Anulare act administrativ

Titlu: anulare act administrativ

Domeniu asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa nr. 897/2015

Şedinţa publică de la 31 August 2015

Pe rol se află judecarea cauzei privind pe reclamanta C. E. C. în contradictoriu cu pârâţii UAT şi C J, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au răspuns părţile, reclamanta fiind reprezentată de avocat I. D. A. cu împuternicire avocaţială seria ……………..depusă la fila ….. din dosar.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat faptul că s-a depus la dosar de către pârâtul C J, prin serviciul registratură, la data de………, răspunsul solicitat.

Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat şi probatorii de administrat, cercetarea judecătorească fiind terminată şi cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra fondului cauzei.

Avocat I. D. A., pentru reclamantă, solicită admiterea cererii astfel cum a fost precizată în sensul anulării dispoziţiei nr. ………….emisă de …………………cu consecinţele arătate în preambulul cererii de chemare în judecată, în sensul unei teze principale, respectiv obligarea autorităţii la repunerea în funcţie a reclamantei, cu acordarea drepturilor prevăzute de lege de la data emiterii actului atacat şi până la punerea efectivă în executare a dispoziţiilor instanţei şi într-o teză subsidiară acordarea de despăgubiri constând în daune materiale conform precizării la acţiune, reprezentând drepturile acordate reclamantei în calitate de director ………..pe perioada de la data emiterii dispoziţiei atacate până la momentul repunerii în funcţie, precum şi daune morale conform precizării la acţiune. A arătat că reclamanta nu a fost informată conform procedurii legale cu privire la măsura ce urma a se lua în ceea ce o priveşte, reclamanta aflându-se  în concediu medical, iar după ce a revenit a aflat întâmplător de măsura ce a fost luată. În consecinţă, reclamanta a solicitat să i se pună la dispoziţie această dispoziţie, inclusiv actul unităţii spitaliceşti, însă a intrat în posesia acestora după o perioadă lungă de timp şi cu mari insistenţe. Nefiind informată nu i s-a garantat dreptul la apărare, astfel reclamanta nu a ştiut motivul care a stat la baza luării măsurii. De fapt, din conţinutul dispoziţiei atacate, precum şi din răspunsul înaintat instanţei de judecată nu există un motiv pentru luarea acestei măsuri, rezultând că la solicitarea unităţii spitaliceşti a fost numit un alt director, o altă persoană în funcţia respectivă. A menţionat că nu este vorba de o revocare a unui act administrativ pentru că aceasta a intrat în circuitul civil, aşa cum a arătat reclamanta a ocupat funcţia de director medical în perioada …………..şi dispoziţia de numire prevede că reclamanta va ocupa această funcţie până la organizarea unui concurs. Acest concurs nu a fost organizat. Fie măsura de numire înceta de drept la organizarea concursului, fie existau alte cauze prevăzute de legea specială, respectiv Legea nr. 95/2006 şi anume neîndeplinirea indicatorilor de performanţă sau o culpă gravă reţinută în sarcina reclamantei. Nici aceste ipoteze nu sunt întrunite întrucât reclamanta nu a fost supusă unui control, unei proceduri specifice de evaluare conform normelor spitaliceşti şi astfel nu poate fi reţinută sau invocată o astfel de cauză de încetare a contractului. Faptul că aşa zisul motiv care de altfel nici nu este prevăzut de lege în sensul că nu ar fi avut bani să acopere costurile acestei menţineri în funcţie nu este un motiv legal întrucât a fost numită o altă persoană pe aceeaşi funcţie care este plătită cu aceeaşi sumă de bani. În consecinţă, nu se poate vorbi de costuri suplimentare cu privire la menţinerea în funcţie a reclamantei pentru că un comitet director al unui spital trebuie să aibă un director medical, funcţie pe care ocupa reclamanta. Apreciază că această măsură este nelegală şi subliniază că temeiul juridic invocat este unul incert, pe de o parte se spune că a stat la baza acestei dispoziţii o solicitare, o adresă a unităţii…………, însă este adevărat că propunerea de revocare din funcţie conform Legii 95/2006, dar în cazul funcţiei ocupate prin concurs, acest atribut revine managerului……………….., ipoteză neîntrunită în cauza de faţă pentru că reclamanta a fost numită printr-un act administrativ, ori asupra unui act administrativ, în condiţiile de faţă, cu caracter irevocabil, nu se mai poate reveni decât printr-un act al instanţei, însă acest act de numire nu a fost atacat în instanţă, ca atare el îşi producea în continuare efectele juridice. A intrat în circuitul civil şi a produs efecte un timp îndelungat, fiind vorba de 4 ani. Pentru aceste motive a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulată şi precizată, neavând nici temei legal, nu este motivată şi fiind nemotivată este lovită de nulitate absolută. Cu cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă;

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de ………….sub nr……………, reclamanta C. E. C. a chemat în judecată pârâţii UAT şi C J, solicitând instanţei anularea dispoziţiei nr. …………..emisă de preşedintele C J pentru stabilirea unor măsuri privind funcţionarea Comitetului Director al unităţii………………., repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii dispoziţiei în sensul obligării autorităţii să o repună în funcţia ocupată şi acordarea tuturor drepturilor prevăzute de lege de la data emiterii actului atacat şi până la punerea efectivă în executare a dispoziţiilor instanţei, în teză principală, iar în teză subsidiară, acordarea de despăgubiri constând în daune materiale reprezentând drepturile cuvenite în calitate de director medical pe perioada de la data emiterii dispoziţiei a cărei anulare o solicită, actualizate conform indicelui de inflaţie, până la data plăţii efective, precum şi acordarea de daune morale.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că prin dispoziţia nr. ……………..a fost desemnată să facă parte, în calitate de director …………….l, din Comitetul director interimar al……………….., până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de conducere.

Prin dispoziţia nr. ……………unitatea ……………..a dispus numirea sa în funcţia de director………………..

Prin dispoziţia nr. …………… a dispus încetarea, începând cu data de…………….., a numirii în funcţia de director………….., decizia fiind întemeiată pe dispoziţia nr. 209/12.03.2014, iar în drept pe dispoziţiile art. 179 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 95/2006, precum şi pe prevederile Legilor nr. 284/2010 şi nr. 285/2010, ale Regulamentului intern şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare.

Reclamanta a precizat că punerea în aplicare a actului contestat a avut loc în perioada cât se afla în concediu medical, făcându-se însă o conexiune greşită a acestui demers cu contractul individual de muncă suspendat pe perioada exercitării funcţiei de director…………., apreciindu-se de către unitatea din al cărui consiliu …….a făcut parte că nu ar exista efecte juridice de natură a o prejudicia.

A mai arătat, că anterior emiterii şi adoptării măsurii de încetare a mandatului nu a avut loc nici o procedură prealabilă administrativă în cadrul căreia să i se expună motivele care au condus la luarea măsurii şi să i se acorde posibilitatea de a-şi exercita apărarea în legătură cu măsura ce o viza. Nu a făcut obiectul unei proceduri de evaluarea a indicatorilor specifici de performanţă pe perioada anterioară emiterii actului atacat.

Mai mult decât atât, nu i s-a comunicat dispoziţia nr. …………..a CJ, deşi aceasta o viza direct, practic fiind pusă în faţa faptului împlinit.

Consideră evident că în aceste împrejurări, actul emis de P C J îi aduce o vătămare gravă a drepturilor sale, precum şi a reputaţiei de care s-a bucurat şi se bucură în mediul……... Măsura nefiind una motivată legal (cu indicarea situaţiei de fapt care ar fi condus la schimbarea din funcţie) o consideră abuzivă, aducându-i deopotrivă prejudicii materiale şi morale a căror reparare o solicită.

A arătat că anterior sesizării instanţei a parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 504/2004, iar în această fază, prin adresa nr………….., preşedintele …………a invocat argumente-neindicate în dispoziţia atacată sau în cea a unităţii……………, în sensul imposibilităţii de asigurare a cheltuielilor de personal pentru funcţiile respective, care, în realitate, nu reprezintă motiv legal de încetare a mandatului şi care nu implică o culpă personală a sa. Consideră reclamanta că, chiar dacă regimul de numire şi de revocare ar fi diferit, nu se poate identifica nici o cauză legală privind încetarea mandatului. Totuşi, solicită a fi remarcat punctul de vedere al autorităţii emitente care înţelege să se raporteze, în funcţie de interesele pe care le are de apărat, fie la legea autorităţii locale, fie la legea specială. A precizat că nici până la data formulării prezentei cereri de chemare în judecată nu a fost organizat încă un concurs pentru ocuparea funcţiilor de manager, respectiv de membru al comitetului director. În oricare dintre ipoteze s-ar situa, consideră că legea a fost încălcată.

Astfel, reclamanta a susţinut că nelegalitatea actului administrativ contestat în prezenta cauză rezultă atât din nerespectarea procedurii de formă, cât şi a fondului chestiunii. Astfel:

-legea cadru ce reglementează aspectele privind conducerea …………publice este Legea nr. 95/2006, iar acest act normativ face distincţie între managerul …………şi membrii comitetului director. Conform art. 181, atribuţiile managerului sunt stabilite prin contractul de management, pentru ceilalţi membrii (între care şi directorul medical, funcţie ocupată) încheindu-se contracte de administrare (conform art. 183 alin. 5 din lege). A apreciat că distincţia pe care o realizează textul de lege este esenţială în stabilirea naturii juridice a raporturilor stabilite cu unitatea spitalicească, inclusiv a dispoziţiilor legale incidente. Art. 182 alin. 1 identifică în domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice, următoarele atribuţii în sarcina exclusivă a managerului: numirea şi revocarea membrilor comitetului director.

-art. 1833 alin. 1 lit. a-o din Legea nr. 95/2006 individualizează situaţiile în care poate înceta contractul de management, respectiv contractul de administrare, identificându-se cauze de încetare de drept (la expirarea perioadei pentru care au fost încheiate contractele) şi alte cauze de tipul revocării din funcţie ori al acordului de voinţă al părţilor etc. Trimitere expresă la revocarea din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii specifice comitetului director face lit. b1, din conţinutul textului rezultând motivul, şi anume nerealizarea indicatorilor specifici de performanţă prevăzuţi în contractul de administrare, timp de minim 1 an, din motive imputabile celor care ocupă funcţia şi/sau în situaţia existenţei unei culpe grave ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor asumate.

-art. 186 alin. 9 din lege individualizează atribuţiile principale ale Consiliului de Administraţie al …………., între care şi propunerea de revocare din funcţie a managerului şi a celorlalţi membrii ai comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor prevăzute la art. 180 alin. 1 şi la art. 1833 alin. 1 lit. f.

Reclamanta a invocat şi dispoziţiile legale ce reglementează activitatea autorităţilor locale sub al căror control se află unităţile specifice. Astfel:

-dispoziţiile art. 91 alin. 1 lit. a din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale prevăd, între atribuţiile CJ, pe cele privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean, iar la lit. e prevăd atribuţii privind numirea, sancţionarea, suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean. Aceeaşi lege stipulează faptul că cel care asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind sănătatea este C J (conform art. 91 alin. 5).

-În ceea ce îl priveşte pe preşedintele…………., Legea nr. 215/2001 stabileşte următoarele: acesta asigură respectarea prevederilor Constituţiei şi punerea în aplicare a legilor (art. 102 alin. 2); are atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean (art. 104 alin. 1 lit. e); propune Consiliului Judeţean numirea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean (art. 104 alin. 3 lit. c);

-În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele …………emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

Enumerarea cadrului legislativ incident nu face decât să dovedească încălcarea acestuia de către emitentul actului administrativ atacat: simpla menţionare a unor dispoziţii legale nu echivalează cu motivarea măsurii adoptate; dreptul la apărare i-a fost încălcat. Deşi Legea nr. 95/2006 recunoaşte doar managerului …………..atribuţii în ceea ce priveşte numirea sau revocarea din funcţie a membrilor Comitetului director, totuşi înlăturarea sa din funcţia de director …………..s-a produs ca efect al emiterii unei dispoziţii de către preşedintele…………... Acesta nu a înaintat propunerea sa C J, ceea ce situează acest demers sub semnul arbitrariului, el nefiind supus controlului administrativ imparţial al unei instituţii căreia legea îi recunoaşte, de altfel, atribuţii în acest sens (C J, conform art. 91 alin. 1 lit. e). Consideră că au fost încălcate dispoziţiile legii chiar de către cel care trebuie să fie garant al respectării şi aplicării lor (conform art. 102 alin. 2 din Legea nr. 215/2001). Faţă de argumentele legale mai sus invocate, susţinerea preşedintelui ……………..potrivit căreia este „atributul exclusiv al conducătorului autorităţii administraţiei publice în subordinea căreia se află unitatea sanitară publică să dispună numirea, respectiv revocarea din funcţie, pe baza propunerii managerului unităţii sanitare” nu are susţinere legală.

În speţă, reclamanta susţine că este vorba despre ocuparea cu caracter interimar a unei funcţii specifice (director………..) în comitetul director al ……………….până la ocuparea prin concurs organizat, potrivit dispoziţiilor legale, de către managerul instituţiei, a funcţiilor respective. În acest sens invocă dispoziţiile art. 179 alin. 5 din Legea nr. 95/2006 care fac trimitere expressis verbis doar la numirea conducerii interimare, nu şi la revocarea sau încetarea din funcţie.

Atribuţiile specifice funcţiei ocupate au fost stabilite prin fişa postului. Textul de lege face distincţie între contractul de management şi cel de administrare, această din urmă ipoteză fiind incidentă în cazul său. Trebuie subliniat faptul că nu este vorba despre un contract de management propriu-zis sau de mandat civil/comercial. Analiza atribuţiilor, dar şi a reglementărilor legale specifice (Legea nr. 95/2006) fac trimitere la dispoziţii de dreptul muncii (fişa postului, drepturi salariale, salariu de bază etc.). Chiar dispoziţiile invocate în dispoziţia de aplicare a actului atacat trimit la regulament intern, regulament de organizare şi funcţionare. Mai mult decât atât, Ordinul nr. 1628/ 2007 privind aprobarea modelului contractului de administrare a spitalelor publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice (ce face trimitere la dispoziţiile art. 183 alin. 5 şi 8 din Legea nr. 95/2006 şi ale H.G. nr. 862/2006) identifică atribuţii generale şi specifice ce atrag incidenţa dispoziţiilor de dreptul muncii. Toate acestea impuneau parcurgerea unor etape obligatorii încetării raporturilor, şi anume: nefiind vorba despre o încetare de drept ca efect al ajungerii la termen a contractului (acesta fiind prelungit tacit, de comun acord, peste termenul limită prevăzut de lege pentru organizarea unui concurs pentru ocuparea posturilor), o încetare a raporturilor cu intimata putea avea loc, conform aceloraşi dispoziţii legale, doar în anumite ipoteze, clar determinate. întrucât nu i-au fost aduse la cunoştinţă aspecte privind neîndeplinirea indicatorilor de performanţă, măsura este una abuzivă. Imputarea neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu presupunea parcurgerea procedurii prealabile a cercetării disciplinare. Dispoziţia atacată, cât şi actele premergătoare nu fac referire la un asemenea aspect. Simpla menţionare generică a unei legi, fără indicarea concretă a cazului aplicabil, nu conferă legalitate măsurii adoptate. În oricare dintre ipotezele legale în care s-ar afla (cea a conformării unei dispoziţii cu caracter administrativ, a unui mandat civil/comercial ori a incidenţei unor dispoziţii specifice dreptului muncii) condiţiile legale privind încetarea contractului trebuiau respectate.

Raporturile sale cu unitatea …………..din al cărei comitet director a făcut parte se supuneau rigorilor legii atât în ceea ce priveşte naşterea raportului juridic, cât şi în ceea ce priveşte modificarea acestuia. Legea nr. 95/2006 menţionează expres că raporturile membrilor comitetului director se stabilesc în baza unui contract administrativ. Prevederile acestuia pot fi asimilate unui contract individual de muncă pe perioadă determinată, ceea ce ar atrage incidenţa dispoziţiilor art. 65 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii. Astfel, temeiul încetării unui contract de acest tip trebuie să fie o cauză reală şi serioasă, neindicată concret în ceea ce o priveşte. Pe de altă parte, încetarea efectelor acestui tip de contract pe perioada cât se afla în incapacitate temporară de muncă, conform celor consemnate în certificatul medical din 03.03.2014, atrage nelegalitatea actului. Adoptarea măsurii în acest context este de natură a o prejudicia grav, fiind lipsită de posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apărare raportat la măsura ce urma a fi aplicată. Trebuie subliniat că măsura adoptată de către C J şi invocată ca temei al măsurii inserate în actul atacat a fost luată în urma adresei S J. Nu era necesară emiterea unei noi dispoziţii „de punere în aplicare” a dispoziţiei preşedintelui…………….. Nu trebuie omis faptul că situaţia de interimat la conducerea ………….. Nu poate fi invocată nici neîndeplinirea obligaţiilor asumate, reclamanta nefăcând obiectul unor proceduri de evaluare din care să rezulte un astfel de aspect.

Chestiunea stabilirii naturii juridice a raporturilor cu unitatea …………este esenţială. Chiar şi în ipoteza în care s-ar aprecia că tipul contractului este administrativ, notificarea prealabilă cu privire la încetarea raporturilor stabilite este obligatorie, consecinţa nerespectării dispoziţiilor legale atrăgând sancţiunea nelegalităţii actului ce conţine măsura adoptată. Prin prisma deciziilor recente ale instanţei supreme care apreciază că medicul aflat în relaţii contractuale cu o unitate spitalicească publică are calitatea de funcţionar public, se poate aprecia asupra naturii administrative a contractului. Prin Decizia nr. 1257/2009 a Curţii Constituţionale s-a statuat că modalitatea de conducere pe baza unui contract de management-deşi raporturile sale cu intimata nu s-au născut în baza unui astfel de contract-nu echivalează cu transferarea activităţii din sfera dreptului public în cea a dreptului privat.

În oricare dintre ipoteze s-ar situa se are în vedere încălcarea unor clauze publice al căror conţinut nu poate fi negociat şi a căror încălcare este de natură a atrage nulitatea absolută întrucât au ca efect lezarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile Legii nr. 95/2006 şi ale Legii nr. 215/2001 individualizate ca atare în cuprinsul cererii de chemare în judecată, precum şi pe cele ale Legii nr. 504/2004.

În dovedire reclamanta a depus, în fotocopie, următoarele înscrisuri: …………………………..

II. Instituţia pârâtă U A T, reprezentată prin preşedintele………….., a formulat întâmpinare (filele………) solicitând respingerea cererii de chemare în judecată cu motivarea că exercitarea de către reclamantă a funcţiei de director al…………, membru în cadrul Comitetului Director al acestei unităţi………….., s-a realizat în perioada……………, în regim de interimat, în temeiul actelor administrative de numire şi de revocare din funcţie emise de preşedintele………….., în conformitate cu dispoziţiile art. 179 alin. 5 din Legea nr. 95/2006.

Menţinerea perioadei de interimat în care a funcţionat Comitetul Director ………………..peste termenul prevăzut de lege a fost determinată de motive de ordin obiectiv, în speţă imposibilitatea asigurării cheltuielilor de personal pentru funcţiile respective, prin raportare la încadrarea în plafonul cheltuielilor de personal şi al cheltuielilor aprobate prin bugetele anuale ale unităţii sanitare.

Exercitarea funcţiei în regim de interimat, pe baza unui act administrativ unilateral emis de conducătorul autorităţii administraţiei publice în subordinea căreia se află unitatea……………….., implică, sub aspectul numirii/revocării, un regim juridic diferenţiat faţă de funcţiile ocupate prin concurs organizat în condiţiile Legii nr. 95/2006.

Existenţa unei situaţii de interimat la nivelul Comitetului Director al …………a presupus exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor respective exclusiv în baza unui act administrativ emis de către conducătorul autorităţii administraţiei publice în subordinea căreia se află unitatea …………publică şi nu a unui contract de administrare încheiat pe durata stabilită de lege, în cuprinsul căruia trebuia asumată realizarea unor indicatori de performanţă, a căror îndeplinire era supusă unor evaluări periodice.

Situaţia de interimat în care reclamanta a exercitat funcţia de director …………are ca efect inaplicabilitatea dispoziţiilor din Codul Muncii la care face referire, dispoziţii care reglementează raporturile juridice de muncă ale salariaţilor cu statut de angajat, precum şi a actelor normative cu caracter special care reglementează exercitarea funcţiei de director medical - membru al Comitetului Director constituit la nivelul unui spital public, cu drepturi depline în calitate de titular al funcţiei.

Susţine pârâta că alegaţiile cu privire la natura juridică a raporturilor reclamantei cu unitatea …………pe fondul exercitării funcţiei în regim de interimat sunt lipsite de relevanţă în contextul inexistenţei unei relaţii contractuale prevăzute de Legea nr. 95/2006 pentru exercitarea funcţiei de director………….. Funcţia de director …………….se exercită potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, are temei contractual clar definit în ceea ce priveşte procedura de numire şi încetare, considerând că este evident faptul că exercitarea funcţiei în regim de interimat presupune revocabilitatea numirii ca urmare a nedobândirii drepturilor titularului selectat prin concurs.

Prin urmare, în perioada exercitării în regim de interimat a funcţiei de director ………….- membru în Comitetul Director al ……….., era atributul exclusiv al conducătorului autorităţii administraţiei publice în subordinea căreia se află unitatea …………..publică să dispună numirea, respectiv revocarea din funcţie, pe baza propunerii managerului unităţii……………., propunere necondiţionată de finalizarea unui concurs de ocupare a funcţiei respective sau de rezultatele unei evaluări care, de altfel nu era posibilă, în absenţa unui cadru contractual specific exercitării funcţiei de către un titular selectat prin concurs.

Pentru identitate de raţiune, sub aspectul regimului juridic aplicabil instituţiei interimatului în general, respectiv interimatului reglementat de Legea nr. 95/2006, pârâta face trimitere la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care statuează, într-o cauză cu obiect similar, în esenţă, următoarele considerente:

-funcţiile exercitate în regim de interimat la nivelul unităţilor sanitare publice, nu presupun selectarea persoanelor prin concurs;

-conducătorul autorităţii administraţiei publice care exercită managementul unităţii administraţiei publice - în speţă Preşedintele ……………….- îşi asumă, determinat de situaţia excepţională în care se găseşte unitatea sanitară, numirea în această funcţie a unei persoane, de regulă din cadrul unităţii sanitare;

-cunoştinţele persoanei care exercită interimatul nu pot fi evaluate;

-cu privire la exercitarea funcţiei de director medical interimar, ca şi în cazul managerului interimar al unităţii……………., legiuitorul nu a prevăzut în mod distinct o anume procedură pentru selecţionarea acestuia, lăsând la aprecierea conducătorului autorităţii care exercită managementul unităţii …………..publice, ministrul sănătăţii/preşedintele consiliului judeţean, după caz, această numire;

 - persoana numită să exercite în regim de interimat funcţia de director medical nu încheie cu preşedintele consiliului judeţean un contract de management/administrare prin care să se stabilească anumiţi indicatori de performanţă a activităţii şi care să poată face obiectul unei evaluări, tocmai din cauza caracterului de interimat al funcţiei astfel ocupate;

-numirea în funcţia interimară se întemeiază pe voinţa unilaterală a conducătorului autorităţii administrative, voinţă ce poate fi revocată, avându-se în vedere principiul civil al simetriei actelor juridice, oricând,

-revocarea persoanei din funcţia interimară ocupată nu se bazează pe ideea de culpă, ci pe faptul că revocarea mandatului interimar poate fi făcută oricând.

Faţă de cele precizate, a apreciat, cu titlu de principiu, că măsura revocării din funcţie este de esenţa instituţiei interimatului aceasta regăsindu-şi aplicabilitatea şi în contextul reglementărilor Legii nr. 95/2006, prin raportare la circumstanţele concrete ale litigiului dedus judecăţii.

În drept, pârâta şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205 C.pr.civ. corelate cu dispoziţiile art. 201 alin. 1 C.pr.civ., iar în susţinerea întâmpinării a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, dispoziţia nr. …………..pentru stabilirea unor măsuri privind funcţionarea Comitetului Director al unităţii ………… publice - …….(fila …….), decizia nr. ……….. pronunţată la data de ………….de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. …………(filele………..).

III. Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare (filele…………….), solicitând înlăturarea apărărilor formulate de către pârâta U A T, cu motivarea că este lipsit de relevanţă argumentul pârâtei în sensul că s-a aflat în imposibilitatea asigurării cheltuielilor de personal pentru funcţiile specifice raportat la plafonul cheltuielilor de personal şi la bugetele anuale ale unităţii sanitare deoarece documentele de angajare sau de plată relevă chiar creşteri salariale pentru funcţiile în discuţie.

De asemenea, reclamanta a solicitat să se constate că, deşi se invocă constant dispoziţiile Legii nr. 95/2006, dar şi natura juridică a actelor de numire/revocare, pârâta pretinde că mandatul său nu ar fi unul specific unui contract administrativ, ignorând faptul că exercitarea funcţiei de director…………, membru al Comitetului director, se desfăşoară în acord cu dispoziţiile legii cadru (Legea nr. 95/2006 a sănătăţii), legea care se completează, când este cazul, şi cu dispoziţii din Codul Muncii.

Poziţia adoptată de către pârâtă este una contradictorie în argumentaţie, afirmându-se, pe de-o parte, că nu ar exista o relaţie contractuală între reclamantă şi unitatea………………., iar pe de altă parte, că funcţia pe care a exercitat-o este guvernată de dispoziţiile legii speciale mai sus enunţate, „pe un temei contractual clar definit”. Este eronată ideea potrivit căreia exercitarea mandatului în regim de interimat ar atrage revocabilitatea numirii ca efect „al nedobândirii drepturilor titularului selectat prin concurs". Pârâta adaugă la textul de lege, refuzând să observe că singura diferenţă ce caracterizează cele două tipuri de mandate (cel interimar şi cel obţinut în urma organizării unui concurs pentru ocuparea funcţiilor specifice Comitetului director) este perioada în care se desfăşoară o astfel de funcţie. Drepturile şi obligaţiile ce incumbă membrilor Comitetului director, indiferent de funcţia pe care o ocupă în cadrul acestuia, se stabilesc potrivit Legii nr. 95/2006 indiferent dacă mandatul este unul interimar sau unul obţinut prin concurs. Doar managerul spitalului este desemnat de către unitatea administrativ teritorială în a cărei jurisdicţie se află, membrii Comitetului director fiind propuşi/desemnaţi de către manager. Cutumele ce caracterizează activitatea unităţii spitaliceşti în discuţie, dincolo de limitele stabilite prin lege, nu conferă legitimitate susţinerilor pârâtei.

Decizia instanţei supreme invocată în apărare nu este una pronunţată în recurs în interesul legii, astfel încât să devină obligatorie sub aspectul aplicabilităţii. Este vorba despre jurisprudenţă care nu constituie izvor de lege potrivit reglementărilor în vigoare. Situaţia analizată în decizia invocată vizează postul de manager, precum şi o încetare a mandatului înainte de expirarea termenului pentru care fusese acordat, situaţie neîntrunită şi neinvocată în prezenta cauză. Ceea ce a invocat vizează încetarea mandatului fără a se fi arătat cauzele care au condus la o astfel de măsură. Argumentele din decizie nu pot fi reţinute în prezenta cauză atâta vreme cât situaţia de fapt analizată de instanţa supremă nu este similară cu cea a reclamantei. De altfel, instanţa supremă reţine că revocarea din funcţie poate interveni oricând în perioada legală de interimat, or, în prezenta cauză această limită a fost depăşită. Pârâta nu poate invoca o situaţie excepţională la care legea nu face trimitere expresă. Mandatul acordat, chiar şi unul interimar, trebuie să se desfăşoare într-un cadrul legal, cu drepturi şi obligaţii pentru ambele părţi.

Revocarea desemnează operaţiunea juridică prin care organul emitent dispune retragerea propriului act fie din proprie iniţiativă, fie ca urmare a dispoziţiilor organului ierarhic superior. În ipoteza în care actul a intrat în circuitul civil producând efecte prin executare, emitentul său nu mai poate reveni asupra sa decât în condiţiile unei dispoziţii a instanţei judecătoreşti. Dacă s-ar acredita ideea potrivit căreia emitentul poate revoca oricând actul său, ar însemna că, după ce actul administrativ a fost executat ori a intrat în sfera altor raporturi juridice, inclusiv în circuitul civil, producând alte efecte juridice, organul administrativ emitent, fără nici un control jurisdicţional, să-şi poată revoca actul, desfiinţând situaţiile juridice nou create, ceea ce este inadmisibil, fiind contrar principiului stabilităţii raporturilor juridice şi ordinii de drept.

De la regula revocabilităţii actelor administrative există şi excepţii vizând actele administrative cu caracter individual, pe baza cărora s-au născut raporturi juridice civile, de muncă sau procesuale şi care în mod obişnuit dau naştere unor drepturi subiective garantate prin posibilitatea acţiunii în faţa instanţei de judecată. Actele administrative pot genera raporturi de drept civil, de drept al muncii, raporturi procesuale etc. Odată născute aceste raporturi, actele care le-au generat devin irevocabile. Raţiunea excluderii unor astfel de situaţii de la principiul revocabilităţii actelor administrative constă în grija legiuitorului de a asigura stabilitatea acestor raporturi care nu înseamnă nimic altceva decât o protejare a persoanei fizice participante la aceste raporturi.

Analiza celor de mai sus relevă faptul că se găseşte în situaţia intervenirii unor cauze de tipul celor invocate pentru a atrage sancţiunea rezilierii contractului. Concret, din preambulul actului administrative atacat a rezultat că decizia încetării mandatului s-a luat având în vedere adresa managerului spitalului. Ca atare, decizia nu este un act de voinţă proprie al emitentului, nici consecinţa unui interes public (căci acesta impune funcţionarea în regim de continuitate), nici o culpă a ocupantului postului de vreme ce aceasta nu a fost constatată printr-un act de control specific. Nu se pune problema unei executări ce ar fi devenit prea împovărătoare pentru ocupantul postului. Perioada pentru care s-a dispus numirea în funcţia de director ……….(conform art. 3 din dispoziţia ………..nr……………), şi anume „până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de conducere care fac parte din comitetul director”, nu expirase, astfel încât nu erau îndeplinite condiţiile încetării numirii în funcţie. Încetarea efectelor actului administrativ de numire poate interveni numai în ''situaţii limitativ prevăzute de lege: au produs efectele pentru care au fost emise, a expirat perioada pentru care au fost emise, au fost înlăturate cauzele care au determinat adoptarea sau emiterea actului, cel în favoarea căruia a fost emis a renunţat la el sau a decedat.

Chiar şi în ipoteza în care s-ar aprecia actul de numire în funcţie ca fiind un act de gestiune având în vedere că membrii Comitetului director asigură buna funcţionare a unităţii …………….aflate în subordinea CJ, acest tip de acte nu poate fi revocat decât în condiţiile prevăzute pentru reziliere (pentru neexecutare sau executare necorespunzătoare) şi nu pot suferi modificări decât prin acordul părţilor care se supun efectelor lui.

Pentru argumentele expuse, a solicitat înlăturarea apărărilor pârâtei şi admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost precizată.

IV. Reclamanta a depus la dosar prin serviciul registratură, la data de……………., completare la acţiune (fila……..) în sensul solicitării de despăgubiri materiale în cuantum de …………lei reprezentând drepturi salariale pe perioada de la data revocării dispoziţiei de numire pe postul de director …………şi până la data introducerii cererii de chemare în judecată, sumă actualizată la data plăţii efective, precum şi daune morale în cuantum de ……………lei.

A anexat în fotocopie următoarele înscrisuri: ………………………………………………………..

V. Instituţia pârâtă U A T , reprezentată prin preşedintele CJ, a formulat note de şedinţă (filele……..) reiterând motivele invocate prin întâmpinarea formulată, susţinând că actul prin care s-a dispus ocuparea unui post de conducere vacant, pe o perioadă temporară specifică regimului de interimat, este similară unei numiri cu delegaţie, nu în sensul prevăzut de legislaţia muncii, fără a susţine în prealabil un examen în acest sens, examen care să-i confere drepturi şi obligaţii proprii funcţiei şi care poate fi revocat fără nici un motiv de către emitent, inclusiv înainte de încadrarea unui titular al postului respectiv de conducere, persoana numită temporar (interimarul) neavând un drept câştigat pentru deţinerea funcţiei; având în vedere că prin actul de numire temporară nu s-au creat drepturi definitive în favoarea celui numit, consideră că acest act este pe deplin revocabil.

În cuprinsul răspunsului la întâmpinare sunt invocate ipoteze care exced statutului modalităţii de exercitare în concret a funcţiei din regim de interimat, acestea regăsindu-şi o posibilă aplicabilitate doar în cazul în care reclamanta ar fi exercitat funcţia în calitate de titular, corespunzător unui drept de ocupare a postului prin parcurgerea procedurilor prevăzute de Legea nr. 95/2006.

VI. Pentru cercetarea procesului, instanţa a dispus administrarea probei cu înscrisuri, solicitând depunerea actelor care au stat la baza emiterii dispoziţiei nr. ……….din data de ……….contestată de reclamantă, fiind depusă în fotocopie adresa nr. …………………

VII. Analizând contestaţia formulată de către reclamantă raportat la obiectul cererii, temeiul legal operant, cererile şi apărările formulate de către pârâte, înscrisurile depuse în susţinerea cererilor, tribunalul constată şi reţine următoarele:

Prin dispoziţia nr. ……….din ………….a managerului …………..reclamanta a fost numită în funcţia de director …………până la ocuparea funcţiei de conducere prin concurs (fila……….).

Numirea reclamantei în funcţia de conducere s-a făcut, aşadar, cu caracter de interimat, având în vedere dispoziţia nr. …………a preşedintelui ………….prin  care s-au stabilit măsuri pentru funcţionarea Comitetului Director Interimar al………….

Ulterior, prin dispoziţia nr. ……….a preşedintelui ………..(fila ……….), având la bază propunerea managerului …………..exprimată prin adresa nr……………, s-a dispus încetarea calităţii reclamantei de membru în Comitetul Director al ……………..şi, în consecinţă, încetarea funcţiei de director ………….interimar; prin acelaşi act de dispoziţie a fost desemnată o altă persoană pentru ocuparea, tot în condiţii de interimat, a postului de director …………..până la ocuparea acestuia prin concurs.

Potrivit art. 177 alin. 5 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii,  până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea interimară a spitalelor publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii se numeşte prin ordin al ministrului sănătăţii, iar pentru ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, respectiv pentru autorităţile administraţiei publice locale prin act administrativ al ministrului de resort, al conducătorului instituţiei respective sau prin act administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz.

De asemenea, potrivit art. 177 alin. 6 din Legea nr. 95/2006, managerul interimar şi ceilalţi membri ai comitetului director interimar se numesc în condiţiile prevăzute la alin. 5, până la revocarea unilaterală din funcţie, dar nu mai mult de 6 luni.

Aşadar, dispoziţiile legale prevăd că interimatul funcţiei de conducere este limitat în timp, având o limită superioară ce atrage de drept încetarea, fără a fi necesară existenţa altor cauze de încetare, fiind fără relevanţă evaluarea performanțelor profesionale, cu atât mai mult cu cât cel aflat în interimat nu încheie un contract cu unitatea pe care o conduce.

Prin dispoziţiile art. 177 alin. 5 şi 6 din Legea nr. 95/2006 s-a creat cadrul desemnării unilaterale a unei persoane în funcție provizorie de conducere, sub condiţia neocupării prin concurs a funcţiei.

Aşa fiind, cum reclamanta nu şi-a modificat statutul de la director …………….interimar la director …………– funcție obţinută prin concurs, solicitările acesteia de a fi menţinută în funcţie pe baza unor criterii şi dispoziţii legale ce nu au fost avute în vedere la desemnarea acesteia, precum şi cu nerespectarea caracterului limitat al interimatului, nu poate fi întemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta C. E. C. cu domiciliul în ………… în contradictoriu cu pârâţii UAT şi C J cu sediul în ……………………

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din………….., la………………... 

Preşedinte,

C.C.

Grefier,

 C.R.

Red. C.C./Tehnored. C.R.

6 ex./21 Septembrie 2015

Domenii speta

Spete similare