Procedura insolvenţei

Sentinţă civilă 363 din 18.11.2014


Conform dispoziţiilor art. 21 alin. 3 din Legea 85/2006 termenul de contestaţie a raportului de activitate al practicianului în insolvenţă este de 3 zile si curge de la data depunerii raportului de activitate la dosarul cauzei. Publicarea la Buletinul procedurilor de Insolvenţă are ca scop informarea creditorilor cu privire la conţinutul acestui raport, dar orice persoană interesată are posibilitatea consultării acestuia în dosarul cauzei, iar publicarea la BPI nu duce la curgerea unui alt termen de contestare în afara celui mai sus menţionat.

Prin Decizia civilă nr. 94/25.02.2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia a doua civilă, a fost respins recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 363/18.11.2014 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. 7219/108/2012/a5, fiind menţinută soluţia primei instanţe ca temeinică şi legală.

Pentru a pronunţa această decizia instanţa de control judiciar a reţinut că prin sentinţa recurată s-a respins contestaţia formulată de creditorul B.I.S. Romania SA Arad, împotriva măsurii luate de lichidatorul judiciar SCP I IPURL Arad, al debitorului  SC AC M.C. SRL Arad.

Pentru a hotărî astfel tribunalul a reţinut că în camera de consiliu din data de 24.06.2014 s-a respins excepţia necompetenţei materiale invocată prin întâmpinare de către intimata SC N.E.S. SRL Sânnicolau Mare, în camera de consiliu din data de 8.07.2014 s-a respins cererea de suspendare; s-a stabilit ordinea de soluţionare a excepţiilor şi s-a admis excepţia insuficientei timbrări solicitându-se completarea timbrării cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 200 lei ceea ce s-a şi realizat, în camera de consiliu din data de 30.09.2014 s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active, formulată de intimaţii C.C. şi C.D.  dar excepţia tardivităţii formulării acţiunii faţă de prevederile art. 21 din legea nr. 85/2006 a fost considerată întemeiată potrivit următoarelor considerente: prin contestaţie se solicită desfiinţarea măsurilor luate de către lichidatorul judiciar SCP I IPURL Arad privind vânzarea imobilelor situate în Arad,  str. B., respectiv în V. str. G. f.n.; constatarea nulităţii proceselor verbale de licitaţie din data de 23.12. 2013 şi din data de 24.01.2014; anularea contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr.67/14.01.2014 respectiv nr.178/28.01.2014 şi restabilirea situaţiei anterioare; prin raportul privind activitatea desfăşurată înregistrat în data de 22.01.2014, lichidatorul judiciar a indicat demersurile efectuate pentru înstrăinarea imobilelor; a arătat că, imobilul situat în Arad, a fost adjudecat de către SC N.E.S. SRL Sânnicolau Mare şi a prezentat procesul verbal de licitaţie încheiat în data de 23.12.2013 f.1095-1255 dosar nr.7219/108/2012; prin raportul privind activitatea desfăşurată înregistrat în data de 3.02.2014, lichidatorul judiciar a indicat demersurile efectuate pentru înstrăinarea imobilului situat în V.; a arătat că, imobilul a fost adjudecat de soţii C.C. şi C.D. şi a prezentat procesul verbal de licitaţie încheiat în data de 24.01.2014 f.1256-1475 dosar nr.7219/108/2012.

Potrivit art.21 al.3 din Legea nr.85/2006, contestaţia împotriva măsurilor luate de practicianul în insolvenţă trebuie înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului. Cum rapoartele de activitate au fost înregistrate în data de 22.01.2014 respectiv data de 3.02.2014 şi contestaţia a fost înregistrată în data de 31.03.2014 este evident că, termenul reglementat de temeiul de drept mai sus indicat a fost ignorat. Împrejurarea că, în şedinţa din data de 25.02.2014 reprezentanta creditorului B.I.S. Romania SA Arad a invocat că, cele 2 rapoarte de activitate sunt evidenţiate în sistemul ecris dar nu se regăsesc la dosar şi că, ulterior respectiv în data de 3.03.2014 a solicitat comunicarea acestora a fost considerată irelevantă pentru că, tocmai înregistrarea rapoartelor în sistemul ecris al instanţei dovedeşte că, rapoartele au fost depuse la dosar f.1479-1482 dosar nr.7219/108/2012.

Faţă de prevederile art.21 al.3 din Legea nr.85/2006 a fost considerată irelevantă şi susţinerea creditorului privind nepublicarea în Buletinul  procedurilor de insolvenţă de către lichidatorul judiciar a rapoartelor în extras. Judecătorul sindic a constatat contestaţia înregistrată după împlinirea termenului de trei zile de la depunerea rapoartelor de activitate în cadrul cărora se face referire la vânzarea imobilelor astfel că, excepţia tardivităţii a fost considerată întemeiată şi în consecinţă în aplicarea art.11 lit. i din Legea nr.85/2006 contestaţia a fost respinsă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs creditoarea B.I.S. ROMÂNIA – SUCURSALA ARAD solicitând admită recursul şi casarea în tot a sentinţei recurate, în sensul respingerii excepţiei tardivităţii contestaţiei, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare Tribunalului Arad, în vederea soluţionării pe fond a contestaţiei.

În motivare se arată în calitate de creditor ipotecar al debitoarei S.C. AC M.C. S.R.L., prin Adresa nr. 219/06.12.2013, a solicitat lichidatorului judiciar să ne comunice raportul de evaluare al bunurilor debitoarei ce forma obiectul punctului 2 de pe ordinea de zi a Adunării creditorilor S.C. AC M.C. S.R.L din data de 09.12.2013. Întrucât lichidatorul judiciar nu a dat curs cererii, prin Adresa nr. 421364/06.12.2013, a arătat că se opunem luării unei decizii cu privire la punctele de pe ordinea de zi.

Menţionează faptul că lichidatorul judiciar i-a respins declaraţia de creanţă formulată şi  a formulat contestaţie la tabelul preliminar de creanţe, înregistrată pe rolul Tribunalului Arad sub nr. 7219/108/2012/a1. Prin încheierea civilă nr. 214/28.01.2014, Tribunalul Arad a admis cererea, dispunând, în temeiul art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, înscrierea creanţei sale în cuantum; de 1.644.848,86 RON în mod provizoriu. Astfel, la data ţinerii adunării creditorilor, nu avea posibilitatea de a exprima votul, această posibilitate fiind recunoscută doar ulterior, urmare a înscrierii provizorii.

Sentinţa civilă nr. 363/18.11.2014 pronunţată de Tribunalul Arad este netemeinică şi nelegală, impunându-se casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, în vederea soluţionării pe fond a contestaţiei. La termenul de judecată din data de 10.12.2013, aferent dosarului înregistrat sub nr. 7219/108/2012, având ca obiect procedura insolvenţei deschisă faţă de S.C. AC M.C. S.R.L., instanţa a dispus amânarea cauzei „pentru întocmirea tabelului suplimentar de creanţe, pentru convocarea adunării generale a creditorilor în vederea prezentării modului de evaluare şi continuarea procedurii insolvenţei, stabilind ca următor termen de judecată data de 25.02.2014- între termenul din data de 10.12.2013 şi cel din data de 25.02.2014, lichidatorul judiciar depune cele două rapoarte de activitate (n.n. în data de 22.01.2014, respectiv 03.02.2014), fără însă a publica în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă un extras al acestor rapoarte de activitate, încălcându-şi astfel obligaţiile stipulate la art. 21 din Legea nr. 85/2066 privind procedura insolvenţei, potrivit căruia „raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvenţă

În situaţia în care rapoartele de activitate au fost depuse între termenele de judecată, fără ca lichidatorul judiciar să publice un extras al acestora în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, în conformitate cu art. 21 din Legea nr. 85/2006, este evident că termenul pentru formularea unei contestaţii nu poate să curgă de la data depunerii rapoartelor. Aceasta întrucât creditorii nu aveau, în mod obiectiv, posibilitatea de a lua la cunoştinţă despre existenţa rapoartelor ori conţinutul acestora. Obligaţia legală instituită în sarcina lichidatorului judiciar, constând în publicarea în BPI a unui extras din raport, are drept scop înştiinţarea creditorilor despre existenţa raportului, urmând ca cei interesaţi să poată efectua demersuri în vederea consultării acestora. Neîndeplinirea acestei obligaţii legale de către lichidatorul judiciar nu poate avea nicio consecinţă negativă asupra dreptului de a formula contestaţie. Este absolut inechitabil şi contrar dispoziţiilor legale ca creditorii să fie puşi în situaţia de a consulta zilnic dosarul cauzei pentru a constata dacă lichidatorul judiciar a depus sau nu un raport |de activitate. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei trebuie să fie interpretate în sensul în clare acestea ar produce efecte juridice, iar nu într-un sens formal, precum cel reţinut de prima Instanţă, care nu ar putea conduce Ia o exercitare efectivă a drepturilor procedurale

La termenul de Judecată din data de 25.02.2014 (n.n. Imediat ulterior momentului depunerii rapoartelor de activitate), prin încheierea de şedinţă se reţine inexistenţa la dosarul cauzei a acestor rapoarte de activitate. Prin urmare, nici la termenul de judecată din data; de 25.02.2014 nu a avut posibilitatea de a lua la cunoştinţă despre existenţa rapoartelor de activitate. Faptul că acestea se aflau într-un alt volum, fără respectarea depunerii actelor în ordine cronologică, nu-i poate fi imputat şi nici nu poate crea vreo consecinţă cu privire la curgerea termenului de contestare a măsurii. Ulterior termenului de judecată din data de 25.02.2014 termen la care s-a constatat inexistenţa la dosarul cauzei a rapoartelor de activitate,  a formulat atât către lichidatorul judiciar cât şl către instanţa de judecată o cerere în vederea comunicării rapoartelor de activitate. Lichidatorul judiciar nu a înţeles să dea curs cererii. Tribunalul Arad, însă, a comunicat rapoartele de activitate la data de 24.03.2014. Termenul de 3 zile prevăzut de art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, curge de la data de 24.03.2014; data comunicării rapoartelor de activitate. Cum termenul procedura de 3 zile prevăzut de art. 21 alin. (3} din Legea nr. 85/2006 ,privind procedura Insolvenţei, a început să curgă la data de 24.03.2014, recurenta formulând contestaţia la data de 28.03.2014, a introdus-o înlăuntrul termenului legal.

În drept invocă art. 299 şi urm. C.pr.civ. (1865), raportat la art. 8 alin. (2} din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei,

Pârâta intimată SC N.E.S. SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat recursul contestatoarei BC I.S. ROMÂNIA SA ca nelegal şi nefondat arătând că opinia recurentei privind calea de atac este eronată întrucât calea de atac este stabilită expres de art. 8 din legea 85/2006, modificat prin legea 76/2012 începând cu 15 02 2013, citez:" Art. 8. - (1) Curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul - sindic în temeiul art. II. Hotărârile curţii de apel sunt definitive." Sentinţa atacată este într-un dosar început ulterior, la data de 28 03 2014, tot ulterioare fiind şi data publicaţiilor, data vânzării, data admiterii declaraţiei de creanţă. Aceasta eroare privind calea de atac duce la nulitatea recursului, recursul nefiind motivat în drept şi fapt corespunzător unui apel. Motivarea recurentei că acţiunea sa nu este tardivă este nelegală şi nefondată, neadevărată întrucât prin preambulul recursului recurenta recunoaşte că a fost implicată în dosar de la început, solicitând prin adresa 219/6 12 2013 rapoarte de evaluare de la lichidator. De asemenea motivarea recurentei este inconsecventa, afirmând că nu are calitate întrucât i s-a respins de către lichidator declaraţia de creanţă, ca apoi să susţină că are dreptul la propuneri şi solicitări şi că are calitate procesuală activă.  Motivarea greşită a recursului este determinată şi de invocarea mai multor temeiuri de drept ale contestaţiei, acţiunea având prin obiect şi prin temeiuri de drept invocate,( Legea 85/2006 C.pr.civ, cod civ.) atât caracteristicile unei neadevărată şi ilogică, deoarece tocmai fiindcă erau depuse mai devreme erau într-un tom anterior.

Încercarea de a depune, după expirarea termenului de contestaţie, a unei cereri de comunicare a rapoartelor prin grefă si cererea de menţionare în încheiere că nu găseşte rapoartele, este doar o încercare nelegală de acoperire a prescripţiei, dovedind faptul că recurenta era în cunoştinţă de depăşirea termenului şi dovedeşte temeinicia sentinţei recurate. În ceea ce priveşte temeiul reţinut de instanţă al acţiunii, respectiv art. 21 din legea 85/2006, recurenta nu a atacat temeiul legal reţinut de instanţă ca temei al acţiunii. Acest articol generează cadrul legal al acestui proces în ceea ce priveşte, admisibilitatea, părţile, pretenţiile, soluţiile posibile.

Având în vedere calitatea s-a de terţ în raport cu procesul de insolvenţă, ea fiind doar un cumpărător de bună credinţă a unor bunuri prin licitaţie publică, invocă în apărare prevederi ale codului civil şi ale codului de procedură civilă pertinente, care ridică problema inadmisibilităţii acţiunii în raport cu ea.

Un argument legal care rezultă din dosarul insolvenţei este şi acela că pârâta nu are un interes legitim în contestarea vânzărilor întrucât fiind recurenta creditor ipotecar şi fiindcă sumele încasate sunt îndestulătoare pentru plata creanţelor contestatoarei, aceasta nu este prejudiciată prin vânzare. Din contră prin tergiversarea vânzării şi încasarea creanţei cât mai târziu doreşte ca prin penalităţi şi dobândă suplimentară să mărească creanţa în mod nejustificat.

Raportul de reevaluare, invocat că motiv de fond al contestaţiei, depus la dosarul insolvenţei este efectuat de un angajat al recurentei şi este din punct de vedere profesional şi oficial un simulacru, fiind scrisă doar o valoare şi o semnătură pe un formular intern al recurentei, probabil o notă contabilă internă.

Pârâţii intimaţi C.C. şi C.D. au formulat de asemenea întâmpinare la recurs solicitând respingerea acestuia ca nefondat si menţinerea ca temeinica si legala sentinţa civila 363/18.11/2014 pronunţata de Tribunalul Arad in dosar 7219/108/2012/a5.

In fapt, recurenta a formulat o contestaţie in dosarul mai sus menţionat prin care a contestat vânzarea la licitaţie publica a unor imobile deţinute de SC AC ME COMPANY S.R.L., licitaţia pentru imobilul al cărui adjudecatari sunt desfăşurându-se in data de 24.01.2014 precum şi anularea contractelor de vânzare cumpărare încheiate în urma adjudecării.

Raportul de activitate al lichidatorului cu privire la licitaţie a fost depus in data de 03.02.2014. Aceste solicitări s-au făcut fără a se contesta înscrierea in CF a dreptului lor de proprietate. Raportat la data formulării contestaţiei a invocat o serie de excepţii printre care si excepţia tardivităţii depunerii contestaţiei, excepţie pe care instanţa a admis-o.

Examinând recursul declarat, din prisma criticilor enunţate şi din oficiu, conform art. 304/1 C.p.c., se constată că acesta este întemeiat.

Astfel, aşa cum a apreciat şi prima instanţă, conform dispoziţiilor art. 21 alin. 3 din Legea 85/2006 termenul de contestaţie este de 3 zile si curge de la data depunerii raportului de activitate la dosarul cauzei.

Din cuprinsul contestaţiei formulate si din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezulta ca rapoartele de activitate ale lichidatorului, în care se face vorbire despre vânzarea la licitaţie publica a imobilului din localitatea V. şi care sunt contestate în prezenta cauză, au fost depuse la instanţa în data de 3.02.2014.

Având în vedere faptul ca dispoziţiile art. 21 alin 3 din legea 85/2006 sunt de strictă interpretare şi aplicare nu poate exista o altă dată de la care să curgă termenul de contestaţie decât cel prevăzut în norma mai sus indicată.

În cuprinsul legii 85/2006 nu se prevede posibilitatea curgerii termenului de contestare a masurilor luate de lichidator si cuprinse in raportul de activitate de la data publicării acestuia in Buletinul Procedurilor de Insolventa sau de la data comunicării acestuia, ci menţiunea este expres stipulată în sensul posibilităţii acordate persoanelor interesate de a le ataca, în termenul menţionat de la data depunerii acestora la dosarul cauzei.

Într-adevăr, nu prezintă nici o relevanţă faptul ca rapoartele au fost depuse între termenele de judecată neexistând vreo restricţie sau dispoziţie expresă cu privire la depunerea rapoartelor doar la termen.

În fine, faptul că în aceiaşi încheiere de şedinţa din 25.02.2014 s-a specificat că rapoartele apar ca înregistrate, coroborat cu faptul că, anterior acestui moment, la data de 28.01 2014 îi fusese recunoscută calitatea de creditoare în procedura de faţă, nu împiedica partea să studieze dosarul de bază. Totodată, nici aspectul privitor la soluţionarea contestaţiei anterioare într-un dosar asociat nu poate fi privită ca o împiedicare de a studia dosarul procedurii, câtă vreme interesul creditoarei putea fi justificat.

Din copiile depuse la dosarul de fond, se observă că rapoartele au fost înregistrate la dosarul cauzei (f. 37 şi urm.) conform susţinerii lichidatorului, respectiv la f. 1479-1482 din dos. nr. 7219/108/2012.

Motivul obligării lichidatorului de a publica un extras în BPI este acela de a încunoştinţa părţile despre depunerea rapoartelor, precum şi, în mod sumar, cuprinsul lor. Totuşi, orice persoană care justifică un interes în procedură, îl putea consulta la dosar.

Aprecierea că numai în acest mod se poate conferi dreptul oricărui creditor de a lua la cunoştinţă şi de conţinutul rapoartelor, este contrazisă chiar de dispoziţia legală citată. Pe de altă parte, L. nr. 85/2006 precizează expres ce documente, în ce condiţii şi în raport de etapa procedurii sunt date publicităţii. De aceea, o interpretare extensivă, cum tinde recurenta, a dispoziţiilor art. 21, alin. 1 şi 3, raportat la art. 7 alin. 1 din L. nr. 85/2006 ar crea o cale de atac promovată într-un termen diferit, ceea ce nu poate fi acceptat.

Totodată, dacă creditoarea apreciază că a fost vătămată, există dispoziţii legale pe care le poate uzita.

Concluzionând, raportat la excepţia reţinută pe fond, în analiza recursului, se constată că nu au fost invocate şi dovedite motive care să conducă la modificarea ori casarea sentinţei atacată, astfel încât, cu aplicarea disp. art. 312 Cpc, recursul a fost respins.

În ce priveşte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de intimaţii C.C. şi C.D. aceasta urmează a fi respinsă, câtă vreme, raportat la dispoziţiile art. 274 C.p.c. nu s-a depus nicio dovadă din care să rezulte că astfel de cheltuieli au fost făcute, în prezentul demers litigios.

Domenii speta