Somatie de plata (respinsa)

Tip speta -Sentinta  Civila NR. 328/10.05.2012 

Domeniu-Somatie de plata (respinsa)

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Macin sub nr. 342/253/2012, creditoarea SC D.C.S. SA a solicitat emiterea unei ordonante prin care debitorul R.M. E. sa fie somat sa plateasca suma de 365,67 lei reprezentând contravaloarea serviciilor audiovizuale oferite debitorului.

În motivarea cererii, creditoarea a aratat ca în baza contractului nr.11/071/00168/10.11.2009 a furnizat debitorului servicii audiovizuale, a caror contravaloare (evidentiata prin facturile fiscale anexata cererii) nu a fost achitata la scadenta.

În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile O.G. nr. 5/2001.

La cererea adresata instantei au fost anexate în copie o serie de înscrisuri, respectiv contractul încheiat între parti, facturi fiscale emise în contul debitorului, dovada onorariului de avocat, fisa de cont a debitorului.

Debitorul, desi conform art. 4 din O.G. nr. 5/2001, a fost legal citat cu copie de pe cererea introductiva si înscrisurile anexate si cu mentiunea de a depune întâmpinare, nu s-a prezentat în instanta si nici nu a depus întâmpinare prin care sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele de aparare, conform dispozitiilor art. 115-118 C. proc. civ.

Verificând conditiile cerute cumulativ, expres si imperativ de procedura speciala reglementata de O.G. nr. 5/2001, instanta constata ca acestea nu sunt întrunite pentru considerentele urmatoare:

Dispozitiile normative speciale prevazute de O.G. nr. 5/2001 prevad urmatoarele:

Art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001 -  Procedura somatiei de plata se desfasoara, la cererea creditorului, în scopul realizarii de bunavoie sau prin executare silita a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însusit de parti prin semnatura ori în alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.

Conform acestui text de lege, pentru admiterea unei cereri de emitere a ordonantei care sa contina somatia de plata, este necesara întrunirea cumulativa a mai multor conditii.

Creditoarea trebuie sa faca dovada existentei unei creante certe, lichide si exigibile privind o obligatie pecuniara a debitoarei sale, creanta care sa provina dintr-un act scris însusit de parti si sa priveasca drepturi si obligatii ce rezulta din executarea unor servicii, lucrari sau alte prestatii.

În speta, prin contractul nr. 11/071/00168/10.11.2009 încheiat între cele doua parti (filele 5-7), creditoarea s-a obligat sa furnizeze debitorului servicii audiovizuale. Creditoarea a emis pe numele debitorului facturile fiscale anexate cererii formulate (filele 13-19), facturi prin care a retinut obligatia la plata a debitorului pentru diferite sume, fiind mentionat la capitolul denumire servicii sau produs "DTH AKTA Baza".

Pentru ca aceste sume de bani nu au fost achitate de catre debitor, instanta a fost învestita de catre creditoare cu solutionarea prezentei cereri de emitere a somatiei de plata.

Instanta retine ca între parti a fost încheiat un contract privind furnizarea de servicii audiovizuale, prin care s-au stabilit cu putere obligatorie între parti numai regulile generale în care urma sa fie desfasurata prestarea serviciului de catre creditoare si efectuare platilor de catre debitor.

În aceste conditii, valoarea juridica actului bilateral încheiat între cele doua parti este aceea a unui contract care fixeaza cadrul general de derulare a relatiilor contractuale dintre cele doua parti. El nu poate reprezenta prin sine însusi o dovada a existentei creantei, a întinderii acesteia sau exigibilitatii ei, executarea obligatiilor asumate de parti urmând a fi efectiv concretizata prin facturile fiscale emise de creditoare.

În acord cu art. 46 C.com., instanta retine ca, daca în privinta creditorului factura fiscala emisa de acesta dovedeste existenta operatiunii comerciale mentionate indiferent daca poarta sau nu semnatura sa, în ceea ce-l priveste pe debitor, pentru a-i putea fi opozabila, factura trebuie sa fie acceptata expres, în scris ori verbal, sau tacit, prin fapte concludente:

Art. 46 C. com. -  Obligatiunile comerciale si liberatiunile se probeaza: (...) cu facturi acceptate.

În speta facturile emise de catre creditoare nu poarta semnatura debitorului, aspect fata de care acestea nu pot fi considerate ca reprezentând "facturi acceptate" în sensul legii.

Drept urmare, atâta vreme cât factura fiscala care cuantifica obligatia de plata asumata prin contractul cadru nu beneficiaza de o forma de acceptare din partea creditorului, existenta creantei invocate este pusa sub semnul îndoielii, lipsindu-i chiar caracterul cert, astfel cum acesta este reglementat de art. 379 alin. (3) C. civ.:

Art. 379 alin. (3) C. proc. civ. - Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din însusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.

În plus, chiar daca s-ar trece peste acest aspect si s-ar aprecia ca o daca cu semnarea contractului, creanta invocata de creditoare dobândeste caracter cert, instanta constata ca întinderea serviciului prestat de creditoare si pretul care trebuie achitat pentru acest serviciu nu sunt prevazute în contract, motiv pentru care creantei i-ar lipsi caracterul lichid, astfel cum acesta este definit de art. 379 alin. (4) C. proc. civ., deoarece factura (care determina câtimea debitului) nu este însusita de catre debitor, asa cum s-a aratat mai sus:

Art. 379 alin. (4) C. proc. civ. - Creanta este lichida atunci când câtimea ei este determinata prin însusi actul de creanta sau când este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute în actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o osebita socoteala.

Mai mult decât atât, instanta retine si faptul ca desi din continutul contractului rezulta ca acesta este semnat de un reprezentant (agent) al creditoarei, nu s-a facut dovada reprezentarii iar contractul poarta stampila unei alte societati comerciale decât creditoarea.

Pentru toate aceste considerente, în raport de dispozitiile normative invocate, instanta urmeaza sa respinga cererea formulata, creditoarea având posibilitatea de a se adresa instantelor de judecata pentru recuperarea creantei pretinse printr-o actiune în pretentii, întemeiate pe dispozitiile dreptului comun, procedura unde se poate pune în discutie caracterul cert, lichid si exigibil al acestor creante într-un regim probatoriu mai permisiv.

Domenii speta

Spete similare