Plangere contraventionala

Sentinţă civilă 53 din 06.08.2014


Prin  plângerea contravenţională înregistrată petenta SC V SRL în contradictoriu cu intimata Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Cluj, a formulat prezenta plângere contravenţională împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei silvice seria CCS nr. 0xx5 din data de 26.07.2013, prin care a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa  să dispună anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contavenţiei silvice şi a efectelor acestuia şi restituirea masei lemnoase reţinute cu ocazia efectuării controlului.

În motivare, petenta a arătat faptul că agentul constatator a încălcat prevederile art. 16 alin. (1) din Ordonanţa nr. 2 din 12 iulie 2001, referitoare la necesitatea menţionării datelor personale din actul de identitate, inclusiv CNP-ul, iar aşa cum se observă din cuprinsul procesului de constatare, agentul a omis completarea tuturor atributelor necesare şi obligatorii pentru ca procesul verbal să fie legal întocmit. Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei silvice, seria CCS nr. 0105145 din data de 26.07.2013, petentă a fost sancţionată contravenţional cu amendă, stabilindu-se în sarcina sa că a transportat material lemnos de foc, fără a avea înscrisă în acte provenienţa legală a acestor produse.

Agentul constatator a încălcat prevederile art. 16 alin (1) din OG nr. 2/2001 modificată, referitoare la necesitatea menţionării tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. Aceste precizări sunt decisive pentru verificarea corectitudinii individualizării sancţiunii. Referitor la descrierea faptelor reţinute, se poate observa că agentul constatator s-a mulţumit a descrie superficial situaţia, stabilind fără o aprofundare temeinică existenţa unor aspecte atenuante, ori fiind vorba de un proces verbal de constatare şi sancţionare, art. 16 alin. 1 prevede necesitatea „arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite”. Procesul verbal atacat este ilizibil fapt ce duce implicit la anularea lui. Prin această formulare ilizibilă, contravenientul, în speţă petentă este privată de dreptul constituţional la apărare, nefiind clară descrierea faptei, încadrarea juridică, fiind deci practic lipsită de posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva acestui act şi obligată să accepte orice situaţie „constatată” de agentul constatator. Dispozitiile art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 statuează obligaţiile corelative ale agentului constatator de a cuprinde datele susmenţionate în procesul verbal însă aceste menţiuni obligatorii nu se revăd în procesul verbal după cum urmează: actul intocmit de agentul constatator prezintă vicii prin scrisul neciteţ a numelui agentului constatator (acestea sunt ilizibile); Descrierea faptei contravenţionale, cu indicarea împrejurărilor ce pot servila aprecierea gravităţii faptei, este consemnată în acelaşi mod ilizibil.

După cum lesne se poate aprecia procesul verbal  contestat este întocmit cu un scris neciteţ, neputându-se înţelege datele agentului constatator şi descrierea faptei comise.

Petenta a precizat că se află în situaţia când agentul constatator nu a descris în mod concret fapta, împrejurările producerii, modul şi mijloacele folosite pentru săvârşirea ei, precum şi alte date din care să se deducă situaţia concretă, vinovăţia si pericolul social al faptei contravenţionale.

Procesul verbal de constatare a contravenţiei trebuia întocmit în formă scrisă, lizibilă, absolut necesară pentru cunoaşterea exactă a abaterii săvârşită (întreaga situaţie de fapt) fiind unicul act doveditor (în faţa organelor de aplicare a sancţiunii, de rezolvare a plângerilor şi de executare) atât cu privire la existenţa contravenţiei săvârşite cât şi a consecinţelor ce decurg din acestea (aplicarea măsurilor de constrângere administrativă); în alt sens, forma scrisă lizibilă a procesului verbal fiind necesară şi pentru a se putea verifica, de către organele în drept, legalitatea încheierii acestuia. Astfel, un proces verbal ca acesta, întocmit în grabă cu mari erori şi lipsuri nu poate constitui o bază solidă la corecta aplicare a legii, la stabilirea contravenţiei şi a stării reale de fapt.

În lipsa unor precizări esenţiale şi în lipsa unor altor probe din care să se poată trage o concluzie privind gravitatea faptei, petenta apreciază că se impune aplicarea principiului indubio pro reo, în sensul că se va considera că fapta (ipoteza se referă la situaţia în care existenţa faptei este stabilită) este de o gravitate minimă, aplicându-se de la caz la caz, sancţiunea avertismentului sau, cel mult, cea minimă prevăzută de lege.

Actul constatator atacat a fost întocmit cu încălcarea pevederilor legale.

Pe fondul cauzei, petenta a aratat că, la data de 26.07.2013, a fost sancţionată contravenţional cu amendă, reţinându-se că ar fi transportat material lemnos de foc, fără a avea înscrisă în acte provenienţa legală a acestor produse, fapt total neadevărat.

Petenta, în momentul efectuării controlului, deţinea asupra sa şi a prezentat agentului constatator toate documentele necesare stabilirii provenienţei mărfii. Astfel, petenta arată că a predat agentului constatator spre vizualizare mai multe documente din care a reieşit în mod clar provenienţa materialului lemnos, dar cu toate acestea agentul constatator în mod greşit şi total injust a interpretat că nu rezultă provenienţa legală a mărfii. Cu toate că, petenta a explicat întreaga situaţie agentului, acesta fiind în totală eroare nu a dorit să asculte explicaţiile acesteia, deşi avea obligaţia şi putea chiar să ceară lămuriri suplimentare pentru a se edifica. Petenta a arătat faptul că materialul lemnos nu se încarcă dintr-un depozit autorizat, fiind achiziţionat de la mai multe persoane fizice conform avizelor borderou. Conform acestor avize de însoţire a mărfii şi a borderoului de achiziţionare a materialului lemnos, petenta a transportat o cantitate de 20 m.c. material lemnos, iar agentul constatator a stabilit în sarcina sa, la o apreciere „după ochi” că transporta o cantitate de 22 m.c. material lemnos şi a dispus ridicarea în mod nelegal a reţinerii întregii masei lemnoase ce se afla în mijlocul de transport. Mai mult, petenta arată că nu i s-a solicitat să semneze procesul verbal de custodie, prevăzut în procedura de confiscare a materialului lemnos potrivit art. 25, art. 26, art. 27 din Legea nr. 171/2010, motiv pentru care l-a considerat nul de drept . Procesul verbal de custodie a materialului confiscat a încălcat în mod flagrant procedura specială prevăzută la Legea nr. 171/2010, şi anume art. 25 cu privire la modul în care agentul constatator a stabilit cantitatea de fapt, a dispus confiscarea masei lemnoase, fără să precizeze măsurile de conservare şi de păstrare, fără procedura de identificare a proprietăţii masei lemnoase şi fără a specifica lipsa martorului, respectiv precizarea motivelor pentru care s-a făcut în acest mod procesul verbal, obligaţie ce rezidă din art. 26 alin 4 al Legii nr. 171/2010. Procesul verbal a fost semnat doar de agentul constatator, starea de fapt  nefiind confirmată de un martor. Arată că agentul constatator avea posibilitatea încheierii procesului verbal, fără ca acesta să fie semnat de un martor doar în situaţia în care o astfel de persoană nu era prezentă, ori îi este greu a crede că la ora la care a fost constatată contravenţia nu se putea identifica nici o persoană care să fie utilizat ca martor.

Astfel, petenta consideră că a fost vătămaţi în dreptul sau de a-şi proba nevinovăţia prin prezenţa unui martor cu indicarea datelor personale şi a domiciliului acestuia. A se admite că un proces verbal de contravenţie semnat doar de agentul constatator nu este lovit de nulitate şi produce efecte juridice, ar însemna încălcarea flagrantă a dreptului la apărare consacrat de art. 24 din Constituţia României. Astfel, actul de constatare şi sancţionare a contravenţiilor a fost încheiat abuziv, persoana sancţionată neavând posibilitatea producerii nici unei probe contrare prevăzute de lege; agentul constatator avea obligaţia să depună toate diligenţele pentru semnarea procesului verbal de către un martor. Apreciază că actul de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nu poate face dovada prin el însuşi a existenţei faptei, a autorului acesteia şi a vinovăţiei, acest proces verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârşirea contravenţiei. Avizul de însoţire a mărfii reprezintă un document de primire în gestiunea clientului şi poate fi definit ca un document de încărcare, respectiv descărcare a gestiunii, făcând dovada deplină a dreptului de proprietate a subscrisei asupra materialului lemnos descris în actul constatator.

Raportat la existenţa tuturor avizelor necesare efectuării transportului în condiţii legale, consideră petenta, acţiunea agentului constatator ca fiind injustă astfel încât singura soluţie este cea a anulării procesului verbal atacat.

Având în vedere cele pezentate mai sus, petenta solicită instanţei ca urmare a analizei

În drept, petenta a invocat disp. din OG nr. 2/2001 modificată, din Legea nr. 171/2010 cu ultimele modificări.

În probaţiune s-a depus procesul verbal de confiscare a materialului lemnos, procesul verbal de sancţionare şi contravenţie silvică seria CCS nr. 01105145/ 20.07.2013, solicitând instanţei a se comunica de intimată - documentele prin care  s-a stabilit cantitatea de material lemnos reţinută de agentul constatator.

Intimata inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Cluj Napoca,  a formulat şi depus la dosar Intâmpinare prin care şi-a exprimat poziţia procesuală, solicitând instanţei a dispune respingerea plângerii ca neîntemeiată şi a se dispune menţinerea ca temeinic şi legal procesul verbal  de contravenţie seria CCS nr. 0xxx/26.07.2013 şi procesul verbal de confiscare a materialului lemnos nr. 7167/ 26.07.2013, învederând instanţei, faţă de pretenţiile acesteia, următoarele: 

Intimata menţionează faptul că procesul verbal seria CCS nr. 0xx5/26.07.2013 este întocmit cu respectarea prevederilor art. 16 din OG 2/2001, au fost menţionate toate datele prevăzute expres de lege, iar intimata consideră că procesul verbal de constatare a contravenţiei cuprinde fapte adevărate, încadrate legal, contavenţia există, iar din punctul de vedere a menţiunilor pevăzute în mod obligatoriu de lege pentru valabilitate este întocmit corect şi este vorba de primirea de material lemnos cu aviz de însoţire din care nu rezultă provenienţa legală pentru o cantitate 22 mc lemn foc, fag. Totodată arată faptul că petenta reţine eronat faptul că scrisul din procesul verbal este ilizibil, neciteţ, menţionând faptul că datele înscrise în procesul verbal sunt lizibile, poate fi înţeles de orice persoană şi a fost corect întocmit cu respectarea prevederilor legale în materie la data constatării faptei. Agentul constatator la data de 26.07.2013, după verificarea documentelor petentei cu privire la modul de comercializare a materialului lemnos, din actele prezentate, s-a constatat că nu rezultă provenienţa legală a materialului lemnos, înscris în avizul de însoţire primar seria ML nr. 03xx7/12.06.2013 înregistrat în Registrul de intrări-ieşiri verificat.

Spre exemplificare intimata supune atenţiei avizul primar seria ML nr. 03x97/12.06.2013 nu respectă prevederile legale în materie, unde rubricile 2 şi 3 sunt incomplete, nu au fost completate conform dispoziţiilor art. 4 alin. 11 din Anexa nr. 1 aprobată prin normele HG nr. 996/2008 actualizată, astfel incât nu s-a putut stabili cu certitudine provenienţa legală a materialului lemnos.

Aşa cum a fost comisă de petentă, intimata  apreciază că nu poate fi doar o simplă scăpare, iar din documentele verificate a rezultat că s-a comis o faptă prevăzută şi sancţionată de lege, s-au aplicat dispoziţiile legale speciale în materie, iar agentul constatator, ţinând cont de circumstanţe, a individualizat corect sancţiunea, la minimul prevăzut de lege pentru o astfel de faptă, dar multiplicată de 5 ori.

 Descrierea faptei este clară şi la obiect, aşa cum reiese din procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, cât şi din procesul verbal de confiscare valorică aferent, iar necunoaşterea legii nu poate fi invocată în apărarea sa.

Probarea provenienţei este stipulată la art. 3 din Anexa 1 normele la HG nr. 996/2008 actualizată, stabilind exact care sunt documentele de provenienţă a materialelor lemnoase.

„Documentele de provenienţă a materialelor lemnoase sunt: actul de punere în valoare, avizul de însoţire, declaraţia vamală de import, documentele intracomunitare, registrul de intrări-ieşiri material lemnos” însă acestea trebuie menţionate în avizele întocmite de către operatorul economic.

Petenta a mai susţinut faptul că nu a semnat procesul verbal de dare în custodie şi că nu au fost respectate prevederile art. 25, art. 26 art 27 din Legea nr. 171/2010, însă această afirmaţie este total eronată, deoarece a fost întocmit un proces verbal de confiscare valorică a meterialului, deoarece confiscarea materialului lemnos a fost efectuată în conformitate cu prevederile art. 22 alin. 6 Legii nr. 171/2010 şi coroborat cu prevederile art. 24 alin. 2 din OG nr. 2/2001 care precizează următoarele: (2) în cazul în care bunurile nu se găsesc, contravenientul este obligat la plata contravalorii lor, în lei.

Petenta susţine faptul că agentul constatator trebuia să depună toate diligenţele pentru semnarea procesului verbal de către un martor, însă şi această afirmaţie este eronată deoarece martorul se consemnează în procesul verbal conform OG 2/2001 art 19 în următorul caz : „În cazul în care contravenienbtul nu se află de faţă, refuză sau nu poate  să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. Arată intimata totodată că, scopul legiuitorului a fost tocmai acela de a preveni astfel de practici, datorită pericolului scocial (compatibil cu o faptă penală) dispunând aplicarea directă a unei sancţiuni pecuniare şi confiscarea materialului lemnos, considerată descurajată pe viitor. Nu în ultimul rând, intimata doreşte să arate că, temeinicia unui proces verbal, trebuie analizată şi prin prisma garanţiilor recunoscute de art. 6 CEDO care face parte din dreptul intern, în temeiul art. 11 din Constituţia României care are prioritate faţă de legislaţia internă, în temeiul aceluiaşi act normativ.

Prin urmare, intimata consideră că procesul verbal de constatare a contravenţiei cuprinde fapte adevărate, încadrate legal, contravenţia există, iar din punctul de vedere a menţiunilor prevăzute în mod obligatoriu de lege pentru valabilitate, este corect întocmit şi este vorba de lipsa provenienţei legale pentru o cantitate de 22 de mc lemn de foc, fag, evaluată la suma de 2135,55 lei.

De asemenea, intimata solicită a se avea în vedere şi practica judiciară în care s-a pronunţat Judecătoria Cluj, prin sentinţa civilă nr. 11655/2013 (anexată) pe o situaţie juridică asemănătoare prin care a respins plângerea contravenţională.

Având în vedere considerentele de mai sus, intimata apreciază că, acestea sunt elocvente pentru ca, instanţa să pronunţe o soluţie prin care să dispună respingerea plângerii şi a se constata că, procesul verbal de contravenţie nr. 0xx45/26.07.2013 şi procesul verbal de confiscare valorică a materialului lemnos nr. 7x7/26.07.2013, a cărui anulare se solicită sunt temeinice şi legale şi au fost corect întocmite, iar motivele de anulare invocate de petent sunt neîntemeiate.

În drept , intimata a invocat dispoziţiile art. 205 C.pr.civ, Legea nr. 171/2010 cu modificările şi completările ulterioare, Legea 46/2008 cu modificările şi completările ulterioare, OG 2/2001 cu modificările şi completările ulterioare, HG nr. 996/2008 cu modificările şi completările ulterioare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de contravenţie seria CCS nr. 0xx45/26.07.2013, petenta a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 10.000 lei, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 19 alin. 1 lit. i din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Totodată s-a dispus confiscarea valorică a materialului lemnos, întocmindu-se în acest sens Procesul verbal de confiscare valorică a materialului lemnos nr. 7x/26.07.2013 (f. 8).

S-a reţinut că  la data de 07.06.2013 a primit la punctul de lucru din Turda, cantitatea de 22 mc lemn de foc fag  în baza avizului primar nr. ML nr. 03x97/12.06.2013 din care nu rezulta provenienta legală a materialului lemnos conform HG nr. 996/2008.

Procesul verbal de contravenţie a fost semnat de către reprezentantul legal al petentei fara obiecţiuni.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei  contestat instanţa constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În acest sens instanţa reţine că procesul verbal cuprinde toate datele de identificare ale agentului constatator, precum şi instituţia din care acesta face parte, cuprinde toate datele de identificare ale petentei (denumire, sediu, CUI), fapta reţinută în sarcina petentei fiind descrisă sub toate aspectele.

Drept urmare, instanţa constata că procesul verbal de contravenţie a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art. 16 şi art. 17 din OG nr. 2/2001.

Întrucât în speţă nu se poate reţine existenţa vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanţa constată că forţa probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumţia de legalitate instituită de lege în favoarea sa.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal, instanţa retine că, potrivit art. 19  alin. (1) lit. i din Legea nr. 171/2010 constituie contravenţie primirea, depozitarea şi/sau prelucrarea de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a amterialului lemnos cu aviz de însoţire din care nu rezultă provenienţa legală.

Asemenea unei infracţiuni, contravenţia este fapta tipică şi antijuridică, comisă cu vinovâţie şi care este prevăzută de lege. De asemenea, contravenţia are ca obiect juridic un obiect material, un subiect activ, un subiect pasiv, o latură obiectivă şi o latură subiectivă. În ceea ce priveşte latura obiectivă, aceasta constă în acţiunea sau inacţiunea descrisă de norma de stabilire şi sancţionare a contravenţei, în urmarea pe care comportamentul ilicit îl produce şi în raportul de cauzalitate care trebuie să existe între cele două elemente.

Textul legal desemnează exact fapta care constituie contravenţie.

În speţă, analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa constată că situaţia de fapt reţinută în sarcina petentei prin procesul verbal contestat corespunde realităţii.

În conformitate cu art. 3 alin. 1 din Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, din HG nr. 996/2008, documentele de provenienţă a materialelor lemnoase sunt actul de punere în valoare, avizul de însoţire, declaraţia vamală de import, documentele intracomunicare, registrul de intrări ieşiri material lemnos, iar potrivit alin. (4), în situaţia vânzării cumpărării materialelor lemnoase de la locul de tăiere, provenienţa lor se dovedeşte prin înscrierea în documentele de provenienţă şi pe cele de însoţire a transportului a principalelor elemente de identificare a actului de punere în valoare (APV), respectiv număr APV, anul înregistrării acestuia, denumirea structurii silvice unde a fost unde a fost înregistrat, astfel: nr. APV/an înregistrare/denumire ocol.

Totodată instanţa mai reţine că avizul de însoţire este şi document de provenienţă, conform art. 3 alin. 7 din normele la HG nr. 996/2008, numai atunci când în baza lui se emite un alt aviz de însoţire şi anume:  la transbordarea materialelor lemnoase dintr-un mijloc de transport în altul; la achiziţionarea materialelor lemnoase de la achizitori; la expedierea materialelor lemnoase cumpărate din pieţe, târguri, oboare, precum şi din centre de sortare şi prelucrare.

Cum în speţa de faţă nu suntem în nici unul dintre cazurile enumerate mai sus, avizele de însoţire secundare pe care petenta le-a prezentat organului de control nu sunt completate conform dispoziţiilor legale la rubrica 2 şi 3.

Având în vedere aceste aspecte, rezultă că fapta de săvârşirea căreia se face vinovată petenta a fost corect reţinută de către organul constatator, fiind îndeplinită condiţia tipicităţii, care reprezintă corespondenţa ce trebuie să existe între fapta concret comisă de către contravenient şi modul abstract descris prin norma de încriminare a contravenţiei.

În plus, sancţiunea este corect individualizată, având în vedere situaţia de fapt reţinută în procesul verbal contestat, respectiv faptul că petenta a încălcat prevederile legale referitoare la comercializarea materialelor lemnoase.

În considerarea motivelor de fapt şi de drept enunţate, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001 instanţa va respinge plângerea contravenţională ca neîntemeiată.

În temeiul art. 453 C.pr.civ., instanţa va respinge cererea petentei privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.