traiului zilnic, pe tot timpul vieţii, iar la deces să îi înmormânteze potrivit obiceiului. Transferarea dreptului de proprietate asupra imobilelor s-a făcut către pârât de la data autentificării actului.

Prin acţiunea de faţă reclamanţii au solicitat rezoluţiunea acestui contract de întreţinere, pe motiv că pârâtul nu şi-a respectat obligaţia de întreţinere prevăzută în contract iar prin probele propuse au reuşit să facă dovada celor susţinute.Potrivit dispoziţiilor art. 1020 Cod civil " Condiţia rezolutorie este subînţeleasă  totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părţi nu îndeplineşte angajamentul său". Din probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că în calitate de rude apropiate , bunici – nepot, între părţi s-a încheiat contractul de întreţinere a cărui rezoluţiune se solicită, autentificat prin încheierea nr. 165/02.-02-1998 a BNP G. I.,  iar în executarea obligaţiilor contractuale, pârâtul a locuit cu reclamanţii la domiciliul acestora din satul Fratoştiţa, oraş Filiaşi, jud. Dolj.De asemenea, instanţa constată că relaţiile contractuale dintre părţi s-au desfăşurat în mod corespunzător până în anul 2007, când au apărut disensiunile de natură familială. Aceste disensiuni au fost generate de faptul că pârâtul a intrat într-o relaţie de concubinaj ce nu a fost agreată nici de către reclamanţi şi nici de către părinţii săi.Este clar că pe fondul acestor disensiuni, relaţiile contractuale dintre părţi nu au mai continuat, o dovadă în acest sens reprezentând-o faptul că încă din anul 2008,şi  ca urmare a îmbolnăvirii sale, reclamantul Ş. N. se află în întreţinerea fiicei mandatar, în loc. Tg-Jiu. Tot aici se află şi reclamanta Ş. E., fiind paralizată la pat, ca urmare a unui accident vascular cerebral.Din lucrările dosarului rezultă că reclamanta este în această situaţie din luna ianuarie 2009, când a fost transportată de către fiica sa la  spitalul din Tg-Jiu. Deşi pârâtul avea obligaţia să aibă grijă, inclusiv din punct de vedere medical de reclamanţi, instanţa constată că acesta nu a făcut nici un demers în acest sens, internarea reclamanţilor şi grija ulterioară, asigurându-se de către mandatarul acestora. Pârâtul se apără de maniera că nu a mai putut avea grijă de reclamanţi întrucât s-au mutat la Tg-Jiu iar el s-a obligat să aibă grijă de aceştia la Fratoştiţa.Acesta se mai apără şi de maniera că nu a fost lăsat să-i viziteze la spitalul din Tg-Jiu de către mama sa, mandatarul reclamanţilor. Or,  niciuna dintre apărări nu este temeinică şi dovedită. De natura întreţinerii este într-adevăr ca aceasta să se facă la locuinţa creditorilor întreţinerii dar această  regulă nu poate fi aplicată atunci când creditorul trebuie să meargă în spital, ca urmare a unor probleme de sănătate. Pârâtul nu a făcut nici dovada că nu a fost lăsat să-şi viziteze bunicii la spitalul din Tg-Jiu.Cum obligaţia de întreţinere este una continuă, instanţa apreciază că pârâtul nu a făcut dovada că şi-a îndeplinit-o şi după ce bunicii săi s-au îmbolnăvit.De asemenea instanţa constată că deşi reclamanţii nu au făcut o dovadă deplină a conduitei culpabile a pârâtului, în timp ce părţile locuiau împreună în satul Fratoştiţa, în sensul că pârâtul i-a lovit, i-a insultat, i-a ameninţat şi le-a vândut bunurile, este dovedit faptul că relaţiile  tensionate dintre părţi au apărut ca urmare a relaţiei de concubinaj a pârâtului şi în aceeaşi perioadă au apărut şi problemele de sănătate ale celor 2 reclamanţi.Mai mult, instanţa a constatat cu ocazia cercetării locale că ambii reclamanţi erau imobilizaţi la pat şi au nevoie,  cel puţin în prezent, de o supraveghere permanentă, or pârâtul nu a mai realizat acest lucru de mai bine de 1 an de zile.Chiar dacă nu ar fi fost lăsat în acest sens de către mama sa , mandatarul din cauză, acesta avea posibilitatea să ceară reclamanţilor transformarea obligaţiei de întreţinere în natură într-o obligaţie de întreţinere în bani, situaţie juridică posibilă potrivit practicii judiciare, însă acesta s-a mulţumit să rămână în pasivitate, apreciind că situaţia creată îl absolvă de orice răspundere contractuală ceea ce este greşit.În concluzie, instanţa va admite acţiunea reclamanţilor şi în temeiul dispoziţiilor art. 1020 din Codul civil, va dispune rezoluţiunea contractului de întreţinere ce face obiectul dosarului, pârâtul fiind în culpă contractuală privind neexecutarea obligaţiilor sale.În temeiul dispoziţiilor art. 274 C.pr.civ., instanţa va admite în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de către reclamanţi, urmând să-l oblige pe pârâta doar la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată,  din care 400 lei onorariu avocat, 85  lei taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar şi 15 lei cheltuieli pentru cercetarea locală, apreciind că celelalte cheltuieli efectuate cu transportul şi zilele pierdute de mandatarul reclamanţilor, conducătorul auto care a deplasat-o pe aceasta şi pe avocatul reclamanţilor la instanţă,  sunt cheltuieli voluptorii ,  iar legea procesual civilă obligă partea care cade în pretenţii doar la cheltuielile de judecată necesare desfăşurării procesului.Admite acţiunea civilă având ca obiect " rezoluţiune contract întreţinere" formulată de reclamanţii Ş. N. şi Ş. E.,  la numita C. M. împotriva pârâtului Ş. I.Dispune rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat prin încheierea nr. 165/02.02.1998 a BNP G. I.Admite în parte cererea privind cheltuielile de judecată.

Obligă pârâtul să plătească reclamanţilor suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.