Plângere contravenţională

Plângere contravenţională. Proces-verbal pentru circularea fără rovinietă; vehiculul înstrăinat unei persoane ce nu a efectuat transcrierea; sancţiune aplicată fostului proprietar. Procesul-verbal este temeinic. Înlocuirea amenzii cu avertisment.

Dosar nr. 15311/55/2014

Instanţa de apel :

Potrivit evidenţelor DRPCIV autoturismul în discuţie era proprietatea petentei la momentul încheierii procesului verbal de contravenţie, iar câtă vreme la momentul controlului în trafic petentul avea calitatea de proprietar şi deci implicit de utilizator prezumat al vehiculului care circula fără rovinietă valabilă, acesta are şi calitatea de subiect activ al contravenţiei prevăzute de art. 8 din OG 15/2002.

În acelaşi sens, împrejurarea în conformitate cu care autoturismul figurează în certificatul de înmatriculare ca fiind în evidenţa Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări şi nici o altă persoană nu este menţionată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravenţional potrivit dispoziţiilor art. 8 coroborat cu art. 1 lit b din OUG nr. 15/2002 şi acestuia îi revine obligaţia de a face dovada valabilităţii rovinietei.

În mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut prin Deciziile nr.217/2013 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lin.1 lit.b, art.7, art.8 alin.1, art.9 alin.2 şi 3 din OG 15/2002 şi nr. 623/2012 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.1 alin.1 lit.b din OGnr.15/2002, că certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, iar persoana înscrisă în certificat îşi asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit şi pe reţeaua de drumuri naţionale, unde deţinerea unei roviniete este obligatorie, aşa încât vina de a nu deţine rovinieta îi aparţine.

Conform Ordinului 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii şi eliberării autorizaţiei de circulaţie provizorie sau probe a vehiculelor, art. 24 alin.2 lit.d, petentul avea obligaţia să procedeze la efectuarea formalităţilor privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele său şi în baza de date a MAI – Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a vehiculelor, tocmai pentru opozabilitate. Cum petentul nu a depus diligenţe pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului şi pentru radierea acestuia din baza de date mai sus menţionate, acesta rămâne menţionat în cartea de identitate a autovehiculului ca fiind proprietar şi utilizator, situaţie în care răspunderea contravenţională în sarcina acestuia sa angajat conform OG 2/2001 şi OG 15/2002.

Cu toate acestea Tribunalul ţinând seama de împrejurările concrete ale comiterii contravenţiei, de atingerea adusă valorilor sociale ocrotite prin dispoziţiile legale amintite şi luând în considerare scopul avut de legiuitor, de faptul că petentul în urmă cu 1 an a înstrăinat autoturismul împreună cu certificatul de înmatriculare numitului S.R.,  declarând vânzarea organului fiscal competent conform declaraţiei de impunere oprită, înregistrată sub nr. 15088/23.05.2013 la Direcţia Venituri a Primăriei Arad, împrejurare de natură să fie reţinută ca o circumstanţă reală personală ce poate fi avută în vedere de către instanţă la minimalizarea aspectului de ordine publică de tragere la răspundere juridică a petentului, motiv pentru care Tribunalul, consideră că sancţiunea aplicată este disproporţionat de mare chiar dacă cuantumul său este corect stabilit şi în limitele prevăzute de dispoziţiile legale.

Tribunalul consideră că cererea apelantei vizând reindividualizarea sancţiunii aplicate este întemeiată şi în acord cu dispoziţiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 individualizarea sancţiunii urmând a fi realizată cu respectarea criteriilor prevăzute de actul normativ şi proporţionalitatea cu gradul redus de pericol social al faptei săvârşite, ţinând seama de împrejurarea în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă şi de circumstanţele personale ale contravenientului, şi nu în ultimul rând, avându-se în vedere şi intenţia vădită a  petentului de a intra în legalitate prin evitarea unor situaţii de acest gen pe viitor, consideră instanţa de apel că, în contextul evidenţiat, avertismentul este suficient pentru atingerea scopului educativ şi preventiv în ceea ce îl priveşte pe petent.

Domenii speta

Spete similare