Fond Funciar

Prin hotarârile nr.161 din 02.02.2007, 163/02.2007, 313/01.03.2007, 314/01.03.2007, 315/01.03.2007, s-au respins cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulate de U. G. dupa U. V. (V.), U. T. dupa U. V.. a V., U. G. dupa U. V., P. I., C. V., C. P., C. V., V. M., M. R., M. V. si V. D. dupa U.V. a V., U. T. dupa U. V. (V.) pentru diverse suprafete de padure, toate pe raza Ocolului Silvic Breaza - Comisia de Fond Funciar Moldova Sulita.

Împotriva hotarârilor sus-mentionate s-au formulat plângeri potrivit legislatiei fondului funciar de catre petenti, toate conexate în dosarul 3595/206/2008, ( fost nr. 874/206/2007).

S-a solicitat de catre petenti anularea hotarârilor Comisiilor Judetene Suceava, în contradictoriu cu emitenta hotarâre, cu Directia Silvica Suceava si Comisia Comunala de Fond Funciar Moldova-Sulita si reconstituirea dreptului de proprietate pentru 8,99 ha padure la „Vleju” si 20 ha padure la „Glodu”, dupa U. V., conform solicitarii lui U. G.; 80 ha padure dupa U. V. conform solicitarii lui U. T., 42 ha padure la „Pârâul Glodului” si „Pârâul Velecia” dupa U. V., conform solicitarii lui U. G., 67 ha padure dupa U. V., conform solicitarii petentilor P. I., C. V., V. M., M. R., M. V. si 28 ha padure dupa U. V. (V.) conform solicitarii lui U. T..

Prin sentinta civila nr. 938/26 mai 2008 a Judecatoriei C-lung.Mold. s-au admis în parte plângerile formulate de petentii sus-mentionati, s-au desfiintat hotarârile comisiilor judetene aratate si s-a reconstituit petentilor dreptul de proprietate pentru 27 ha padure ca mostenitori dupa U.V. a V. si U. V. (V.).

Prin decizia civila nr. 2506 din 20.11.2008 a Tribunalului Suceava, s-au admis recursurile declarate de U. G., P. I., V. M., C. V., M. V., M. R., U. L.S. si Comisia Judeteana de Fond Funciar Suceava, fiind casata sentinta civila nr. 938/2008, cauza fiind trimisa spre rejudecare la instanta de fond cu indicatia efectuarii unei expertize topo cadastrale care sa identifice terenurile pretinse, amplasamentul si întinderea, sa se stabileasca amplasamentul celor 20 ha padure la Bobeica, suprafetele la care sunt îndreptatiti petentii dupa autorii lor.

Cauza a fost reînregistrata la Judecatoria C-lung. Mold., în actualul dosar nr.  3595/206/2008 la 16.12.2008.

Prin sentinta civila nr. 1755 din data de 24 noiembrie 2009, Judecatoria Cîmpulung Moldovenesc a admis plângerile formulate de petentii U.G., U. L. S. (mostenitor dupa U. T.), P. I., V. M., C.V., M. V., M.R., pârâti fiind Comisia comunala de fond funciar Moldova Sulita, Comisia judeteana Suceava si Directia Silvica Suceava, în dosarul cu nr. de mai sus si dosarele conexate, a anulat hotarârile nr.161/2.02.2007, 163/2.02.2007, 313/1.03.2007, 314/1.03.2007si 315/1.03.2007a Com. Jud. de fond funciar Suceava si a reconstituit petentilor sus-mentionati ca mostenitori dupa autorii U.V. a V. si U. V. (V.), dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 46,03 ha padure, la locurile numite „Bobeica, Pârâul Velecia si Pârâul Glodu", comuna Moldova Sulita - Ocolul Silvic Breaza.

Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca petentii din dosarele conexate în prezenta cauza sunt mostenitori dupa def. U. v. si U. V.(V.) în calitate de fii si nepoti de fii.

Desi între ei au existat litigii anterioare prin care si-au contestat unii altora vocatia succesorala calitatea de mostenitori dupa autorii comuni, în speta, nu au avut relevanta hotarârile privind constatarea calitatii de mostenitor si a vocatiei succesorale anterioare anului 199,  întrucât legislatia de fond funciar aparuta în 1991 si anii ulteriori, a repus în termenul de acceptare a succesiunii pe toti mostenitorii, în ce priveste imobilele preluate la stat, respectiv, terenuri agricole si paduri, astfel încât toti erau îndreptatiti sa formuleze cereri de reconstituire a drepturilor de proprietate si sa-si valorifice drepturile pretinse, cu conditia respectarii termenelor si cerintelor din legislatia fondului funciar, astfel încât toti petentii din dosarele conexate în prezenta cauza au calitate procesuala activa si vocatie succesorala atâta timp cât au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate conform legislatiei speciale de fond funciar.

Conform relatiilor de la Primaria Moldova Sulita, (fila 197) a rezultat ca pâna în prezent s-au reconstituit deja dupa U. V. pe de o parte si U. V. pe de alta parte, dreptul de proprietate pentru 15,97 ha padure.

Exista la dosar - la filele 54 în dosarul 893/206/2007, f. 70 în dosarul nr. 874/206/2007, extrase de carte funciara, declaratiile martorilor, alte documente, inclusiv expertiza topo efectuata în cauza - dovezi cu privire la faptul ca de la familia U. V. si V., s-au preluat în total 62 ha padure, din care 20 ha la locul numit Bobeica, 35 ha la Pârâul Glodului si 7 ha la Pârâul Velecica.

Expertul topo a identificat parte din terenul din litigiu constatând ca o parte din el este liber, o parte din el este ocupat, ca în teren situatia este oarecum diferita de sustinerile partilor, dar partea libera poate fi retrocedata în natura, iar pentru terenul ocupat petentii pot opta si pot beneficia de alte forme legale pentru realizarea drepturilor pe care legislatia fondului funciar le recunosc (fie predarea terenului pe alt amplasament, fie despagubiri în modalitatile legale).

Conform expertizei, suprafata de 47,57 ha identificata de expert ca fiind libera, poate include suprafata aritmetica de 46,03 ha la care au dreptul partile din totalul de 62 ha preluat la stat dupa scaderea a 15,97 ha deja reconstituite (predate probabil pe alte amplasamente decât cele vechi).

În consecinta, ramâne la latitudinea Comisiei Locale de fond funciar sa stabileasca amplasamentul celor 46,03 ha padure pentru care se va reconstitui în bloc petentilor dreptul de proprietate ca mostenitori dupa U. V. a V. si U. V. (V.) pe raza Ocolului Silvic Breaza, comuna Moldova-Sulita, având în vedere ca asa cum s-a aratat mai sus si cum se identifica în expertiza exista 3 amplasamente sunt numele Bobeica, pârâul Velecica si pârâul Glodu.

Împotriva sentintei au declarat recurs reclamantul U. G. si pârâtele Comisia Comunala de fond funciar Moldova Sulita si Directia Silvica Suceava.

Reclamantul, prin recursul sau, a solicitat în baza disp. art. 312 a1.3 Cod procedura civila, raportat la disp. art. 304 pct. 7 si pct. 9 si art. 304 ind. 1 Cod procedura civila, în principal, admiterea recursului si modificarea partiala a solutiei de fond, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate numai în favoarea petentului-recurent asupra suprafetei de 21,67 ha teren cu vegetatie forestiera, în calitate de mostenitor dupa autoarea deposedata –U. V. sau V., iar pentru toti petentii (asa cum de altfel s-a dispus prin solutia atacata), asupra suprafetei de 27.90ha teren cu vegetatie forestiera, în calitate de mostenitori dupa autorul deposedat – U. V. a V. (practic modificarea, atât a întinderii dreptului de proprietate reconstituit, de la 46.03ha padure la 49.57 ha cumulativ pentru ambii autori deposedati),dar si a componentei petentilor, pe autori deposedati, (cum este legal a se proceda, potrivit spetei, conform cererilor de reconstituire formulate), urmând a obliga petentii-intimati, persoane fizice, la plata cheltuielilor de judecata, atât de la fond (unde instanta a omis sa le acorde, astfel ca si acest aspect se include ca si motiv de modificare a sentintei), dar si din recurs; în subsidiar, în situatia în care se va aprecia ca în cauza este necesar probatoriu suplimentar cu privire la existenta cererilor de reconstituire, care indica componenta petentilor care vin la reconstituire, dupa fiecare autor în parte, cu privire la suprafata detinuta de fiecare autor deposedat sau reconstituirile anterioare, care determina deduceri din suprafata detinuta de câtre autori, în baza disp. art. 312 al. 3 Cod procedura civila, sa se procedeze la casarea sentintei aratate si la trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante de fond (dar în ceea ce-l priveste, considera ca în cauza este suficient probatoriu care permite si impune modificarea partiala a sentintei, pentru ca dispozitiile privind anularea hotarârilor Comisiei Judetene Suceava, se impun a fi mentinute).

În motivare a aratat ca se impune a se stabili în cauza, ce reconstituiri sunt solicitate, respectiv, dupa ce autori deposedati si care sunt suprafetele detinute de catre acestia, urmând ca mai apoi sa se rezolve problema petentilor care vin dupa fiecare autor în parte, deducerea suprafetelor deja reconstituite anterior, ca în final sa se stabileasca întinderea dreptului de proprietate care se impune a se stabili pentru petenti în cauza.

In speta de fata, în mod cert, este vorba despre doi autori deposedati U.V. sau V. si sotul acesteia – U. V. a V. si tot în mod cert, asa cum rezulta din situatia de tabula, depozitiile martorilor, cât si din continutul expertizei topometrice efectuata de catre expert Titi Petre, acestia au avut proprietati proprii si nu codevalmase, ceea ce impune a se face o diferentiere între suprafata de padure detinuta de catre unul sau de catre celalalt, ori, în dispozitivul sentintei, nu se face aceasta diferentiere, toti petentii venind la reconstituire, dupa ambii autori, pentru o suprafata cumulata - fapt posibil, însa numai în situatia în care, toti petentii, au formulate cereri de reconstituire, dupa ambii autori, iar vocatia lor succesorala, le permite acest lucru.

În cauza însa, retinând numai continutul adreselor emise de catre Comisia comunala de fond funciar Moldova Sulita, nr. 212/15 decembrie 2008 (fila f. 17, dosar de fond la rejudecare) si nr. 552/26 februarie 2009 (fila f. 58, dosar de fond la rejudecare), rezulta care este situatia cererilor de reconstituire formulate, anume, dupa U.V., a formulat cerere de reconstituire, doar petentul si urmasa lui U. V. – G., decedat în anul 1974, dar care nu este petenta în cauza sau intervenienta (în prima adresa, se mentioneaza expres despre U. T. ca nu are depusa o asemenea cerere, iar în ce ¬de-a doua se mentioneaza expres ca mostenitorii lui C. E., în speta – P. I. V. M., C. V., M. V. si M. R. nu au formulat cereri de reconstituire dupa autoarea în cauza, în timp ce dupa U. V. a V., toti petenti au formulat cereri de reconstituire, într-adevar, fapt pe care îl confirma petentul si personal.

În situatia data, sigur ca, nu se poate reconstitui si celorlalti petenti, afara de petentul U. V. G., dreptul de proprietate dupa U. V., pentru ca nu au fomulat asemenea cereri de reconstituire, ori nu sunt parti în cauza si sigur ca acest fapt impune si diferentierea pe suprafete, între autorii deposedati.

Deci, dupa U. V., doar petentul U. V. G. este mostenitor, iar dupa U. V. a V., toti petentii (în care se include si petentul sus-mentionat).

O alta nelegalitate se refera la întinderea dreptului de proprietate ce însa se impune a fi reconstituit, defalcat pe autori deposedati (si nu cumulat, privind pe ambii autori deposedati) datorita faptului ca proprietatile fusesera proprii si nu codevalmase, problematica care impune a se lua în discutie si reconstituirile anterioare, care trebuie deduse.

Sustine petentul ca si în situatia cumulului efectuat de catre instanta, pentru ambii autori deposedati, fata de continutul probatoriului administrat in cauza, la care s-a mai referit deja în cele aratate, suprafata reconstituita de catre instanta, este inferioara celei reale, ce se impune a fi reconstituita în mod legal.

Instanta de fond, a ajuns la concluzia, de altfel corecta (si pe care petentul  nu o contesta), ca suprafata cumulata a celor doi autori, ar fost de aproximativ 62 ha pe padure, însa a dedus ca fiind deja reconstituita, o suprafata de 15,97 ha, în mod eronat, fara a avea la baza vreun probatoriu care sa indice acest lucru sau sa motiveze de unde a rezultat aceasta suprafata, ajungând astfel la rezultatul de 46,03 ha. Daca se lectureaza cu atentie întreg dosarul, însa cu predilectie lucrarea de expertiza, nu se poate deduce din celte 62 de ha decât suprafata de 9,97 ha, anume 2,97ha, reconstituita petentului, în baza Legii nr. 1/2000, dupa U. V., din trupul Glodu II si 7 ha reconstituite personal def. U. V. (1 ha – Lg. nr. 18/91 si 6 ha – Lg. nr. 1/2000). Rezulta astfel, o diferenta de 52,03 ha si nu de 46,03 ha, cum a retinut instanta de fond.

Revenind la constatarile expertului topometru, ceea ce este de retinut în cauza, este ca autoarea – U. V. a detinut o suprafata de 24,64ha, anume 2,97ha în trupul Piriul Glodu II ce îi fusese deja reconstituita petentului  si 21,67 ha în trupul Piriul Glodul 1¬suprafata libera ce poate fi reconstituita).

In consecinta, petentul este îndreptatit la reconstituire dupa U.V., pentru suprafata de 21,67 ha padure pe vechiul amplasament, care este liber.

Cât priveste pe autorul U. V. a V., acesta a detinut, suprafata de 27,90 ha, anume 15ha din trupul Piriul Glodu II (din care 13 ha sunt libere) si 12,90 ha din trupul Bobeica (aceasta din urma, fiind libera, apaa de reconstituire, în întregime).

Deci, toti petentii, sunt îndreptatiti la reconstituire dupa U. V. a V., pentru suprafata de 27,90 ha padure, din care libera este doar suprafata de 25,90 ha, pentru rest, impunându-se reconstituirea sub forma despagubirilor.

Petentul revine iarasi cu un calcul de verificare si arata ca cele 21,67 ha padure, apte de reconstituit dupa U. V., adunate cu cele 27,90 ha padure, apte de reconstituit dupa U. V. a V., adunate cu cele 9,97 ha padure, deja reconstituite, dau suma de 59,54 ha,  astfel ca sunt respectate atât suprafetele totale, cumulate ale celor doi autori, care s-ar ridica la 62 ha (suma rezultata fiind chiar inferioara), se dovedeste ca exista doar deducerile de 9,97 ha, privind suprafetele deja reconstituite, care nu pot fi în cuantum de 15,97 ha, asa cum eronat a retinut instanta de fond.

Daca instantei de fond i-a rezultat o suprafata de reconstituit, pentru ambii autori de 46,03 ha, atunci din calculul de mai sus, care este corect, rezulta o suprafata cumulata de 49,57 ha, ceea ce dovedeste ca solutia de fond este gresita.

Petentul a mai aratat ca în mod gresit instanta a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru toti petentii din dosar, dupa ambii autori, U. V. si U. V. (V.), autori care au avut fiecare, separat, suprafete proprii de teren padure, dovedite cu acte de proprietate si identificate prin expertiza.

Repunerea în termenul de acceptare si reconstituirea dreptului de proprietate, conform Legii fondului funciar, se face numai la cerere, cerere care trebuie formulata cu respectarea termenelor de depunere si apoi de contestare. Cererea este personala, în baza ei opereaza si repunerea în termenul de acceptare a succesiunii - acceptare care este tot personala - si nu se poate prezuma ca, daca este facuta de un mostenitor, poate profita tuturor mostenitorilor,

În cazul de fata, singurul care a formulat cerere de reconstituire dupa autoarea U. V. (V.) este petentul  U.G..

De altfel, petentii P. I., V. M., C.V. ,M. V. si M. R., nici nu au solicitat (în dosarul comisiei comunale si în plângerea împotriva Hotarârii comisiei judetene)  reconstituirea dreptului de proprietate dupa autoarea U.V. (V.), ci doar dupa autorul U. V., astfel ca instanta le-a dat ceea ce nu au cerut.

U. T. - actiune continuata de urmasul U. L. S. ¬a sustinut ca a formulat si el cerere de reconstituire dupa autoarea U. V. (V.), dar aceasta sustinere a lui este contrazisa de relatiile sosite de la Comisia comunala, respectiv:

- la fila 18 dosar - "nu exista înregistrata cerere formulata de numitul U. T. ... dupa autoarea U. V. (V.)";

- la fila 58 dosar - "dupa autoarea U. V. (V.) au depus cerere de reconstituire ... urmatorii mostenitori, U. G. si B. V. (persoana care nu a mai continuat procedura) iar,

- la fila 87 dosar, comisia comunica ca, la cererea de reconstituire dupa autoarea U. V. (V.) s-au formulat, în termen, doua contestatii, ambele de catre petentul U. G..

Considera petentul ca, atâta timp cât, U. T., P. I., V. M., C. V.,M. V. si M. R., nu au formulat cerere de reconstituire - neavând cerere nu puteau formula nici contestatie - dupa autoarea U. V. (Vasilca), în mod gresit instanta a dispus reconstituirea si pentru ei - persoane care nu au cerut¬ dupa autoarea U.V. (V.).

Acesti petenti, au formulat cerere si sunt îndreptatiti la reconstituire doar dupa autorul U. V.e. Astfel, instanta a acordat ceea ce nu s-a cerut.

Instanta a omis a se pronunta asupra terenului în suprafata de 8,99 ha la trupul "Vleju", care a apartinut autoarei U. V. (V.), teren pentru care petentul a depus acte de proprietate, plan de situatie privind amplasamentul, a dovedit si cu proba cu martori si pentru care a solicitat reconstituirea fara amplasament. Acest teren nu a facut obiectul expertizei, întrucât era deja identificat si dovedit si probabil acesta este si motivul pentru care instanta a omis a se pronunta, ea având în vedere doar terenul din expertiza.

Instanta nu s-a pronuntat nici asupra cheltuielilor de judecata solicitate, cu toate ca ceilalti petenti au aratat ca sunt de acord sa participe si ei la cheltuielile de judecata ocazionate cu prezentul dosar (contravaloarea expertizei).

Reclamantul a depus la dosar o serie de înscrisuri.

Directia Silvica Suceava, prin recursul formulat a solicitat admiterea acestuia si  casarea sentintei civile nr. 1755/24.11.2009 si trimiterea cauzei spre

rejudecare aceleiasi instante, pentru urmatoarele motive:

În fapt, de catre petenti au fost formulate plângeri la Legea nr. 247/2005 împotriva Hotarârilor nr. 161/02.02.2007, 163/02.02.2007, 313/01.03.2007, 314/01.03.2007 si 315/01.03.2007 ale Comisiei Judetene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate privata Asupra terenurilor Suceava.

Prin actiunea formulata, petentii au precizat ca solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferite suprafete de teren cu vegetatie forestiera dupa U.V. si U. V..

Este evident însa ca, în judecarea cauzei, instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti, motiv de nelegalitate a hotarârii ce se circumscrie art. 304 punct 4 Cod Procedura civila procedând la o evidenta si nepermisa imixtiune în atributiile puterii executive, respectiv în cele conferite prin lege Comisiei Judetene Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor Suceava.

Astfel, în timp ce majoritate instantelor din tara în exercitarea controlului judecatoresc asupra hotarârilor comisiei judetene de fond funciar apreciate ca nelegale se rezuma la a desfiinta în tot sau în parte hotarârea în cauza si la obligarea aceleiasi comisii de a reconstitui dreptul de proprietate în limita legala, eventual la a valida tot comisia un amplasament, instanta de fond a reconstituit ea însasi dreptul de proprietate, desi din litera si spiritul legilor fondului funciar aceasta competenta revine exclusiv comisie judetene si nu este admisibila substituirea instantei în atributiile acesteia.

Practic, prin reconstituirea nemijlocita a dreptului de proprietate, instanta judecatoreasca a savârsit acte care intra în atributiile unui organ ce apartine altei autoritati constituite de stat, deci suntem în prezenta unui conflict de atributii între instanta si comisia judeteana, încalcându-se de catre Judecatoria Câmpulung Moldovenesc principiul separatiei puterilor în stat.

Apreciaza pârâta ca, în mod legal procedeaza acele instante care prin dispozitivul sentintei obliga pârâta comisia judeteana sa reconstituie petentului dreptul de proprietate, atunci când în exercitarea controlului judecatoresc desfiinteaza în totalitate sau partial hotarârea de validare sau invalidare si nicidecum sa procedeze la reconstituire în mod nemijlocit.

Prin desconsiderarea limitelor la care trebuie sa se restrânga puterea judecatoreasca, se ajunge la pronuntarea de solutii din cele mai nastrusnice cum este si sentinta criticata, prin dispozitivul careia, se reconstituie petentului un drept de proprietate pentru o suprafata de teren cu vegetatie forestiera fara a se preciza amplasamentul acesteia în amenajamentul silvic, desi prin expertiza efectuata în cauza s-a identificat amplasamentul liber al autorilor petentilor, desi legiuitorul prin prevederile imperative ale art. 24 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, a statuat ca reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente.

Daca la aceasta reconstituire era obligata, în virtutea obligatiilor prevazute de lege, Comisia Judetean Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor Suceava, aceasta ar fi procedat prin specialistii ce o compun fie la stabilirea vechiului amplasament, fie la reconstituirea în temeiul alin. 2 si 5 al aceluiasi articol într-un perimetru ce face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privata daca vechiul amplasament era atribuit vechilor proprietari cu respectarea Legii nr. 18/1991, fie propunea acordarea de despagubiri.

De asemenea, în luarea deciziei sale, instanta de fond a admis si proba cu martori. Conform prevederilor art. 6 alin 13 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare "în situatia în care nu mai exista înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta în reconstituirea dreptului de proprietate când acestea se face pe vechile amplasamente si când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau mostenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea".

Conform acestor prevederi, proba cu martori este admisa numai în cazul în care nu mai exista înscrisuri doveditoare, ori în cazul de fata exista înscrisuri doveditoare. De asemenea, conform acelorasi prevederi, martorii trebuie sa fie proprietarii vecini pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea. În cazul de fata declaratiile nu sunt de la totii vecinii terenului pentru care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate, iar declaratiile acestora nu sunt însotite de acte de proprietate.

Deci, daca a înteles sa se substituie în atributiile comisiei judetene prin depasirea atributiilor puterii judecatoresti atunci instanta de fond în egala masura trebuia sa o faca prin aplicarea corecta si completa a legii, solutionând cauza integral si nu doar partial.

Pârâta reitereaza faptul ca, asemenea solutii genereaza litigii în cascada, duble reconstituiri cu afectarea fondului forestier proprietate publica a statului care nu a apartinut niciodata persoanelor fizice, imposibilitatea executarii hotarârilor judecatoresti de catre comisiile comunale si detinatorii actuali ai terenurilor forestiere, etc.

În drept, si-a întemeiat recursul pe dispozitiile art. 304, punctele 4 si 9, si art. 304/1 Cod Procedura Civila.

Prin recursul sau, pârâta Comisia comunala de fond funciar Moldova-Sulita a solicitat admiterea acestuia si sa se corecteze dispozitivul sentintei civile nr. 1755/2009 a Judecatoriei Câmpulung Moldovenesc, în sensul ca, parcelele de la locul numit Bobeica si Paraul Velecea se afla pe raza comunei Izvoarele Sucevei si intra în competenta solutionarii de catre Comisia comunala Izvoarele Sucevei, iar pentru parcela de la locul numit Paraul Glodu sa se precizeze care este suprafata de padure reconstituita, pe parcele silvice, conform expertizei si pentru care din cei doi autori.

În motivare a aratat ca instanta de fond reconstituie mostenitorilor lui U. V. V. si U.V., dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 46,03 ha padure, la locurile numite "Bobeica, Paraul Velecia si Paraul Glodu ", comuna Moldova-Sulita - Ocolul Silvic Breaza, însa suprafetele de 7 ha de la Paraul Velecia si 20 ha de la Bobeica (dupa cum Sunt Inscrîse în Tabloul padurilor O.S.Breaza la nivelul anului 1949) se afla situate pe raza administrativ teritoriala a comunei Izvoarele Sucevei si nu a comunei Moldova - Sulita lucru care va duce la imposibilitatea solutionarii acestei sentinte judecatoresti, respectiv la punerea în posesie a acestor suprafete de padure, de catre Comisia comunala Moldova-Sulita.

De asemeni instanta de fond a omis sa precizeze care este suprafata libera pentru retrocedare la locul numit Paraul Glodu de pe raza comunei Moldova-Sulita, conform expertizei judecatoresti, având în vedere ca mostenitorilor lui U. V. si U. V., pâna în prezent li s-a reconstituit dreptul de proprietate, pentru teren cu vegetatie forestiera, pe acest amplasament, cu legile de fond funciar anterioare si a omis sa faca departajarea suprafetelor de padure pentru cei doi autori, conform expertizei.

Mai precizeaza pârâta ca, conform evidentelor comisiei locale, dupa autoarea U. V. au depus cereri de reconstituire pentru teren padure, conform Legii nr. 247/2005, mostenitorii U. G. si B. V., iar dupa autorul U. V., au depus cereri U. G.l, B. V., P. I., C. V., C.P., C. V., V. M., M. R., M.V., V. D. si U. T..

În drept au fost invocate prevederile art. 299 si urm. Cod procedura civila si Legea nr. 1/2000 modificata si completata cu Legea nr. 247/2005.

Reclamantul intimat U. L.-S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte recursul, sa modificati sentinta recurata în sensul reconstituirii dreptului de proprietate si pentru suprafata de 8,99 ha teren padu¬re, fara amplasament în trupul "Veju", precum si cu privire la plata cotei ce mi se cuvi¬ne din cheltuielile avansate de recurent pentru efectuarea expertizei.

În motivare a aratat ca în mod corect si legal instanta a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru toti petentii din dosar, dupa ambii autori U. V. si U. V. (V.) autori care au avut fiecare, separat, suprafete proprii de teren padure dovedite cu acte si identificate prin expertiza.

Recurentul U. G. nu este singurul mostenitor care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate dupa autoarea U. V. (V.) pentru ca si def. U. T. al carui mostenitor este, a depus în termen legal cereri atât dupa def. U. V., cât si dupa def. U. V. (V.) motiv pentru care prin Hot. nr. 314/01.03.2007, i-a fost respinsa contes¬tatia dupa def. U. V. a V., iar prin Hot. nr. 315/01.03.2007, i-a fost res¬pinsa contestatia dupa def. U. V.(V.) motivul în ambele hotarâri, fiind lipsa planului de situatie, proces verbal de vecinatati si dovada proprietatii, acte ca¬re au fost depuse de U. G..

Faptul ca la dosar, ulterior, prin relatiile sosite de la Com. Comunala de Fond Fun¬ciar Moldova Sulita, se mentioneaza la fila 18, ca "nu exista Înregistrata cerere formulata de numitul U. T. ... dupa autoarea U. V.(V.)" nu corespund cu realitatea, tocmai aceste relatii se contrazic cu faptul ca prin Hot. Com. Jud. Suceava nr. 315/01.03.2007 a fost respinsa contestatia formulata de U. T. din satul …, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 28 ha teren cu vegetatie forestiera, situata pe raza O. S. Breaza, în calitate de mostenitor al mamei sale, U.V. (V.).

Aceste relatii au fost depuse la insistentele recurentului U. G., care a profitat de calitatea pe care o are, de consilier în cadrul Consiliului Local.

Arata intimatul ca îsi însuseste recursul formulat de recurentul U. G. pentru suprafata solicitata de 8,99 ha teren padure, fara amplasament, în trupul "Veju", care a apartinut autoarei U. V. (V.) teren pentru care s-au depus acte de proprie¬tate, plan de situatie privind amplasamentul si au fost audiati martori.

În ceea ce priveste cheltuielile de judecata, asa cum a aratat si la judecata în fond, sunt de acord sa suport cota ce i se cuvine din cheltuielile avansate pentru efec¬tuarea expertizei.

Reclamantul intimat a depus la dosar hotarârea nr. 315/2007 a Comisiei Judetene Suceava.

Pârâta Comisia Comunala de Fond Funciar Moldova Sulita, fata de recursul formulat de catre intimata Directia Silvica Suceava, a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca fiind nefondat, pentru urmatoarele considerente:

In mod corect instanta de fond a desfiintat hotarârea Comisiei Judetene Suceava si a procedat la reconstituire, fara a deplasa aceasta atributie Comisiei Judetene, iar în ceea ce priveste proba cu martori, aceasta a vizat martori vecini ai terenului în cauza, asa cum prevede legea, fiind vorba despre amplasament liber, apt de reconstituit.

Aceeasi pârâta a formulat raspuns la întâmpinarea intimatului U. L. S.,  prin care infirma toate sustinerile aratate în aceasta (mai putin partea din întâmpinare în care se achieseaza la recursul introdus de catre recurentul U.G.), astfel:

Este eronat a se arata ca numitul U. T. a formulat cerere de reconstituire dupa ambii defuncti, în conditiile în care în mod oficial, prin adresa nr. 212, pe care intimata Comisia de fond funciar Moldova Sulita a emis-o la data de 15 decembrie 2008, existenta în dosarul de fond la rejudecare, a indicat în mod expres ca acesta nu a introdus cerere dupa U. V..

Recurentul U. G., nu are calitatea de consilier în cadrul Consiliului Local al Comunei Moldova Sulita, fapt pe care intimata l-a confirmat si în mod oficial prin adresa nr. 1324/12 aprilie 2010, pe care a eliberat-o recurentului, la cererea sa expresa.

Este normal ca, fata de modul în care au fost formulate cererile de reconstituire, suprafata de teren ce a apartinut lui U. V. (V.), sa fie reconstituita numai celor care au introdus cereri dupa acest autor, în speta -recurentului U. G.. Apreciaza intimata ca si suprafata solicitata de catre acesta, este în conformitate cu suprafata detinuta de autoare.

Reclamantul U. G. a formulat întâmpinare fata de recursul declarat de Directia Silvica Suceava, prin care a solicitat respingerea acestuia,  pentru motivele ce succed:

Prin recursul declarat împotriva sentintei civile nr. 1755 din 24.11.2009 a Judecatoriei Câmpulung Moldovenesc, pârâta Directia Silvica Suceava a cerut a fi admis recursul, a se casa sentinta civila recurata si a se trimite cauza spre rejudecare aceleasi instante.

 In motivarea solutiei cerute, pârâta apreciaza ca instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti procedând la o evidenta si nepermisa imixtiune în atributiile puterii executive conferite prin lege Comisiei Judetene pentru aplicarea Legii 18/1991.

In opinia pârâtei solutia este nelegala pentru ca desfiintând hotarârea Comisiei Judetene instanta trebuia sa se rezume la a obliga Comisia Judeteana la reconstituirea dreptului de proprietate si nu avea dreptul a reconstitui acest drept, instanta la atât trebuia a se limita exercitând puterea judecatoreasca. In sprijinul acestei teze a fost invocata practica majoritatii instantelor din tara, precum si disp. art. 24 al. 1 din Legea nr. 1/2000 - reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente.

A mai fost criticata solutia si prin aceea ca instanta de fond nu trebuia sa admita proba cu martori, ca acesti martori trebuia sa fie vecini cu terenul în litigiu, etc.

Motivele invocate nu au un temei legal întrucât hotarârile judecatoresti ce se pronunta în plângerile împotriva actelor administrative reconstituie dreptul de proprietate prin admiterea plângerilor: 

1. Tribunalul Bistrita - dec. 11/R/21.ian.2009 comentata în "Fond funciar - Culegere de jurisprudenta” -Denisa Lvia Baldean s.a.pag.101-a admis în parte plângerea formulata de petenta ... în contradictoriu cu ... si în consecinta a dispus anularea Hotarârii … si reconstituirea ... deci nu obligarea la reconstituire.

2. C.A Craiova - dec.825/08.04.2005 comentata în "Jurisprudenta în materia fondului funciar" pag. 498 de Mona Pivniceru s.a - a dispus anularea Hotarârii Comisiei Judetene nr. …si reconstituirea dreptului de proprietate.

In ipoteza admiterii plângerilor asa sunt solutionate si redactate hotarârile, procedând altfel, abia atunci ar fi deschisa calea unui alt litigiu, recurenta facând o ferventa critica proceselor în cascada, împrejurare în care se contrazice.

Având în vedere dispozitiile Legii nr. 18/1991 si nr. 1/2000, instantele au competenta de a examina legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate si stabilirii amplasamentelor terenurilor ce se restituie.

Conform art. 2 alin. 2 din Legea nr. 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea sunt libere. Din moment ce legile succesive privind fondul funciar dau în mod expres în competenta instantelor judecarea cererilor formulate de persoanele îndreptatite, înseamna ca instantele sunt cele îndreptatite sa examineze legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate si sa stabileasca amplasamentul terenurilor ce se restituie. Ceea ce s-a si facut în speta de fata.

Intimatii P. I., V. M., C. V., M. V. si M. R. au depus la dosar note de concluzii prin care au aratat ca sentinta civila recurata este legala si temeinica, motiv pentru care au solicitat respingerea ca nefondate a tuturor recursurilor.

Examinând recursurile, ce se subsumeaza prev. art. 304 pct. 9 si art. 3041 Cod procedura civila, prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, a considerentelor sentintei si a criticilor invocate, tribunalul retine urmatoarele:

Asa cum corect au semnalat recurentii U. G. si Comisia locala pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Moldova Sulita, prima instanta a procedat gresit analizând global cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate dupa cei doi def. U. V. (V.) si U. V. a  V., în conditiile în care acestia au avut proprietati distincte, fapt necontestat de mostenitori si rezultat din extrasele funciare depuse la dosar si din informatiile furnizate de Directia Judeteana Suceava a  Arhivelor Nationale (f. 11, 12, 61, 70, 231 dosar nr. 874/206/2007 al Judecatoriei Cîmpulung Moldovenesc, f. 54 dosar nr. 893/206/2007 al aceleiasi judecatorii).

În ceea ce priveste întinderea dreptului de proprietate, de asemenea prima instanta a retinut gresit suprafata totala de 46,03 ha padure dupa ambii defuncti, în conditiile în care din actele si lucrarile dosarului reiese ca dupa def. U. V. (V.) se justifica reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 21,67 ha padure situata pe raza com. Moldova Sulita,la locul „Pârâul Glodu I”cu care aceasta a figurat înscrisa în CF 759 a com. cad. Fundu Moldovei, identica cu parte din p.c. 4335/1, iar dupa def. U. V. a  V. se justifica reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata totala de 27,90 ha padure situata pe raza aceleiasi comune, de care acesta a fost deposedat la nationalizare la locul „Bobeica” si „Glodul II”.

Este adevarat ca anterior, la Legea nr. 18/1991 si Legea nr. 1/2000 dupa cei doi defuncti s-a obtinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata totala de 14,97 ha (1 ha prin hotarârea C. J. Sv. 282/1991, 1 ha prin hotarârea C. J. Sv. 16105/1992, 9 ha prin hotarârea C. J. Sv. 16/2005, toate dupa def. U. V., respectiv 2,97 ha prin hotarârea C. J. Sv. 1549/2003 si 1 ha prin hotarârea C. J. Sv. 1417/1993, ambele dupa def. U. V., asa cum  rezulta din adresa nr. 2394/2 august 2007 emisa de Primaria com. Moldova Sulita – f. 197 dosar nr. 874/206/2007 al Judecatoriei Cîmpulung Moldovenesc), însa din raportul de expertiza întocmit de catre exp. Titi Petrea pe baza extraselor de carte funciara rezulta ca si suprafetele mai sus-mentionate au reprezentat proprietatea tabulara a celor doi defuncti, fiind libere în prezent.

Astfel, în ceea ce priveste suprafata de 21,67 ha padure, identica cu parte din p.c. 4335/1 din CF 759 a com. cad. Fundu Moldovei, proprietatea tabulara a def. U. V., a concluzionat expertul ca se afla în U.P. I, ca se identifica cu parcelele amenajistice 157B, 157A, 156C, 149, 153 si 154A si ca nu au fost supuse reconstituirii dreptului de proprietate (f. 124, 129).

În ceea ce priveste terenurile de retrocedat dupa def. U. V. a V., a concluzionat acelasi expert ca se compun din suprafata de 12,90 ha la locul „Bobeica”, identica cu U.P. II cu parcelele amenajistice 83A, 83B si 83C, neretrocedata vreunei alte persoane, precum si cu suprafata de 15 ha la locul „Glod II”, din care doar 13 ha sunt libere, identificate în unitatea amenajistica U.P. I cu parte din parcela amenajistica 158, diferenta de 2 ha fiind reconstituita numitilor A. Ghe. (1 ha) si C. M. (1 ha) – f. 124, 125, 128 si 130.

Dupa def. U.V. (V.) s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate si pentru suprafata de 8,99 ha – „Veju” sau „Vleju” (cererea recurentului U.G. – f. 22 dosar recurs), însa nu s-a depus la dosar niciun plan de situatie cu privire la acest teren, cerinta absolut obligatorie în situatia în care pentru acest teren s-a tins la dovedirea dreptului de proprietate prin martori (art. 6 al. 13  din Legea nr. 1/2000 modif. prin Legea nr. 247/2005 si art. 39 al. 2 din H.G. nr. 890/2005).

Prin urmare, apreciaza tribunalul ca în privinta acestui teren nu s-a facut dovada dreptului de proprietate, audierea unor persoane (f. 48, 49 dosar fond) în lipsa identificarii terenului neavând relevanta juridica.

Câta vreme terenurile pentru care s-a probat dreptul de proprietate au fost identificate în conformitate cu art. art. 2, 24 din Legea nr. 1/2000,  cu art. 39 si art. 61 din H.G. nr. 890/2005, stabilindu-se ca reprezinta vechile amplasamente ale celor doi defuncti si ca sunt libere, nefiind atribuite legal altor persoane, prima instanta trebuia sa le indice în dispozitivul hotarârii, asa cum corect a semnalat si recurenta Directia Silvica Suceava, astfel ca sub acest aspect si recursul acesteia este fondat.

Nefondata este însa critica aceleiasi recurente în sensul ca reconstituind ea însasi dreptul de proprietate petentilor, prima instanta si-ar fi depasit atributiile.

Concluzia contrara se desprinde chiar din disp. art. 53 al. 2 Legea nr. 18/1991 repub. si modif., ce constituie temeiul de drept al actiunii de fata, care stipuleaza ca hotarârea comisiei judetene este supusa controlului judecatoresc la judecatoria în a carei raza teritoriala se afla terenul.

Prin urmare, prin aceasta cale de atac a plângerii se da posibilitatea persoanei îndreptatite sa supuna cenzurii instantei, autoritate independenta si impartiala în acceptiunea art. 6 pct. 1 din CEDO, masurile luate de un organ administrativ jurisdictional, aceasta putându-le asadar desfiinta, modifica, ori obliga la îndeplinirea lor în caz de refuz nejustificat.

Apreciaza tribunalul ca numai în aceasta din urma situatie, când autoritatea administrativ jurisdictionala nu a raspuns la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, instanta de judecata dispune obligarea sa la îndeplinirea atributiilor ce-i revin în conformitate cu art. 6 din H.G. nr. 890/2005, în celelalte situatii reconstituind ea însasi dreptul de proprietate, ca o garantie a dreptului la un proces echitabil de care trebuie sa beneficieze solicitantul, cu toate componentele sale: accesul liber la justitie; examinarea cauzei în mod echitabil, public si într-un termen rezonabil; examinarea cauzei de catre un tribunal independent, impartial, stabilit prin lege.

În ceea ce priveste proba cu martori, corect a fost încuviintata si administrata de catre instanta în conditiile prevazute de dreptul comun, teza probatorie fiind continuitatea dreptului de proprietate asupra terenurilor în litigiu în patrimoniul celor doi defuncti pâna la nationalizare, astfel ca referirile recurentei la art. 6 al. 13 din Legea nr. 1/2000 nu au relevanta, conditiile restrictive pe care acest articol le prevede în cazul probei testimoniale aplicându-se doar în situatia în care se tinde la dovedirea dreptului de proprietate cu martori, ceea ce nu este cazul în speta, dreptul în sine fiind probat cu înscrisuri (extrase CF, informatii de la Arhivele Nationale).

În alta ordine de idei, nu pot fi retinute criticile Comisiei Locale Moldova Sulita, în sensul ca o parte din amplasamentele retrocedate s-ar situa pe raza com. Izvoarele Sucevei, contrariul rezultând din raportul de expertiza întocmit de exp. Titi Petrea, care a concluzionat ca terenurile de la locurile „Bobeica” si „Glodul I si II” sunt situate în com. Moldova Sulita (f. 128 – 130 dosar).

În ceea ce priveste vocatia la reconstituirea dreptului de proprietate, corect au semnalat recurentii U. G. si Comisia Locala Moldova Sulita ca numai dupa def. U. V. a V. au formulat cerere de reconstituire toti petentii, dupa def. U. V. (V.) solicitând reconstituirea dreptului de proprietate doar petentul U. G. si numita B. V. (f. 59 dosar nr. 874/206/2007 al Judecatoriei Cîmpulung Moldovenesc, f. 18 - 23 dosar recurs, f. 17, 58 dosar nr. 3595/206/2008 al Judecatoriei Cîmpulung Moldovenesc), aceasta din urma nefinalizând însa procedura speciala.

Este adevarat ca si numitul U. T., autorul intimatului U. L. S., a obtinut o hotarâre a comisiei judetene (nr. 315/2007) prin care i s-a respins contestatia dupa def. U. V. pentru suprafata de 98 ha, fara însa a avea cerere prealabila de reconstituire a dreptului de proprietate.

Or, lipsa cererii de reconstituire a dreptului de proprietate în conformitate cu art. 9 al. 3 teza finala din Legea nr. 18/1991 atrage decaderea, adica stingerea dreptului subiectiv civil (concret) de reconstituire, în conditiile legii, a dreptului de proprietate privata, precum si stingerea dreptului procesual de a solicita  si obtine analiza si rezolvarea favorabila a cererii de reconstituire.

 Decaderea  opereaza în privinta numitului U. T. chiar daca acestuia i s-a emis hotarâre de catre comisia judeteana de invalidare pe fond, câta vreme aceasta sanctiune a fost invocata de catre partea în drept, Comisia Locala de fond funciar Moldova Sulita, pâna la finalizarea procedurii prin pronuntarea hotarârii judecatoresti în baza art. 53 al. 2 din Legea nr. 18/1991.

În concluzie, apreciaza tribunalul ca dupa def. U. V.(V.) este îndreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate numai petentul U. G., singurul care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate si a finalizat procedura speciala.

Pentru toate considerentele de fapt si de drept mai sus-mentionate, retinând partial întemeiate criticile formulate de toti cei trei recurenti, în baza art. 312 al. 1 Cod procedura civila tribunalul va admite recursurile, va modifica în parte sentinta civila nr. 1755/24 noiembrie 2009 a Judecatoriei Cîmpulung Moldovenesc, în sensul ca:

Va respinge plângerea formulata de petentul U. T., continuata de intimatul U. L. S., ce a facut obiectul dosarului conexat nr. 1335/206/2007 (hotarârea nr. 315/2007).

Va anula în parte hotarârile nr. 161/2007, 163/2007 si 314/2007 emise de Comisia Judeteana Suceava si în totalitate hotarârea nr. 313/2007 emisa de Comisia Judeteana Suceava.

Va reconstitui petentului U. G. dupa defuncta U. V. (V.) dreptul de proprietate pentru suprafata de 21,67 ha padure situata pe raza com. Moldova Sulita, identica cu parte din p.c. 4335/1 din CF 759 a com. cad. Fundu Moldovei aflata în UP I si cu parcelele amenajistice 157B, 157A, 156C, 149, 153 si 154A, astfel cum a fost materializata pe planul de situatie - Anexa 2 la raportul de expertiza întocmit de expert Titi Petrea (f. 129 dosar de fond).

Va reconstitui în favoarea tuturor petentilor dupa defunctul U. V. a V. dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 27,90 ha padure situata pe raza com. Moldova Sulita, dupa cum urmeaza: - 12,90 ha la locul "Bobeica", identica cu UP II si cu parcelele amenajistice 83A, 83B si 83C, materializata pe planul de situatie - Anexa 1 la raportul de expertiza  (f. 128 dosar de fond); - 13 ha la locul "Glodu II", identica cu parte din UP I si cu parte din parcela amenajistica 158, materializata în culoarea albastra pe planul de situatie - Anexa 3 la raportul de expertiza (f. 130 dosar de fond); - 2 ha teren padure fara amplasament.

Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei care nu sunt contrare prezentei decizii.

Având în vedere împrejurarea ca pretentiile/criticile invocate de fiecare parte au fost partial încuviintate, în baza art. 276 Cod procedura civila va compensa cheltuielile de judecata.

Domenii speta

Spete similare