Anularea formelor de executare silită

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moineşti sub nr. de dosar …/260/2014, Consiliul Local şi Primăria P…. în contradictoriu cu intimatul N.N.  a formulat contestaţie la executare , împotriva Încheierii din Camera de Consiliu din data de 27.02.2014 a Judecătoriei Moineşti , împotriva somaţiei de înfiinţare a popririi nr. …./03.03.2014 , solicitând anularea formelor de executare silită , suspendarea executării silite , cu cheltuieli de judecată.

În drept au fost invocate prevederile art.662 şi următoarele Cod proc civilă.

Cererea este scutită de plata taxei de timbru şi în motivare arată contestatoarea că ridică excepţia prescrierii dreptului de a cere executarea silită a sentinţei civile nr…../23.01.2009 rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare , încuviinţarea executării silite s-a făcut nejustificat în sensul că creanţa nu era certă , lichidă şi exigibilă şi instanţa trebuia să respingă cererea de încuviinţare a executării conform art.665 Cod proc civilă , nu au fost respectate la executare prevederile OG 71/2009 , OG 18/2010 , OG 103/2013 şi HG 1081/2013.

Intimatul a formulat întâmpinare în care ridică excepţia dreptului de a contesta executarea silită deoarece au trecut peste 6 luni de la data primirii somaţiei executorului judecătoresc solicită anularea acţiunii , temeiurile legale invocate nu au relevanţă în executarea silită din prezenta cauză deoarece solicitările sale decurg din hotărârea judecătorească şi nu din alte acte normative , prevederile art.21 din OG nr.103/2013 se referă la titlurile executorii obţinute în 2014 , nu a fost depusă în termen contestaţia la executare , pe cale de consecinţă să fie respinsă contestaţia.

La fila 74 dosar , intimatul a arătat în esenţă că nu s-a formulat contestaţie de către Consiliul Local P… , acesta neavând calitate procesuală activă , din titlul executoriu a primit tranşe conform Legii nr.230/2011 , începând cu anul 2012 , astfel executarea silită nu a fost prescrisă .

Au fost depuse acte , s-a ataşat copie certificată a dosarului de executare , probatorii din analiza cărora instanţa a reţinut următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. …./23.01.2009 pronunţată de Tribunalul Bacău s-a admis acţiunea formulată de  N.N. în contradictoriu cu Primarul comunei P… şi Consiliul Local al comunei P… , fiind obligaţi pârâţii să achite indemnizaţia lunară de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază , începând cu data de 15.10.2005 , actualizată cu rata inflaţiei de la data scadenţei şi până la plata efectivă şi să se consemneze în carnetele de muncă.

Prin Încheierea din data de 23.09.2013 pronunţată de Judecătoria Moineşti în dosarul nr…../260/2013 a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite formulată de BEJ B E la cererea creditorului N.N. împotriva debitorului Primăria P… şi a fost încuviinţată executarea silită a titlurilor executorii : sentinţa civilă nr. …/23.01.2009 pronunţată de Tribunalul Bacău , sentinţa civilă din 13.10.2011 şi sentinţa civilă nr…./21.01.2009 pronunţate tot de Tribunalul Bacău.

Conform art.248 Cod proc civilă , instanţa va soluţiona cu prioritate excepţiile invocate.

Excepţia tardivităţii introducerii contestaţiei va fi respinsă deoarece executarea se referă la poprire iar înştiinţarea privind măsura popririi a fost trimisă către Primăria P.... la data de 27.02.2014 iar aceasta a introdus contestaţia la data de 07.03.2014.

Conform art.714 Cod proc civilă , dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:

1. contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă;

2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit;

3. debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.

Nu există dovada că debitoarei până la data comunicării somaţiei i-au fost aduse la cunoştinţă şi alte acte din cadrul executării silite.

Contestatoarea a ridicat excepţia prescrierii dreptului de a cere executarea silită a sentinţei civile nr..../23.01.2009 pronunţată de Tribunalul Bacău.

Art. 705 Cod proc civilă arată că dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani.

Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită. În cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.

Excepţia va fi respinsă deoarece prin intervenţia Legii nr.230/2011 , plata titlurilor executorii s-a făcut benevol de către creditoare , eşalonat şi termenul de prescripţie va curge de la ultima plată efectuată, respectiv februarie 2014.

Deşi formulată ca o excepţie , cea a prescrierii dreptului de a contesta executarea silită , probabil că intimatul s-a referit la introducerea tardivă a contestaţiei , pentru motivele arătate anterior.

Există art. 696 Cod proc civilă care arată că în cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.

Excepţia nu are aplicabilitate în prezenta cauză şi nici nu era posibil ca prin invocarea ei , intimatul să-şi fi sancţionat propria culpă.

În ceea ce priveşte calitatea procesuală activă a Consiliul Local Pârjol , excepţia va fi admisă deoarece în dosarul de executare acesta nu figurează ca parte .

S-a invocat că Încheierea din data de 23.09.2013 pronunţată de Judecătoria Moineşti în dosarul nr. ..../260/2013 nu îndeplineşte prevederile art.662 Cod proc civilă , respectiv creanţa nu este certă , lichidă şi exigibilă.

Conform art.662 Cod proc civilă , executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu.

Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui.

Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Astfel conform art. 628 alin.2 Cod proc civilă , pot fi executate silit obligaţiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia, desfiinţarea unei construcţii, a unei plantaţii ori a altei lucrări, încredinţarea minorului, stabilirea locuinţei şi vizitarea acestuia sau în luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu.

În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalităţi sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii.

Dacă prin titlul executoriu nu au fost acordate dobânzi, penalităţi sau alte asemenea sume care să poată fi stabilite potrivit alin. (2), executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligaţiei principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei. În cazul în care titlul executoriu nu conţine niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcţie de rata inflaţiei, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanţa a devenit exigibilă şi până la data plăţii efective a obligaţiei cuprinse în oricare dintre aceste titluri.

Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea executorului judecătoresc este titlu executoriu.

Problema care se ridica în cauza pendinte este aceea privind respectarea prevederilor art. 6 din conventia europeana a drepturilor omului (durata rezonabila de solutionare a procesului civil - incluzând si faza de executare silita, principiul liberului acces la o instanta, dreptul la un proces echitabil ) date fiind circumstantele concrete ale spetei de fata.

Asadar, statul, prin institutiile sale, în calitate de creditor a emis mai multe acte normative prin care a amânat sau esalonat plata drepturilor acordate prin hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile.

Potrivit dispozitiilor OUG 71/2009 aprobata prin Legea nr. 230/2011”Plata sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza dupa o procedura de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plateste 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plateste 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în anul 2015 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în anul 2016 se plateste 35% din valoarea titlului executoriu”

Dispozitiile OG nr. 22/2002 stabilesc alte facilitati pentru institutiile publice în cazul executarii obligatiilor de plata ale institutiilor publice stabilite prin titluri executorii. Potrivit art. 2 din acest act normativ „Daca executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continua din cauza lipsei de fonduri,institutia debitoare este obligata ca, în termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si îndeplini obligatia de plata. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata comunicata de organul competent de executare, la cererea creditorului.”

Jurisprudenta existenta la nivelul instantelor din România a statuat prin numeroase hotarâri judecatoresti faptul ca în lumina jurisprudentei CEDO ( cauza Sandor vs. Romania, cauza Ruianu c. Romaniei,cauza V. Ionescu c. Romaniei, cauza Sabin Popescu c. Romaniei) exista un conflict între prevederile art. 1 din OUG 71/2009 , art. 2 din OG 22/2002 ,si articolul 6 din conventia europeana a drepturilor omului. Instantele nationale au recunoscut forta supralegislativa a tratatelor internationale în materia drepturilor omului în dreptul intern si au acordat prioritate jurisprudentei europene în materie.

În cauza de fata instanta constata ca în mod nejustificat statul, prin institutiile sale în calitate de debitor îsi aroga dreptul a amâna sine die plata drepturilor salariale conferite prin titluri executorii. Revenind la jurisprudenta curtii europene, instanta constata ca în cauza pendinte sunt aplicabile prevederile art. 20 din Constitutia României “Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.Fata de cele anterior mentionate instanta apreciaza ca dispozitiile OUG nr. 71/2011 contravin dreptului intimatului la un proces echitabil în conditiile art. 6 din conventia europeana a drepturilor omului.În cauza Sabin Popescu c. Romaniei aceeasi curte a reamintit ca dreptul de acces la justitie garantat de articolul 6 din conventie protejeaza de asemenea si executarea hotarârilor judecatoresti definitive si obligatorii. Curtea mentioneaza:. `În consecinta, executarea unei hotarâri judecatoresti nu poate fi împiedicata, anulata sau întârziata într-un mod excesiv.” În plus, Curtea a considerat ca, „daca se poate admite ca statele intervin într-o procedura de executare a unei hotarâri judecatoresti, o asemenea interventie nu poate avea drept consecinta împiedicarea, anularea sau întârzierea într-un mod excesiv a executarii, nici, cu atât mai mult, repunerea în discutie a fondului acestei hotarâri. Curtea aminteste ca dreptul la executarea unei hotarâri judecatoresti este unul dintre aspectele dreptului de acces la justitie (a se vedea Hotarârea Hornsby împotriva Greciei, precitata, paragraful 40).

Pe cale de consecinţă va fi respinsă cererea privind suspendarea executării silite şi contestaţia la executare a nefondată.

Domenii speta

Spete similare