Îndreptare eroare materială

Partaj. Îndreptare eroare materială. Aspectele care nu pot face obiectul îndreptării erorii materiale.

Dosar nr. 1975/55/2005/a1

Prima instanţă :

Prin încheierea dată în camera de consiliu judecătoria a admis în parte cererea privind îndreptarea erorii materiale apărute în sentinţa civilă, rămasă definitivă prin decizia civilă pronunţată de Tribunalul Arad în apel şi decizia civilă pronunţată de Curtea de apel Timişoara în recurs.

A dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul hotărârii judecătoreşti de mai sus, în sensul că s-a inclus în lotul ce se atribuie pârâtului contravaloarea a 100 porci şi parte a dreptului de creanţă constând în contravaloarea oilor.

Pentru a hotărî astfel prima instanţa a reţinut, în esenţă, că în sentinţa civilă pronunţată s-a reţinut că porcinele au fost vândute de către pârât, dar nu şi împrejurarea că preţul a fost împărţit de părţi, astfel că în patrimoniul acestora se află un drept de creanţă reprezentând contravaloarea porcinelor. În privinţa oilor, instanţa a reţinut că pârâtul a recunoscut că l-a vândut, însă despăgubirea reclamantei nu a avut loc. De asemenea, instanţa a mai reiterat aceeaşi concluzie prin aceea că a arătat că „în baza art. 480 Cod civil, va obliga pârâtul să predea reclamantei... suma de…, reprezentând contravaloarea a 100 porci şi suma de…, reprezentând parte a contravalorii oilor, ca urmare a faptului că preţul pentru aceste animale a fost încasat exclusiv de pârât”.

Cu toate acestea, deşi s-a reţinut că preţul încasat pentru animalele de mai sus a fost însuşit exclusiv de pârât, reclamanta nefiind despăgubită, instanţa,  după ce a inclus în masa partajabilă dreptul de creanţă constând în contravaloarea oilor şi a dreptului de creanţă constând în contravaloarea porcinelor, a sistat coproprietatea părţilor prin formarea a două loturi, incluzând în lotul 1, care a fost atribuit reclamantei, dreptul de creanţă constând în contravaloarea porcinelor şi parte a dreptului de creanţă constând în contravaloarea oilor, în condiţiile în care aceasta nu a încasat nici o sumă de bani din vânzarea animalelor de către pârât. În acelaşi timp, în lotul II ce a fost atribuit pârâtului a fost inclus doar o parte a dreptului de creanţă constând în contravaloarea oilor, în condiţiile în care instanţa a reţinut că preţul animalelor de mai sus a fost încasat exclusiv de pârât.

S-a reţinut că, instanţa a motivat împărţirea contravalorii oilor, prin faptul că a dorit stabilirea loturilor la valorile corespunzătoare cotei de coproprietate a fiecărei părţi raportat la valoarea masei totale de bunuri, astfel, o parte din preţul oilor a introdus-o în lotul  pârâtului apreciind că eroarea este cu atât mai evidentă cu cât, instanţa de fond a reiterat în dispozitivul hotărârii, că „Obligă pârâtul să predea reclamantei ...suma de…, reprezentând contravaloarea porcinelor şi suma de … reprezentând parte a contravalorii oilor.”

S-a mai reţinut că această eroare a fost preluată şi în toate celelalte hotărâri care au urmat în procesele dintre părţi.

Instanţa de apel :

A admis apelul, a schimbat în tot încheierea atacată şi a respins cererea formulată de reclamantă privind îndreptarea erorii materiale.

Pentru a pronunţa astfel, tribunalul a reţinut, în esenţă, că prima instanţă a adus modificări sentinţei civile, definitivă prin decizia civilă a Tribunalului Arad şi decizia civilă pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, care exced cadrului legal reglementat de art. 281 vechiul Cod de pr. civilă şi aplicabil în cauză conform disp. art. 3 alin. 2 din Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de pr. civilă.

Noţiunea de greşeală materială are în sensul art. 281 vechiul Cod de pr. civilă înţelesul de eroare materială vizibilă cuprinsă într-o hotărâre judecătorească.

Nu sunt aplicabile dispoziţiile menţionate în condiţiile în care se solicită o  modificare a loturilor alcătuite de instanţă cu ocazia efectuării partajului, întrucât o asemenea cerere tinde la o modificare a soluţiei dată fondului cauzei, care nu poate fi realizată pe aceasta cale nefiind vorba despre o eroare de calcul, ci eventual de o eroare de judecată, care poate fi îndreptată doar prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

Astfel, prin admiterea cererii, prima instanţă a reanalizat fondul cauzei prin modificarea componenţei loturilor şi a sumei ce urmează a reveni reclamantei.

Instanţa de recurs :

A respins recursul reţinând că, prin cererea de îndreptare a erorii materiale întemeiată pe dispoziţiile art. 281 Cod proc.civ., reclamanta a solicitat îndreptarea dispozitivului sentinţei civile pronunţată de Judecătoria Arad, rămasă definitivă prin deciziile civile pronunţate de Tribunalul Arad şi Curtea de Apel Timişoara, prin consemnarea integrală şi corectă a bunurilor care formează cele două loturi şi prin calculul corect al sultei. 

Din conţinutul cererii rezultă că reclamanta nu a formulat o cerere în sensul dispoziţiilor art. 281 Cod proc.civ., ci în realitate a solicitat modificarea hotărârilor pronunţate în cauză, cu consecinţa schimbării componenţei loturilor atribuite părţilor.

Faţă de obiectul cererii formulată de reclamantă prin care se tinde la modificarea loturilor părţilor stabilite cu ocazia judecării în mod irevocabil a cererii de partaj, dispoziţiile art. 281 Cod proc.civ. invocate de aceasta nu sunt incidente cauzei, nefiind vorba în cauză de o eroare de calcul, iar invocarea vreunei erori de judecată nu poate fi făcută în baza dispoziţiilor legale menţionate.

Pe cale de rectificare (îndreptare) a erorilor materiale instanţa nu poate să modifice soluţia dată procesului judecat în mod irevocabil şi nici să modifice hotărârea, iar pentru greşeli de judecată sau omisiunile de a rezolva unele cereri ale părţilor există căile legale de atac.

Domenii speta

Spete similare