Cerere de reexaminare împotriva încheierii de respingere a cererii de ajutor public judiciar şi invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 art. 15 alin. 3 din oug nr. 51/2008 susţinându-se încălcarea art. 24 din Constituţie

Titlu: cerere de reexaminare împotriva încheierii de respingere a cererii de ajutor public judiciar şi invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 art. 15 alin. 3 din OUG nr. 51/2008  susţinându-se încălcarea art. 24 din Constituţia României. Procedura de soluţionare. Condiţii de acordare a ajutorului public judiciar referitor la taxa judiciară de timbru.

Tip speţă: încheiere

Număr speţă: nu are număr alocat

Data speţă: 20.01.2014

Domeniu asociat: Taxa de timbru.

Instanţa constată că excepţia este admisibilă prin raportare la condiţiile impuse de art. 29 alin. 2 din Legea 47/1992 republicată, întrucât vizează o dispoziţie cuprinsă într-o ordonanţă de urgenţă, în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei, respectiv cu cererea de reexaminare ajutor public, fiind singurul moment în care poate fi invocată excepţia de neconstituţionalitate, excepţia fiind invocată de reclamanta - petentă în cererea de reexaminare ajutor public, în faţa unei instanţe judecătoreşti.

Totodată, instanţa mai reţine că aceste prevederi legale nu au fost declarate neconstituţionale printr-o decizie anterioară a instanţei de contencios constituţional, astfel încât în baza art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992 republicată, va dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 15 alin. 3 din O.U.G. nr. 51/2008.

Instanţa reţine că scopul pentru care s-a definit instituţia ajutorului public judiciar este acela de a sprijini persoanele ale căror mijloace sunt reduse sa participe la procedurile judiciare care le implica pe acestea. Pentru conturarea noţiunii de "mijloace" s-au oferit criterii obiective la art. 8, criterii care sa fie dovedite in concret. Criteriile definite la art. 8 nu fac decât sa definească tehnic nivelul la care se poate considera ca se pune in pericol întreţinerea petentului sau a familiei sale insa ele nu pot fi apreciate decât ca se subsumează scopului general de a sprijini persoanele angrenate in proceduri judiciare de aşa natura încât costurile acestor proceduri sa nu le primejduiască existenta.

Deliberând asupra cererii de faţă reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 18.12.2013, reclamanta petentă N. V. a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii din camera de consiliu din data de la 22.11.2013, prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că O.U.G 51/2008 a fost adoptată având în vedere că România avea obligaţia transpunerii Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătăţirea accesului la justiţie în cazul litigiilor transfrontaliere prin stabilirea unor reguli minimale comune referitoare la asistenţa juridică acordată în cadrul acestor categorii de cauze, iar implementarea acesteia în dreptul intern s-a realizat ţinând cont că directiva prevede standarde minime pentru ca sistemul de asistenţă judiciară să fie considerat având un acces efectiv la justiţie.

 A mai arătat, că în esenţă că legiuitorul nu a prevăzut o anumită procedură privind judecata cererii, respectiv soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa, astfel că este posibilă atât o soluţie de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare, cât şi o soluţie de modificare, în tot sau în parte, iar în ce priveşte probatoriul e posibilă administrarea probei cu înscrisuri noi.

Se mai arată că legea nu prevede în nici un moment că odată achitată taxa judiciară de timbru aceasta nu mai poate fi restituită ca efect al admiterii ulterioare a unei cereri de ajutor public judiciar şi că deşi la prima vedere ar opera o prezumţie că din moment ce a fost achitată taxa judiciară de timbru are o situaţie financiară care le permite acest lucru.

 Mai precizează reclamanta că au existat 2 motive ce au determinat-o să achite taxa judiciară de timbru mai înainte de soluţionarea cererii de ajutor public judiciar şi anume:  anterior i s-a respins cererea de ajutor public judiciar pentru aspecte legate de forma  şi i-a fost teamă că instanţa  îi va anula cererea de  chemare în judecată ca netimbrată, iar pentru a împiedica producerea riscului descris mai sus, fiul său a împrumutat suma necesară achitării taxei judiciare de timbru.

 În ceea ce priveşte fondul cererii de ajutor public judiciar arată că venitul pe membru de familie este inferior pragului de 600 lei, motiv pentru care este îndreptăţită să primească o reducere de 50% a cuantumului taxei judiciare, invocând prevederile art. 8 şi 9 din O.U.G. 51/2008, iar cu privire la modul de calcul, reclamanta a precizat că venitul net se determină ca diferenţă între veniturile permanente (ceea ce înseamnă că din veniturile totale se scad veniturile ocazionale) şi obligaţiile de plată permanente (ceea ce înseamnă că din obligaţiile de plată totale se scad obligaţiile de plată ocazionale). Potrivit acestei formule, venitul gospodăriei pe luna septembrie este de ( 1231-35) – 90.49- 37.5= 1068.01 lei, iar venitul pentru luna octombrie este 1196-118.67 =1077,33 lei. Prin urmare, venitul mediu pe membru de gospodărie este de 536,33 lei. Cu privire la cuponul de pensie din luna septembrie, reclamanta a arătat că pensia netă a fost în cuantum de 1196 lei, suma de 35 lei reprezentând CASS restituit, astfel că nu are caracter de venit periodic, motiv pentru care nu se include în calculul venitului mediu pe membru de gospodărie. 

În dovedire, au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: chitanţă, fotografii liste de întreţinere pentru lunile septembrie şi octombrie 2013, contract de împrumut, facturi şi chitanţe pentru plata utilităţilor.

De asemenea,  reclamanta a depus şi o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. 3 din O.U.G. nr. 51/2008 raportat la prevederile art. 24 din Constituţia României.

 În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 15 alin. 3 din OUG nr. 51/2008, reclamanta a arătat că principiul potrivit căruia soluţia pronunţată de o instanţă poate fi atacată la o instanţă superioară, componentă a dreptului la apărare, consacrat de art. 24 din Constituţia României, rezidă în următoarele considerente: numărul superior de judecători în complet, judecători cu mai multă experienţă, apartenenţa la o instanţă diferită înlătură riscul ca judecătorii să îl protejeze pe judecătorul care a pronunţat hotărârea, prin neinfirmarea soluţiei sale. Or, art. 15 alin. 3 din OUG nr. 51/2008 înfrânge principiul enunţat mai sus, întrucât stabileşte competenţa de soluţionare a unei căi de atac în sarcina aceleaşi instanţe care a pronunţat-o, iar împrejurarea că totuşi se schimbă completul nu este de natură să satisfacă cerinţele art. 21 din Constituţie.

Asupra cererii reclamantei de sesizare a Curţii Constituţionale a României:

Excepţia de neconstituţionalitate invocată de reclamanta petentă priveşte dispoziţiile art. 15 alin. 3 din OUG nr. 51/2008  susţinându-se încălcarea art. 24 din Constituţia României.

 Cu privire la excepţia invocată, reclamanta a arătat că principiul potrivit căruia soluţia pronunţată de o instanţă poate fi atacată la o instanţă superioară, componentă a dreptului la apărare, consacrat de art. 24 din Constituţia României, rezidă în următoarele considerente: numărul superior de judecători în complet, judecători cu mai multă experienţă, apartenenţa la o instanţă diferită înlătură riscul ca judecătorii să îl protejeze pe judecătorul care a pronunţat hotărârea, prin neinfirmarea soluţiei sale, motiv pentru care dispoziţiile art. 15 alin. 3 din OUG nr. 51/2008 înfrâng principiul enunţat mai sus, întrucât stabileşte competenţa de soluţionare a unei căi de atac în sarcina aceleaşi instanţe care a pronunţat-o, iar împrejurarea că totuşi se schimbă completul nu este de natură să satisfacă cerinţele art. 21 din Constituţie.

Având în vedere că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în procedura necontencioasă a reexaminării încheierii de respingere a cererii de ajutor public judiciar, care priveşte numai raporturile dintre reclamantă şi instanţa de judecată, pârâţilor nu li s-a solicitat punctul de vedere.

De asemenea, instanţa constată că excepţia este admisibilă prin raportare la condiţiile impuse de art. 29 alin. 2 din Legea 47/1992 republicată, întrucât vizează o dispoziţie cuprinsă într-o ordonanţă de urgenţă, în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei, respectiv cu cererea de reexaminare ajutor public, fiind singurul moment în care poate fi invocată excepţia de neconstituţionalitate, excepţia fiind invocată de reclamanta - petentă în cererea de reexaminare ajutor public, în faţa unei instanţe judecătoreşti.

Totodată, instanţa mai reţine că aceste prevederi legale nu au fost declarate neconstituţionale printr-o decizie anterioară a instanţei de contencios constituţional, astfel încât în baza art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992 republicată, va dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 15 alin. 3 din O.U.G. nr. 51/2008.

 Opinia instanţei este în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei întrucât împrejurarea că judecarea cererii de reexaminare se face de judecătorii care îşi desfăşoară activitatea la aceeaşi instanţă ca şi colegii care au soluţionat cererea de acordare a ajutorului public judiciar nu este de natură să aducă atingere dreptului la apărare şi dreptului la o instanţă imparţială, prezumţia de imparţialitate şi independenţă a magistraţilor neputând fi înlăturată de existenţa unor raporturi de colegialitate.

În ce priveşte cererea de suspendare a cauzei formulată de petentă, instanţa o va respinge, având în vedere că dispoziţiile art. 413 N. C.proc.civ., nu au caracter imperativ, ci ele lasă la aprecierea instanţei de judecată oportunitatea suspendării cauzei aflate pe rol până la soluţionarea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate precum şi faptul că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată într-o procedura necontencioasă, iar dispoziţiile legii 47/1992 nu mai prevăd posibilitatea suspendării cauzei în cazul în care se invocă excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa a dispune sesizarea Curţii Constituţionale.

În ceea ce priveşte cererea de reexaminare formulată instanţa reţine următoarele:

Prin rezoluţia din data de 16.04.2013, instanţa a stabilit că taxa judiciară de timbru aferentă cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta N. V. este în cuantum de 299 lei, iar la data de 21.10.2013 reclamanta a depus cerere de ajutor public judiciar, declaraţie pe proprie răspundere că nu a beneficiat de ajutor public judiciar în ultimele 12 luni calendaristice,  acte de stare civilă, adeverinţă de venit pe anul 2013, cupon de pensie pe luna septembrie 2013, extras de cont pentru luna octombrie 2013.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 22 noiembrie 2013, instanţa a respins cererea de ajutor public judiciar având în vedere că taxa judiciară de timbru a fost achitată de reclamantă înainte de formularea cererii de ajutor public judiciar, nefiind îndeplinite condiţiile art. 4, 6 lit. d din O.U.G. 51/2008.

Potrivit prevederilor art. 1 din O.U.G. nr. 51/2008, poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta, orice persoana fizica, în situaţia în care nu poate face fata cheltuielilor unui proces în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.

Conform aceleiaşi dispoziţii legale ajutorul public judiciar reprezintă acea forma de asistenta acordata de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciara.

Art. 8 din acelaşi act normativ completează dispoziţiile legale anterior menţionate indicând plafoane valorice si modul in care se acorda ajutorul, respectiv că beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat, iar dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.

Ajutorul public judiciar se poate acorda si în situaţia în care costurile certe sau estimative ale procesului sunt de natura sa îi limiteze părţii accesul efectiv la justiţie, potrivit art. 8 alin. 3 din OUG nr. 51/2008.

 Ca atare, având în vedere dispoziţiile legale citate, instanţa reţine că scopul pentru care s-a definit instituţia ajutorului public judiciar este acela de a sprijini persoanele ale căror mijloace sunt reduse sa participe la procedurile judiciare care le implica pe acestea. Pentru conturarea noţiunii de "mijloace" s-au oferit criterii obiective la art. 8, criterii care sa fie dovedite in concret. Criteriile definite la art. 8 nu fac decât sa definească tehnic nivelul la care se poate considera ca se pune in pericol întreţinerea petentului sau a familiei sale insa ele nu pot fi apreciate decât ca se subsumează scopului general de a sprijini persoanele angrenate in proceduri judiciare de aşa natura încât costurile acestor proceduri sa nu le primejduiască existenta.

Potrivit art. 14 din OG 51 2008 cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind : obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutorul public judiciar, în ce formă , pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.

Ca atare, pentru verificarea condiţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 8 alin. 1 şi 2 din OUG nr. 51/2008, instanţa va avea în vedere veniturile realizate de reclamanta petentă în lunile august şi septembrie 2013, având în vedere că cererea de ajutor public judiciar a fost depusă la data de 21.10.2013.

Or, analizând, înscrisurile depuse la dosarul cauzei în susţinerea cererii de ajutor public judiciar, instanţa constată că reclamanta petentă nu a făcut dovada veniturilor pentru luna august 2013, aceasta depunând la dosar cupon de pensie aferent lunii septembrie 2013, extras de cont din luna octombrie 2013 şi adeverinţă de venit pe anul 2013.

Mai mult, instanţa reţine că petenta reclamanta, la data de 08.10.2013 a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 299 lei,  aşa cum rezultă din chitanţa nr. X

Pentru aceste considerente, având în vedere că reclamanta petentă nu a depus înscrisurile doveditoare ale tuturor veniturilor sale şi nici nu a făcut dovada unei stări de nevoie obiective care sa ii restrângă accesul la justiţie  instanţa va respinge cererea de cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii pronunţată în Camera de Consiliu  la data de 22.11.2013 ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin.3 din O.U.G. nr. 51/2008 raportat la prevederile art. 24 din Constituţia României, excepţie ridicată de petenta N. V, în dosarul nr., având ca obiect  pretenţii - reexaminare ajutor public, privind pe reclamanta N. V. cu domiciliul în şi pe pârâţii P. D. C. şi L. C. E.

Respinge cererea de suspendare a cauzei formulată de petentă.

Respinge cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii pronunţată în Camera de Consiliu  la data de 22.11.2013 ca neîntemeiată.

 Fără cale de atac.

Dată în Camera de Consiliu şi pronunţată în şedinţă publică, azi, 20.01.2014.

Domenii speta

Spete similare