Plangere contraventionala

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA GHERLA

JUDEŢUL CLUJ

DOSAR NR. 2474/235/2008

SENTINŢA  CIVILĂ  Nr. 2474/2008

Şedinţa publică de la 30 Septembrie 2008

Instanţa formată din:

PREŞEDINTE :

GREFIER :

Pe rol fiind soluţionarea acţiunii civile formulată de  către contestatoarea SC P…. A…. SRL, reprezentată prin administrator P…. S… A…, în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI CLUJ, având ca obiect plângere contravenţională.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reprezentantul contestatoarei personal, lipsă fiind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Se constată că la dosarul cauzei s-a depus de către intimată prin serviciul „Registratură” al instanţei întâmpinare în două exemplare, ataşate la dosarul cauzei la fila 26, din care se înmânează un exemplar contestatorului.

Instanţa procedează la legitimarea reprezentatului contestatoarei P… S… Adrian, domiciliat …., legitimat pe baza CI …..

Întrebat fiind acesta arată că la data de 27.06.2008 în urma unui control i s-a întocmit proces verbal de contravenţie de către agentul constatator S… S… deoarece nu avea sistem de alarmă instalat la spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea. Acesta arată că nu considera necesară instalarea unui sistem de alarmă deoarece la locul unde îşi desfăşoară activitatea există gard împrejmuitor , gratii şi trei câini de pază, cu privire la care s-au depus înscrisuri la dosar la termenul de judecată anterior.

Instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul contestatoarei solicită anularea procesului verbal de contravenţie şi scutirea de la plata amenzii.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Gherla la data de 08.07.2008, sub nr. 2474/235/2008, contestatoarea SC P… A… SRL, reprezentată prin administrator Pop Silviu Adrian a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj anularea procesului verbal de contravenţie ….., încheiat la data de 27.06.2008 de Poliţia Municipiului Gherla şi exonerarea de plata amenzii.

În motivarea acţiunii formulate şi completate, contestatoarea arată că art. 3, alin. 3 din Legea 333/2003 nu îi impunea obligaţia de a monta în mod necesar un sistem de alarmă, ci doar de a asigura protecţia bunurilor, chiar şi prin alte mijloace, enumerate exemplificativ: „La unităţile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligaţi să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau orice alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei şi integrităţii bunurilor”. Se mai arată, că raportat la dispoziţiile legale amintite, se lasă la latitudinea conducătorilor de unităţi modalităţile concrete de organizare şi executare a pazei. Contestatoarea precizează că deţine la sediul unităţii bunuri de valoare minimă, astfel că, raportat la această împrejurare a apreciat ca fiind suficientă asigurarea protecţiei prin gard, gratii la geamuri, uşi metalice şi 3 câini de pază rasa Rottweiler.

Contestatoarea mai invocă faptul că procedura de comunicare a procesului-verbal de contravenţie nu a fost legal îndeplinită întrucât a refuzat să semneze procesul-verbal de contravenţie, iar agentul constatator, văzând acest lucru l-a lăsat pur şi simplu pe masă, nesocotind prevederile art. 27 din OG nr. 2/2001. Dat fiind faptul că procesul-verbal de contravenţie nu a fost legal comunicat, potrivit art. 14 din OG nr. 2/2001, executarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie.

În cele din urmă contestatoarea pune în vedere instanţei să constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 32, alin. 1 din OG nr. 2/2001.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 34 din OG nr. 2/2001.

În probaţiune, contestatoare a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar: copia procesului-verbal de contravenţie contestat; contract de închiriere a spaţiului cu ACR Cluj cu noua cerere adresată ACR Cluj; Adeverinţele de înregistrare a câinilor la Asociaţia Chinologică Cluj; Certificatul de înregistrare a societăţii.

Contestatoarea nu a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Contestatoarea a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În motivarea cererii intimatul a arătat că acesta conţine toate elementele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 16 şi 17, din OG nr. 2/2001.

În legătură cu temeinicia procesului-verbal de contravenţie, intimatul a arătat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor art. 21, alin. 3, din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, sancţiunea aplicată fiind aplicată în limitele prevăzute de lege.

De asemenea, arătat că procesul-verbal de contravenţie se bucură de prezumţia de legalitate, în sensul că face întotdeauna dovada până la proba contrară, astfel cum s-a pronunţat Curtea Constituţională prin deciziile nr. 197/2003 şi 259/2007. Având în vedere faptul că petentul nu a putut face dovada existenţei unei stări de fapt contrare celei reţinute în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenţie, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată, şi pe cale de consecinţă, procesul-verbal contestat este temeinici şi legal.

În drept, intimatul a invocat dispoziţiile art. 115-118, C. proc. civ.

Intimatul nu a realizat cereri în probaţiune.

Intimatul nu a solicitat obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de contestator.

Analizând actele şi lucrările cauzei, instanţa reţine următoarele:

I. Analizând motivele de nelegalitate invocate de contestatoare instanţa reţine că toate acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele motive:

Potrivit art. 26, alin. 3 şi art. 27 din OG nr. 2/2001, în situaţia în care persoana sancţionată refuză să semneze procesul-verbal de contravenţie, comunicare acestuia se realizează prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau sediul contravenientului. Fără îndoială că aceste dispoziţii sunt imperative, astfel că încălcarea acestora atrag sancţiunea nulităţii procesului-verbal de contravenţie, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 105, al. 2, C. proc. civ., aplicabile şi în această materie potrivit art. 721, C. proc. civ.

Instanţa constată că procesul-verbal contestat nu a fost semnat se reprezentatul contestatoarei, consemnându-se refuzul acestuia de a semna iar, comunicarea nu a fost realizată prin modalităţile prevăzute de dispoziţiile de mai sus. Numai că, instanţa constată că, deşi aceste dispoziţii au fost nesocotite, contestatorul a intrat în posesia procesului-verbal de contravenţie, astfel că acestuia nu i s-a produs nici o vătămare, motiv pentru care această nelegalitate nu poate determina nulitatea procesului-verbal de contravenţie.

De asemenea instanţa constată că, astfel cum rezultă din susţinerile contestatorului, procesul-verbal de contravenţie a fost comunicat la data încheierii acestuia şi aplicării sancţiunii, astfel că nu a intervenit prescripţia executării amenzii contravenţionale.

Cercetând legalitatea procesului-verbal de contravenţie sub aspectul celorlalte menţiuni prevăzute de art. 16 şi 17, din OG nr. 2/2001, instanţa constată că acesta a fost legal întocmit.

II. Sub aspectul temeiniciei acestuia, instanţa reţine că potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 183/2003, procesul verbal de contravenţie se bucură de prezumţia de legalitate şi temeinicie, prezumţie ce are o natură relativă, putând fi răsturnată prin proba contrară.

Instanţa reţine că, potrivit jurisprudenţei CEDO (spre exemplu cauza Ozturk c. Germaniei), normele ce sancţionează contravenţii au o natură penală, astfel că judecarea unor astfel de cauze trebuie să asigure respectarea garanţiile prevăzute de art. 6 (în materie penală), din Convenţie.

În acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, statuând că, legislaţia contravenţională din România intră sub incidenţa art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Deciziile 183/2003, 197/2003, 259/2003).

Tot Curtea de la Strasbourg a statuat în cauza Salabiaku c. Frantei şi Pham Hoang c. Franţei  că prezumţiile de fapt şi de drept sunt compatibile cu art. 6, din Convenţie, dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile: 1. să fie utilizate în limite rezonabile, care să ţină seama de importanţa mizei (pentru învinuit), precum şi de garantarea dreptului la apărare; 2. acestea nu operează automat (nu sunt absolute), iar cel în defavoarea căruia operează acestea (contestatorul) are la îndemână mijloace de probă variate pentru a putea dovedi faptul că sunt neîntemeiate.

Raportat la aceste condiţii se observă cu claritate că prezumţia de legalitate şi temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenţie, potrivit legislaţiei române, este compatibilă din toate punctele de vedere cu art. 6 din Convenţie, întrucât, natura prezumţiei de legalitate şi temeinicie a procesului verbal de contravenţie este relativă, putând fi răsturnată prin orice mijloc de probă prevăzut de lege, asigurându-se în acest fel respectarea dreptului la apărare al contestatorului. În acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională (Deciziile 183/2003, 197/2003, 259/2003).

Revenind la cauza de faţă, instanţa reţine că, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, nu există nici un indiciu că sediul contestatoarei ar fi putut fi protejat printr-un sistem de pază organizat, astfel că devin incidente dispoziţiile art. 3, alin. 3 din Legea 333/2003 care statuează: „La unităţile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligaţi să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau orice alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei şi integrităţii bunurilor”. Această dispoziţie legală nu poate fi interpretată decât în sensul că mijloacele de protecţie enumerate sunt exemplificative, conducătorul unităţii neavând obligaţia de a le utiliza pe toate acestea la protecţia sediului, ci doar unul sau unele dintre acestea. De asemenea, conducătorul unităţii poate utiliza şi alte sisteme de securitate decât cele expres enumerate, dacă apreciază că ele pot asigura sediului o protecţie adecvată.

Aşa cum rezultă din starea de fapt reţinută în procesul-verbal de contravenţie contestatoarea a fost sancţionată pentru că „administratorul societăţii nu a luat măsuri pentru asigurarea pazei punctului de lucru (…) prin montarea unui sistem de alarmă împotriva efracţiei”. Raportat la aceste menţiuni ale agentului contestator, instanţa reţine că procesul-verbal de contravenţie a fost încheiat cu neurmărirea  dispoziţiilor art. 3, alin. 3 din Legea nr. 333/2003, deoarece contestatoare a fost sancţionată pentru împrejurarea că nu a montat un sistem de alarmă, deşi legea nu prevedea nici o obligaţia a acesteia în acest sens. Acesta avea doar obligaţia de a asigura paza unităţii, cu unul sau mai multe din mijloace prevăzute exemplificativ de lege, sau chiar şi cu alte mijloace de securitate adecvate. Dacă agentul constatator a apreciat că mijloacele de securitate utilizate de contestatoare sunt insuficiente, avea obligaţia de a preciza din ce motiv acestea nu pot asigura securitatea unităţii. În procesul-verbal de contravenţie nu apare însă menţiunea că mijloacele de securitate  existente erau insuficiente. Simplul fapt al inexistenţei unui sistem de alarmă nu poate conduce la o astfel de concluzie.

Pentru aceste motive, instanţa va admite plângerea contravenţională formulată de contestatoarea SC P… A…. SRL, reprezentată prin administrator P… S… A…., formulată în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj, şi pe cale de consecinţă va dispune anularea procesului-verbal de contravenţie ……, încheiat la data de 27.06.2008, de Poliţia Municipiului Gherla şi va exonera contestatoarea de plata amenzii în cuantum de 2000 de lei, aplicată prin procesul-verbal de contravenţie anulat.

În temeiul art. 274, C. proc. civ., instanţa va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite plângerea contravenţională formulată de contestatoarea SC P… A… SRL, cu sediul în …., reprezentată prin administrator P… S…. A…, cu acelaşi domiciliu, formulată în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Traian, nr. 27, jud. Cluj.

Dispune anularea procesului-verbal de contravenţie .…, încheiat la data de 27.06.2008, de Poliţia Municipiului Gherla.

Exonerează contestatoarea de plata amenzii în cuantum de 2000 de lei, aplicată prin procesul-verbal de contravenţie anulat.

Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 30 septembrie 2008.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare