Art. 218 alin. 1 şi 3 lit. f Cod penal

Dosar nr.  xxxx/193/2014 Art. 218 alin. 1 şi 3 lit. f C. pen.

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA  BOTOȘANI – SECŢIA PENALĂ

JUDEŢUL BOTOȘANI

Şedinţa publică din  zz.ll.aa

PREŞEDINTE - 

GREFIER –

Ministerul Public prin  PROCUROR  -

SENTINŢA PENALĂ NR.  xxxx

La  ordine pronunţarea  asupra cauzei penale privind pe inculpatul IR, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de viol în formă continuată  prev. şi ped. de  art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 şi a infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. şi ped. de art. 189 alin. 1 şi 2 Cod penal din 1969, şi pe inculpaţii AA, AD și PA trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de viol prev. şi ped. de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a Cod penal din 1969.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din 09.05.2014, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea  de şedinţă din acea dată care  face parte integrantă din prezenta sentinţă, şi când,  din lipsă de timp pentru deliberare, instanţa a amânat  pronunţarea la data  de astăzi.

J U D E C A T A

Asupra acţiunii penale  de  faţă:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria AD nr. Axxx/P/2014 din  zz.ll.aa, inculpatul IR a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de viol în formă continuată  prev. şi ped. de  art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 şi a infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. şi ped. de art. 189 alin. 1 şi 2 Cod penal din 1969, iar inculpaţii AA, AD și PA au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de viol prev. şi ped. de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a Cod penal din 1969.

În fapt, s-a reţinut că în perioada zz.ll.aa, orele 18:00 – 13.01.2014, orele 01:00, prin exercitarea de acte de violenţe şi ameninţări, inculpatul IR a reţinut-o la locuinţa sa din satul Z, comuna Y, judeţul AD, pe partea vătămată  RM, împotriva voinţei acesteia. În acest interval, prin constrângere fizică şi morală, inculpatul IR a întreţinut acte sexuale normale şi orale, în trei rânduri, cu partea vătămată. Inculpatul IR i-a invitat la domiciliul său pe inculpaţii  AA, AD și PA pentru a întreţine acte sexuale cu partea vătămată. Aceşti trei inculpaţi, profitând de constrângerile exercitate de inculpatul IR asupra părţii vătămate, au întreţinut la rândul lor câte un act sexual cu aceasta, împotriva voinţei sale.

În cursul urmăririi penale, inculpatul IR a recunoscut  doar săvârşirea infracţiunii de viol, susţinând că nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate deoarece partea vătămată a venit de bunăvoie la locuinţa sa, având posibilitatea de a o părăsi oricând pentru că uşa de acces era neasigurată. Mai mult, partea vătămată a ieşit singură din locuinţă pentru a-şi satisface nevoile fiziologice şi a revenit. De asemenea, partea vătămată ar fi putut să strige după ajutor, lucru pe care nu l-a făcut.

Inculpaţii  AA, AD și PA au recunoscut săvârşirea infracţiunii pentru care erau cercetaţi.

Parchetul a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor în baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la faţa locului, proces-verbal de percheziţie, proces-verbal de examinare a articolelor de îmbrăcăminte, raportul de constatare medico-legală nr. xx/Y din zz.ll.aa, întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală AD, declaraţiile martorilor CP, IP, RF, VR, IG, RIV, BMM, NP și NM şi declaraţiile inculpaţilor.

Partea vătămată RM nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În faţa instanţei, inculpaţii au recunoscut şi regretat săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, solicitând ca judecarea cauzei să se facă în baza  probatoriului administrat la urmărirea penală,  pe care şi l-au însuşit. Inculpaţii  AA, AD şi IR au depus la dosar doar înscrisuri în  circumstanţiere.

După ce au fost puse în discuţia părţilor, instanţa a admis cererile inculpaţilor de judecare a cauzei în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. S-a apreciat că  în speţă  poate fi aplicată procedura simplificată prevăzută de art. 375 rap. la art. 374 alin. 4 Cod procedură penală deoarece acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă, faptele pot fi stabilite în baza probelor administrate la urmărirea penală, iar inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor pentru care sunt trimişi în judecată.

Analizând  probatoriul  administrat  în cursul urmăririi penale, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Inculpaţii IR, AD, AA şi PA locuiesc în sat com X, jud AD, iar partea vătămată RM nu are un domiciliu stabil, locuind temporar în cartierul X din municipiul AD, la bunica sa, MM, iar în prezent locuieşte în satul X, comuna X, judeţul AD, la familia RV.

Aproximativ cu o săptămână anterior datei de zz.ll.aa, partea vătămată a făcut cunoştinţă cu inculpatul IR, cu care s-a întâlnit pe un câmp din zona cartierului X din municipiul AD. Cei doi şi-au comunicat numerele de telefon şi au mai discutat în zilele ulterioare.

In dimineaţa zilei de zz.ll.aa, inculpatul IR, în timp ce se afla întru-un bar din localitatea de domiciliu împreună cu inculpatul AA, le-a spus mai multor persoane, printre care martorii IG şi NM, consăteni de-ai săi, că, în seara aceleiaşi zile, urma să aducă o fată la domiciliul său pentru a întreţine cu ea acte sexuale şi că îi invita şi pe aceştia la domiciliul său, în acelaşi scop.

Conform procesului verbal de examinare a telefonului mobil al părţii vătămate, inculpatul IR a sunat-o în dimineaţa zilei de zz.ll.aa la orele 07:30, având apoi mai multe convorbiri  cu aceasta  pe parcursul dimineţii. Aşa cum rezultă  din declaraţiile  inculpatului şi a părţii vătămate, inculpatul a invitat-o pe aceasta din urmă să se mute la domiciliul  său din  satul X pentru a  trăi  împreună. Partea vătămată  a acceptat  invitaţia inculpatului, iar în jurul amiezii, aceştia s-au întâlnit  în zona pădurii  X, de unde  s-au  deplasat  pe jos  până  în satul  X.

În jurul orelor 12:00, cei doi au ajuns la locuinţa martorului CP, consătean cu inculpatul IR, unde se mai afla martorul Negruţ Petru. Cei patru au discutat şi au consumat băuturi alcoolice. La un moment dat, martorul Negruţ Petru l-a văzut pe IR începând să o sărute pe partea vătămată şi să o invite într-o cameră alăturată pentru a întreţine relaţii sexuale. Văzând comportamentul inculpatului IR, martorul Negruţ Petru a plecat de la locuinţa martorului CP.

Inculpatul IR şi martorul CP i-au propus părţii vătămate să întreţină relaţii sexuale cu ei, aceasta a acceptat, fără să fie constrânsă, după cum ea însăşi a declarat.

În jurul orelor 16:00-17:00, inculpatul IR şi partea vătămată au plecat de la domiciliul martorului, îndreptându-se spre locuinţa inculpatului. Încă înainte de a ajunge la domiciliu, inculpatul IR l-a sunat pe inculpatul AA, căruia îi spusese încă de dimineaţă de intenţiile sale şi l-a chemat la domiciliul său pentru a întreţine acte sexuale cu partea vătămată. De asemenea, după ce a ajuns la domiciliul său, unde sosise deja inculpatul AA, inculpatul IR i-a sunat pe martorii IG, Ivan Pavel, NM, precum şi pe inculpaţii AD şi Panainte Andrei, chemându-i la domiciliul său pentru a întreţine acte sexuale cu partea vătămată. Acestora, inculpatul IR le promitea că le va asigura întreţinerea de acte sexuale, cerându-le să aducă şi băutură la venire, ca o plată pentru serviciile oferite.

Cei menţionaţi au venit la domiciliul inculpatului IR, cu excepţia martorului NM. Aici, inculpatul IR a obligat-o pe partea vătămată să stea într-o cameră, în timp ce el şi ceilalţi se aflau într-o cameră apropiată şi consumau băuturi alcoolice. Inculpatul IR a ameninţat-o  şi înjurat-o în repetate rânduri pe partea vătămată, care plângea şi solicita să fie lăsată acasă. Fără a se  putea stabili cu certitudine ora, dar, probabil, în jurul orelor 17:00-18:00 este momentul de la care  a început săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate a părţii vătămate, care a început să realizeze ce urma să i se întâmple şi care a solicitat să fie lăsată să plece acasă, fără ca acest lucru să se întâmple.

Apoi, inculpaţii IR, AA,  ADşi PA au  intrat  pe rând  în camera  în care era partea vătămată şi au determinat-o  să întreţină cu ei  acte sexuale, normale şi orale.  Inculpaţii AA,  ADşi PA nu au  exercitat  violenţe sau ameninţări directe la adresa părţii vătămate, dar au profitat  de starea  în care se afla  aceasta  ca urmare a ameninţărilor şi violenţelor  exercitate  de inculpatul Ivan  Radu şi au întreţinut acte sexuale fără să-i ceară acceptul. Când auzea  că plânge  sau solicită  să fie lăsată acasă, inculpatul IR o înjura şi o ameninţa, iar la un moment dat a lovit-o cu palma şi  a ameninţat-o  că o taie cu o drujbă pe care a  şi adus-o  în casă, continuând s-o ameninţe pe partea vătămată că o face bucăţi. A intervenit inculpatul AD, care i-a luat inculpatului IR drujba din mână, solicitându-i să se liniştească. Aceste aspecte rezultă atât din declaraţiile inculpaţilor, ale părţii vătămate, cât şi ale martorilor.

Aflat şi el pentru scurt timp la locuinţa părţii vătămate, martorul IGa  fost şi el invitat  de inculpatul IR  să întreţină  acte sexuale  cu partea vătămată, însă acesta  refuzat, văzându-i starea de frică  indusă de  inculpatul  IR.

Martorul NM, invitat şi el telefonic de  inculpatul IR pentru a întreţine relaţii sexuale cu partea vătămată, a refuzat să vină la locuinţa acestuia. Deplasându-se în jurul orelor 18:30 la barul lui Coadă din localitate, martorul i-a întâlnit aici pe inculpaţii AG şi  AA şi pe martorul IG, care veniseră  de la locuinţa lui  IR  la bar pentru  a consuma băuturi alcoolice.  Cei trei i-au spus  martorului NM că partea vătămată se afla  la locuinţa lui  IR, care a lovit-o cu palmele peste faţă, o înjură şi o ameninţă, iar aceasta se roagă să  fie lăsată  să plece  acasă. În jurul orelor 20:00 martorii NM şi IG au plecat spre casele lor, iar inculpaţii AG şi AA s-au întors la locuinţa inculpatului IR.

Din declaraţiile inculpaţilor şi ale părţii vătămate, rezultă că inculpatul IR a întreţinut în trei rânduri acte sexuale (normale şi orale) cu partea vătămată, iar ceilalţi inculpaţi câte o dată.

La locuinţa inculpatului a mai venit la un moment dat martorul Ivan Pavel, fratele inculpatului IR, invitat de acesta tot în scopul întreţinerii de acte sexuale cu partea vătămată. Martorul IP neagă faptul că ar fi întreţinut acte sexuale cu partea vătămată, afirmând că nu a făcut acest lucru din cauza stării de frică a acesteia. Martorul IP afirmă că a stat un interval scurt de timp în camera părţii vătămate şi că a încercat să vorbească cu aceasta. Văzând-o speriată şi plânsă, a ieşit din cameră şi a plecat la scurt timp la locuinţa sa. Inculpaţii AA, AGşi PA afirmă că l-au văzut pe martorul IP ieşind din camera părţii vătămate după ce ar fi stat înăuntru cca 15 minute, dar nu l-au văzut efectiv întreţinând acte sexuale cu partea vătămată. De altfel, însăşi partea vătămată, în declaraţia dată iniţial, arată că ar fi fost violată de patru persoane, descriindu-i, în afară de inculpatul IR, pe care îl cunoştea, doar pe ceilalţi trei inculpaţi.

Spre miezul nopţii inculpaţii AA, AD şi PAau plecat spre domiciliile lor, iar inculpatul IR a rămas cu partea vătămată. Profitând de faptul că inculpatul IR a adormit după un timp, partea vătămată s-a îmbrăcat în grabă şi a reuşit să fugă, anunţându-i telefonic în timp ce se îndepărta de locuinţa inculpatului pe diverşi cunoscuţi ai săi cu privire la ce i se întâmplase, într-un final sunând şi la organele de poliţie. Astfel, l-a sunat pe martorul VR, pe care îl cunoştea de mai multă vreme, şi i-a relatat faptul că fusese violată de mai multe persoane în satul X. De asemenea, partea vătămată a sunat-o şi pe martora DRM, din AD, str. X, nr. 100, şi i-a relatat acelaşi lucru. Martora a mai relatat că fusese sunată de partea vătămată de două trei ori în cursul serii de zz.ll.aa, şi că aceasta i-a spus că este la „X”acasă şi că a fost violată de 6-7 tineri. După convorbire, telefonul părţii vătămate a rămas deschis, iar martora a auzit-o plângând, strigând „lasă-mă, dă-mi pace" şi, de asemenea, a auzit mai multe voci de bărbaţi şi muzică cu sonorul destul de tare.

Atât martorul VR cât şi numita DRM au sfătuit-o pe partea vătămată să sune la 112, ceea ce aceasta a şi făcut.

Referitor la lipsirea de libertate a părţii vătămate de către inculpatul IR, instanţa reţine că, în genere, infracţiunea  de  lipsire de libertate  este absorbită  în infracţiunea de viol, dar numai cu privire la lipsirea de libertate  necesară realizării  actului  sexual constrâns. Dacă lipsirea de libertate  se prelungeşte dincolo de acest  prag, atunci capătă autonomie  infracţională, intrând  în concurs  cu infracţiunea  de viol.

În speţă, se observă că partea vătămată a fost ţinută la domiciliul inculpatului  IR, împotriva voinţei sale, pe un interval de timp în jur de 7-8 ore, din zz.ll.aa, orele 17:00-18:00 (când partea vătămată a început să fie ameninţată şi a cerut să fie lăsată să plece acasă), până în 13.01.2014, orele 00:30-01:00 (când, profitând de faptul că inculpatul IR a adormit, partea vătămată a reuşit să fugă). Or, deşi a fost forţată de mai multe ori să întreţină acte sexuale cu inculpaţii, acestea nu au acoperit în nici un caz acest interval de timp.

În cursul urmăririi penale, inculpatul IR a afirmat că nu consideră ca partea vătămată a fost lipsită de libertate pentru mai multe motive. În primul rând inculpatul afirmă că  partea vătămată ar fi venit de bunăvoie la domiciliul său. Acest fapt este adevărat, partea vătămată a venit de bunăvoie la domiciliul inculpatului dar apoi a fost împiedicată să plece, prin exercitarea  de violenţe şi ameninţări de către inculpatul IR, fapt atestat de declaraţiile celorlalţi inculpaţi şi ale martorilor IG şi NM. De asemenea, inculpatul afirmă că partea vătămată ar fi fost mers singură la toaletă şi s-ar fi întors înapoi în locuinţă. Susţinerea este nereală, din declaraţia părţii vătămate şi a inculpatului PA rezultând că acesta a însoţit-o până la toaletă şi înapoi, pentru a nu fugi, aşa cum i-a solicitat inculpatul IR.

În al treilea rând, inculpatul afirmă că partea vătămată ar fi putut ţipa, putând fi auzită de vecini, că  uşa locuinţei a fost neasigurată în tot timpul în care partea vătămată a fost la el, aceasta putând părăsi imobilul în orice moment.  Este evident că starea de teamă indusă părţii vătămate prin înjurături, ameninţări şi acte de violenţă i-a paralizat acesteia voinţa de acţiune, chiar şi în ceea ce priveşte simple strigăte de ajutor. În condiţiile în care partea vătămată era apostrofată, înjurată şi ameninţată de inculpat doar pentru simplul fapt că plângea, este aproape imposibil de crezut că aceasta ar fi îndrăznit să ţipe după ajutor, putând fi agresată şi mai rău.

Inculpatul IR şi-a schimbat atitudinea în faţa instanţei, recunoscând şi infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.

În urma sesizării organelor de cercetare penală, s-a solicitat Judecătoriei AD emiterea unui mandat de percheziţie la domiciliul inculpatului IR, întrucât acesta nu a dorit să permită accesul poliţiştilor în locuinţa sa. În urma efectuării percheziţiei, s-a descoperit în locuinţa inculpatului o pereche de colanţi aparţinând părţii vătămate, pe care aceasta nu a mai apucat să-i ia în momentul în care a fugit. Partea vătămată era in perioada menstruaţiei şi din acest motiv hainele sale, precum şi locurile în care a stat în casa inculpatului IR, sunt murdare de sânge.

Partea vătămată a fost examinată medico-legal, constatându-se că prezenta echimoze şi excoriaţii, leziuni ce s-au putut produce prin muşcare (echimoza geniană dreaptă), prin zgârieri(excoriaţiile toracice) şi lovire cu mijloace contondente(echimoza fesieră stângă) şi au necesitat 2-3 zile îngrijiri medicale.

Pe parcursul cercetărilor, partea vătămată, cu ocazia reaudierii de către organele de cercetare penală, a făcut declaraţii contrare celor iniţiale, afirmând că actele sexuale cu cei patru inculpaţi au fost liber consimţite. Este însă evident caracterul nereal al susţinerilor ulterioare ale părţii vătămate, prin raportare atât la declaraţiile sale iniţiale, la declaraţiile celor patru inculpaţi, ale martorilor, cât şi la restul mijloacelor de probă administrate în cauză.

În rechizitoriu, faptele inculpatului IR au fost încadrate la dispoziţiile art.  197  alin. 1 şi alin. 2 lit. a , cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969 şi la dispoziţiile art. 189 alin. 1 şi 2 Cod penal din 1969, acestea întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor de viol în formă continuată şi de lipsire de libertate în mod ilegal, care erau sancţionate cu pedeapsa închisorii de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi, în primul caz, respectiv cu pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani, în al doilea caz.

Faptele inculpaţilor AA,  AD şi PA au fost încadrate la dispoziţiile art.  197  alin. 1 şi alin. 2 lit. a din Codul penal din 1969, acestea întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de viol.

De la săvârşirea faptelor şi până în momentul de faţă a avut loc o succesiune de legi penale în timp, în sensul că vechiul Cod penal din 1969 a fost abrogat odată cu intrarea în vigoare la data de 01.02.2014 a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. În această situaţie, devin aplicabile dispoziţiile art. 5 Cod penal potrivit cărora, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. Instanţa are în vedere şi faptul că doctrina şi practica actuale au conturat ideea că legea penală mai favorabilă se aplică pe instituţii autonome.

În actuala reglementare, fapta de viol, în modalitatea săvârşită de inculpaţi, este prevăzută de art. 218 alin. 1 şi 3 lit. f Cod penal şi  este sancţionată cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar lipsirea de libertate în mod ilegal este sancţionată  cu închisoare de la unu la 7 ani.

În cazul inculpaţilor AA,  AD şi PA, legea mai favorabilă este Codul penal în vigoare deoarece fapta de viol este sancţionată mai blând decât Codul penal din 1969.

Ca urmare a recalificării faptelor săvârşite de cei trei inculpaţi,  instanţa reţine că acestea întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de viol  prev şi ped. de art. 218 alin. 1 şi 3 lit. f Cod penal actual.

Referitor la inculpatul IR, tot legea nouă este mai favorabilă sub aspectul limitelor de pedeapsă în cazul formei de bază a infracţiunii, iar în ceea ce priveşte forma continuată, este mai favorabilă vechea reglementare. Aşadar, ca urmare a recalificării faptei de viol, aceasta se încadrează în dispoziţiile art. 218 alin. 1 şi 3 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969.

Fapta de lipsire de libertate comisă de inculpatul IR a fost încadrată la dispoziţiile art. 189 alin. 1 şi 2 din Codul penal din 1969 pe considerentul că partea vătămată a fost lipsită de libertate în mod ilegal şi pentru că a fost supusă unor suferinţe. Această formă agravată a infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal nu se mai regăseşte în Codul penal în vigoare. Astfel, potrivit art. 205 alin. 3 şi 4 Cod penal, formele agravate constau în săvârşirea faptei de către o persoană înarmată, asupra unui minor, punând în pericol sănătatea sau viaţa victimei sau dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei.

Din aceste considerente, legea nouă este mai favorabilă şi se impune schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prev. şi ped. de art. 189 alin. 1 şi 2 Cod penal din 1969 în infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prev. şi ped. de art. 205 alin. 1 Cod penal.

Instanţa reţine vinovăţia inculpaţilor în baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, respectiv: proces-verbal de cercetare la faţa locului, proces-verbal de percheziţie, proces-verbal de examinare a articolelor de îmbrăcăminte, raportul de constatare medico-legală nr. xx/Y din zz.ll.aa întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală AD, declaraţia iniţială a părţii vătămate, declaraţiile martorilor CP, IP, RF, VR, IG, RIV, BMM, NP și NM şi declaraţiile inculpaţilor.

Referitor la circumstanţele personale, instanţa reţine că inculpaţii AA,  AD şi PA au vârste cuprinse între 22 şi 28 ani, au studii medii sunt agricultori şi nu au antecedente penale. Inculpatul IR are 40 ani, este infractor primar, a studiat doar 4 clase deoarece mama, văduvă cu 5 copii, nu a avut posibilităţi materiale. Din anchetele sociale şi caracterizările depuse la dosar rezultă că inculpaţii AA,  AD şi IR sunt cunoscuţi cu o conduită corespunzătoare în familie şi societate. De menţionat că aceşti inculpaţi au fost asistaţi de apărători aleşi care au făcut demersuri pentru obţinerea unor astfel de caracterizări. Inculpatul PA nu a avut posibilitatea de a prezenta asemenea caracterizări, dar, faptul că se află la primul conflict cu legea penală îndreptăţeşte instanţa să considere că şi acesta a avut un comportament corespunzător înainte de comiterea faptei pentru care este cercetat.

La stabilirea şi individualizarea judiciară a pedepselor, instanţa va avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracţiunile cercetate, limite ce vor fi reduse  potrivit  art. 396 alin. 10 raportat la art. 375 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, gravitatea faptelor, modalitatea şi împrejurările săvârşirii acestora, respectiv de mai multe persoane împreună, asupra unei persoane care, deşi devenită majoră de curând, prezenta semne evidente de întârziere în dezvoltarea psihică şi cognitivă şi se afla într-o stare de panică şi tulburare cauzată de violenţele şi ameninţările groaznice ale inculpatului IR care a afirmat că o taie bucăţi cu o drujbă şi chiar a adus în locuinţă acel obiect, fiind oprit de inculpatul AD, umilinţa trăită de partea vătămată, gradul de implicare a fiecărui inculpat în comiterea abuzului sexual, seninătatea cu care fiecare inculpat şi-a urmărit doar satisfacerea instinctului sexual în condiţiile în care partea vătămată tremura înspăimântată şi plângea, în timp ce pentru inculpaţi totul era perceput ca o distracţie(inculpaţii consumau alcool, ascultau muzică şi se amuzau privindu-se unii pe alţii în timpul actelor sexuale), îndrăzneala inculpatului IR de a dispune după bunul său plac de libertatea părţii vătămate, conduita procesuală corectă a inculpaţilor şi celelalte circumstanţe personale arătate anterior.

Pentru toate aceste motive, instanţa apreciază că pentru reeducarea inculpatului IR se poate realiza prin aplicarea unei pedepse de 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de viol şi a unei pedepse de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate.

Având în vedere că doctrina şi practica actuale au conturat ideea că legea penală mai favorabilă se aplică pe instituţii autonome, instanţa, analizând instituţia concursului de infracţiuni prevăzută de cele două coduri penale, reţine că dispoziţiile din Codul penal din 1969 sunt mai favorabile, în sensul că permit aplicarea celei mai grele pedepse, cu posibilitatea aplicării unui spor de pedeapsă, pe când dispoziţiile art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal actual prevăd obligativitatea adăugării la pedeapsa cea mai grea a unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

În aceste condiţii, instanţa va da eficienţă dispoziţiilor art. 33 lit. a şi art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în sensul că va contopi cele două pedepse şi va aplica inculpatului IR pedeapsa cea mai grea de 6 ( şase ) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal pe o perioadă de 2 ani, ce urmează a fi executată în regim de detenţie.

În cazul celorlalţi trei inculpaţi, instanţa apreciază că este suficientă pentru reeducare pedeapsa minimă de 3 ani şi 4 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie, şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.

Potrivit art. 12 din Legea nr.187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.

Având în vedere că la stabilirea pedepselor individuale s-a identificat ca lege mai favorabilă Codul penal în vigoare, instanţa va aplica şi pedeapsa accesorie potrivit acestuia. Prin urmare, în temeiul art.12 din Legea nr.187/2012 raportat la art.65 alin.1 Cod penal, instanţa va interzice inculpaţilor exerciţiul drepturilor prevăzute de art.66 lit. a şi b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat deoarece prin condamnare devin incompatibili cu astfel de funcţii.

Inculpaţii au fost arestaţi preventiv la data de 14.01.2014, în temeiul art. 148 lit. f Cod procedură penală anterior, reţinându-se că există probe că aceştia au săvârşit infracţiunile pentru care erau cercetaţi, sancţionate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Măsura a fost menţinută până în prezent, respectiv şi după intrarea în vigoare a actualului Cod de procedură penală, temeiul arestării preventive a inculpaţilor regăsindu-se în dispoziţiile art. 223 alin. 2 al acestuia.

Evaluând gravitatea faptelor, modul şi circumstanţele de comitere a acestora, instanţa apreciază că temeiul arestării preventive nu s-a schimbat, iar privarea de libertate a inculpaţilor este necesară în continuare pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, motive pentru care, în temeiul art.399 alin.1 Cod procedură penală, va menţine arestarea preventivă a inculpaţilor.

În temeiul art.404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală, instanţa va deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 14. 01. 2014 la zi.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanţa urmează să constate că partea vătămată RM domiciliată în municipiul AD, str. X, judeţul AD, fără forme legale în satul X, comuna X, judeţul AD, la familia RV, nu s-a constituit parte civilă.

În temeiul art. 274 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală,  inculpaţii  vor fi obligaţi să plătească  statului suma  de câte  160 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Onorariile pentru avocaţi din oficiu în sumă de 2900 lei se vor avansa Baroului de Avocaţi AD(av. AD–2400 lei; av. GS- 300 lei; av. PLI–200 lei ) din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E :

În temeiul art.396 alin. 10 raportat la art.375 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul IR, studii 4 clase, necăsătorit, fără copii, agricultor, fără antecedente penale, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul AD, pentru săvârşirea infracţiunii de:

- viol prev. şi ped. de art.218 alin. 1 şi 3 lit. f Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal din 1969 şi art.5 Cod penal (ca urmare a recalificării faptei din infracţiunea de viol prev. de art.197 alin. 1 şi 2 lit. a Cod penal din 1969, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal din 1969), la pedeapsa de 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit. a şi b Cod penal pe o perioadă de 2 ani;

- lipsire de libertate prev. şi ped. de art.205 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de lipsire de libertate prev. de art.189 alin. 1 şi 2 Cod penal din 1969), la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În temeiul art.33 lit.a, art.34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, cu aplicarea art.5 Cod penal, contopeşte pedepsele aplicate şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ( şase ) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.

În temeiul art.12 din Legea nr.187/2012 raportat la art.65 alin.1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 lit. a şi b Cod penal.

În temeiul art.399 alin.1 Cod procedură penală, menţine arestarea preventivă a inculpatului.

În temeiul art.404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală, deduce din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 14. 01. 2014 la zi.

În temeiul art.396 alin. 10 raportat la art.375 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, condamnă pe inculpaţii AA, studii 13 clase, necăsătorit, fără copii, agricultor, fără antecedente penale, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul AD, AD, studii 10 clase, necăsătorit, fără copii, fără ocupaţie, fără antecedente penale, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul AD şi PA, studii 8 clase, necăsătorit, fără copii, agricultor, fără antecedente penale, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul AD pentru săvârşirea infracţiunii de viol prev. şi ped. de art.218 alin. 1 şi 3 lit. f Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal (ca urmare a recalificării faptei din infracţiunea de viol prev. de art.197 alin. 1 şi 2 lit. a Cod penal din 1969), la pedeapsa de câte 3 ( trei ) ani şi 4 ( patru ) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.

În temeiul art.12 din Legea nr.187/2012 raportat la art.65 alin. 1 Cod penal, aplică inculpaţilor pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 lit. a şi b Cod penal.

În temeiul art.399 alin.1 Cod procedură penală, menţine arestarea preventivă a inculpaţilor.

În temeiul art.404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală, deduce din fiecare pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 14. 01. 2014 la zi.

Constată că partea vătămată RM domiciliată în municipiul AD, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Obligă inculpaţii să plătească statului suma de câte 160 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare. Onorariile pentru avocaţi din oficiu în sumă de 2900 lei se vor avansa Baroului de Avocaţi Botoșani (av. AD–2400 lei; av. GS- 300 lei; av. PLI–200 lei) din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din data de zz.ll.aa.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare