Vătămare corporală din culpă

Prin sentinta penala nr. 51 din data de 11 februarie 2010, Judecatoria Cîmpulung Moldovenesc a respins cererea de extindere a procesului penal cu privire la partea vatamata si civila C. B., ca nefondata.

Prin aceeasi sentinta a Judecatoriei Cîmpulung Moldovenesc, în baza art. 184 alin. 2 si 4 din Codul penal, cu aplicarea art. 74-76 lit. e1 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul U. B. P. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 81 din Codul penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata prevazuta de art. 82 din Codul penal si s-a atras atentia inculpatului asupra consecintelor  ce decurg din nerespectarea art. 83 din Codul penal.

În temeiul art. 71 din Codul penal s-a aplicat si pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevazute de art. 71 si art. 64 lit. a teza II si lit. b din Codul penal.

Conform art. 71 alin. 5 din Codul penal, s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii.

Societatea … SA a fost obligata sa plateasca sumele de :

- 1829,51 lei cheltuieli de spitalizare, catre Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc;

- 1605,01 lei (517,22+1087,79 lei) catre Spitalul Clinic de Urgenta Judetean Târgu Mures si

- 2276,78 lei catre Spitalul de Urgenta ,,Sf. Ioan cel Nou” Suceava.

- 25.200 lei daune materiale si 6000 lei daune morale, catre partea vatamata R. C. C..

- 1000 lei daune materiale si 500 lei daune morale catre partea vatamata C. B.

- 20.168,50 lei despagubiri reprezentând contravaloarea reparatiilor auto ,,Opel Astra” proprietatea lui A. E. si 500 lei daune morale.

S-a respins, ca nefondata, cererea de despagubiri formulata de J. C.

S-a luat act ca partea vatamata C. A. nu s-a constituit parte civila.

Inculpatul a fost obligat sa plateasca statului cheltuieli judiciare în suma de 1700 lei cheltuieli judiciare iar partii vatamate C. B. suma de 400 lei cu acelasi titlu.

Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca, prin rechizitoriul nr. 138/P/2008 întocmit la data de 30 octombrie 2008 de Parchetul de pe lânga Judecatoria Câmpulung Moldovenesc, a fost trimis în judecata inculpatul U.B. P., pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal.

S-a descris ca si situatie de fapt ca, în noaptea de 8 februarie 2008, orele 23,00, pe str. Calea Transilvaniei, în zona cartierului Sâhla din mun. Câmpulung Moldovenesc, a avut loc un accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala a 5 persoane, aflate în autovehicule diferite. Echipa operativa a stabilit ca inculpatul a circulat pe str. Calea Bucovinei cu autoturismul marca Volvo V 40,  cu nr. înmatriculare …, având ca pasageri pe numitii C. A., U. B. si J. C..

Din sens opus, pe banda sa de circulatie se deplasa autoturismul marca BMW 325 cu nr. … condus de C. B., iar în spatele sau la o distanta de circa 250-300 m circula autoturismul marca Opel Astra cu nr. … condus de A. E.. Pe partea dreapta a carosabilului era stationat autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. …, lânga care se afla proprietarul acestuia – R.C. C..

Datorita vitezei excesive de circa 113,5 km/ora si neadaptarii la carosabilul înghetat, autoturismul condus de inculpat a intrat în derapaj, acrosând autoturismul condus de C. B., dupa care a pierdut complet controlul directiei, intrând direct în autoturismul Dacia si lovindu-l pe conducatorul acestuia – R. C., aflat alaturi.

Socul impactului a determinat proiectarea autoturismului condus de inculpat, în autoturismul Opel Astra condus de A. E. si apoi într-un stâlp de electricitate.

Ca urmare a acestui accident, a rezultat vatamarea corporala grava a numitului R.C. C., care a suferit leziuni ce  au necesitat pentru vindecare un nr. de 140 – 150 zile de îngrijiri medicale, vatamarea grava a numitei J. C., careia i-a pus viata în pericol, având nevoie de un numar de 35-40 zile de îngrijiri medicale, vatamarea corporala a numitului C. A. si U. B., care au necesitat câte 50 – 55 zile de îngrijiri medicale pentru leziunile produse.

La rândul sau, inculpatul a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 40 – 45 zile de îngrijiri medicale.

În raport de situatia de fapt stabilit, instanta de fond a retinut ca fapta inculpatului, care la data critica, în timp ce conducea autoturismul marca Volvo cu viteza de 113,5 km/ora l-a accidentat pe numitul R. C. C., cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 140 – 150 zile de îngrijiri medicale si a cauzat vatamari corporale lui J.C. careia i-a pus viata în pericol, necesitând pentru vindecare un nr. de 30-45 zile îngrijiri medicale, prezentând o infirmitate fizica, lui U. B. A. care a necesitat un nr. de 50-55 zile îngrijiri medicale si lui C. A. care a necesitat un nr. de 50-55 zile îngrijiri medicale, întruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal.

S-a evidentiat în motivare ca la organele de urmarire penala inculpatul a declarat ca din punctul sau de vedere accidentul s-a produs din vina conducatorului auto C. B., care a depasit axul drumului si datorita acestui fapt l-a acrosat, dupa care s-a produs coliziunea cu celelalte autoturisme, însa în final, acesta a recunoscut ca apreciaza ca având o vina în procent de circa 40 % la producerea evenimentului rutier.

Sub acest aspect, acesta a solicitat, prin notele scrise depuse la dosar, ca instanta sa dispuna extinderea procesului penal cu privire la partea vatamata si civila C. B., în temeiul art. 337 Cod procedura penala raportat la art. 336 alin. 1 lit. d Cod penal, urmând a sesiza prin încheiere, organul de urmarire penala pentru cercetari, cu privire la aceasta persoana, aceasta cerere fiind formulata de inculpat si în timpul cercetarii judecatoresti.

Apreciind ca solicitarea inculpatului nu este întemeiata, a respins-o ca nefondata, pe considerentul ca din continutul raportului de expertiza tehnica nr. 108/2008 rezulta faptul ca accidentul s-a produs datorita nerespectarii de catre inculpat a normelor legale specifice circulatiei pe drum acoperit cu mâzga si polei si datorita vitezei excesiv cu care a circulat.

De altfel, a motivat prima  instanta, la organele de urmarire penala s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de catre expertii tehnici Iordachel Corneliu si Ragusitu Nicolae ca expert consilier.

Cel din urma a formulat obiectiuni la raportul de expertiza întocmit de expertul Iordachel Corneliu, expertul Ragusitu Nicolae ajungând la concluzii diferite fata de acesta, concluzii care au fost mentinute si de expertiza efectuata de Laboratorul Interjudetean de expertize criminalistice Iasi.

Astfel, atât expertul Ragusitu Nicolae cât si expertiza efectuata de Biroul de Expertize Judetean Iasi, au ajuns la aceleasi concluzii, care contrazic concluziile expertului Iordachel Corneliu, potrivit carora viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat era de 100 km/h, concluzionând ca accidentul putea fi evitat de conducatorul auto C. B. daca nu ar fi efectuat o depasire periculoasa si de inculpat, care nu a circulat cu viteza legala în localitati, retinând si împrejurarea ca numitul C. B. a încalcat regulile de circulatie privind depasirea si schimbarea pozitiei unui autovehicul implicat în accident, cu referire la disp. art. 43 alin. 3 si art. 77 alin. 3 din OUG 195/2002.

Din continutul raportului de expertiza întocmit de Biroul de Expertize Judetean Iasi, a obiectiunilor formulate de expertul Ragusitu Nicolae coroborate cu toate probele administrate cauza, nu rezulta împrejurarea ca numitul C. B. ar fi schimbat pozitia autoturismului condus de el,  asa cum a sustinut inculpatul, cauza producerii accidentului fiind datorata în exclusivitate inculpatului, care a circulat cu o viteza de 113,5 km/h, mult peste limita legala si neadaptata carosabilului acoperit cu mâzga înghetata, astfel ca inculpatul a intrat într-un usor proces de derapare, iar partea frontala stânga a autoturismului Volvo a trecut de axul drumului exact în momentul când din sens opus se apropia un BMW, având loc o acrosare a partii laterale stânga a BMW-ului.

S-a retinut de catre instanta de fond din concluziile raportului de expertiza împrejurarea ca numitul C. B. a observat devierea de la traiectorie a autovehiculului Volvo însa timpul foarte scurt avut la dispozitie nu a permis decât modificarea usoara a traiectoriei spre dreapta, astfel ca începutul contactului cu autoturismul Volvo a avut loc dupa roata stânga fata.

În urma acestui impact, inculpatul a pierdut complet controlul directiei de mers, motiv pentru care autoturismul a intrat într-un proces de derapaj necontrolat spre stânga, direct spre autoturismul Dacia 1310, oprit regulamentar pe partea carosabila, lovindu-l pe conducatorul acestuia, aflat alaturi.

Acrosarea autoturismului Dacia a determinat ricosarea autoturismului Volvo spre dreapta sa, în acelasi timp imprimându-i-se si o miscare de rotatie în jurul axei verticale,  iar dupa miscarea de rotatie roata din stânga fata a lovit violent partea din dreapta fata a autoturismului Opel. Acest impact violent, pe lânga smulgerea ansamblului rotii fata stânga, a condus si la întreruperea miscarii de rotatie urmata de proiectarea violenta a autoturismului Volvo cu partea din spate într-un stâlp de electricitate.

Asadar, fata de cele reliefate a conchis Judecatoria Câmpulung Moldovenesc ca nu se pot retine sustinerile inculpatului în sensul ca partea vatamata C. B. ar fi mutat autoturismul, avându-se în vedere atât concluziile raportului de expertiza cât si declaratiile martorilor ce au fost audiati sub acest aspect.

Mai mult decât atât, s-a pus accent pe aspectul ca, la data de 23 mai 2008, inculpatul a formulat o plângere penala solicitând efectuarea de cercetari fata de C. B. pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal.

Aceasta plângere a fost formulata de inculpat la peste 3 luni de la producerea accidentului si începerea urmaririi penale fata de el si, întrucât organele de cercetare ale politiei nu s-au pronuntat fata de aceasta solicitare, prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei fata de C. B. în vederea continuarii cercetarilor cu privire la infractiunea prev. de art. 184 alin. 1, 2 Cod penal, parte vatamata fiind U. B. P..

În concluzie instanta de fond a constatat ca faptele, asa cum au fost descrise mai sus, au fost dovedite cu procesul verbal de sesizare, procesul verbal de cercetare la fata locului, schita locului faptei, planse foto, expertiza tehnica auto, declaratiile partilor vatamate C. B., R. C. C., A. E., U. B. A., C. A., J. C., C. A. M., C. V. L., certificate medico-legale si declaratiile martorilor D.I. M. si M. A., date la organele de urmarire penala.

La pronuntarea solutiei a avut în vedere împrejurarea ca inculpatul putea preveni producerea accidentului daca ar fi respectat normele legale specifice circulatiei pe drum acoperit cu mâzga sau polei si ar fi circulat cu cel mult 30 km/h, viteza la care, ar fi putut controla traiectoria autoturismului.

Ori, a stabilit prima instanta ca inculpatul, circulând cu o viteza de 113,5 km/h în conditiile de drum mentionate mai sus, nu a mai putut avea control asupra autoturismului, viteza excesiva fiind cauza principala a producerii accidentului, iar partile vatamate C. B., R. C.  C. si A. E. nu-l puteau preveni sau evita, întrucât circulau sau stationau regulamentar.

Retinând asadar vinovatia inculpatului, prima instanta a procedat la condamnarea inculpatului la o pedeapsa cu închisoarea, individualizata prin prisma criteriilor generale prev. de art. 72 Cod penal, coborâta sub minimul special prevazut de textul de lege incriminator efect al retinerii în favoarea sa de circumstante atenuante si, constatând îndeplinite si celelalte conditii prev. de art. 81 Cod penal, a dispus suspendarea conditionata a executarii acesteia si a celei accesorii, apreciind ca scopul represiv, educativ si de preventie poate fi atins si fara executarea acesteia în regim de detentie.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, constatând îndeplinite conditiile raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, în temeiul disp. art. 14 Cod procedura penala rap. la art. 346 Cod procedura penala,  coroborat cu art. 998, 999 Cod civil, instanta de fond a obligat asiguratorul … SA, sa plateasca celor trei furnizori de servicii medicale cheltuielile de spitalizare asa cum au fost solicitate prin cererile de constituire parte civila, iar partilor vatamate R.C.C., C. B., A. E. cu argumentatia expusa pe larg în motivare, despagubiri civile în masura dovedirii lor cu probele administrate în acest sens despre care a facut pe larg vorbire în motivare si daune morale într-un cuantum stabilit prin apreciere. Totodata a respins, ca nefondata, cererea partii vatamate  J. C. de acordare a despagubirilor civile si a luat act ca partea vatamata C. A. nu s-a constituit parte civila în cauza.

Împotriva acestei sentinte au declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGA JUDECATORIA CÎMPULUNG MOLDOVENESC, asiguratorul „…” BUCURESTI – SUCURSALA SUCEAVA, inculpatul U.B.P., partile vatamate R. C. C., J. C. si partile civile C. B., A. E. si SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA „SF. IOAN CEL NOU” SUCEAVA.

Parchetul de pe lânga Judecatoria Cîmpulung Moldovenesc a adus critici vizând nelegalitatea sentintei penale atacate din perspectiva încadrarii juridice date faptei retinute în sarcina inculpatului. Invocând în esenta ca se impune ca instanta de fond sa dispuna schimbarea încadrarii juridice dintr-o infractiune unica prev. de art. 184 al. 2 si 4 Cod penal, în 2 infractiuni de vatamare corporala grava incriminata de aceasta norma legala si 2 infractiuni sanctionate din punct de vedere penal de art. 184 al. 1 si 3 Cod penal, toate cu aplic art. 33 lit. b Cod penal, a solicitat desfiintarea hotarârii si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.

Inculpatul U. B. P. a criticat sentinta penala apelata pentru nelegalitate si netemeinicie, fara însa a indica în scris motivele pentru care a înteles sa promoveze calea de atac. Acestea au fost expuse oral astazi în instanta de catre aparatorul sau ales care, cu ocazia dezbaterilor dar si prin concluziile scrise  depuse la dosar a supus analizei, în esenta, ca principalul vinovat de producerea evenimentului rutier este partea civila C. B. întrucât a depasit neregulamentar autoturismul apartinând partii vatamate R. C. C. care stationa, asa cum rezulta indubitabil din declaratiile martorilor oculari si din concluziile raportului de expertiza, iar apoi a indus în eroare, cu buna stiinta, organele de cercetare penala, mutând masina de la locul accidentului. A canalizat atentia în acest context asupra aspectului ca aceasta situatie faptica reala nu a putut fi demonstrata dat fiind ca s-a respins cererea de prelungire a probatiunii vizând efectuarea unei noi lucrari de specialitate formulata pe considerentul ca, asa cum reiese din cel de-al doilea raport de expertiza întocmit în cauza, locul impactului a fost deplasat cu 138 m, ceea ce a condus la stabilirea vinovatiei exclusive a  inculpatului si, în atare situatie apararea sa nu se mai poate axa decât pe o redozare a pedepsei. Prin urmare a solicitat ca, retinându-se o culpa minora în sarcina sa si dându-se eficienta sporita circumstantelor atenuante favorabile, sa i se aplice pedeapsa alternativa a amenzii cu acordarea beneficiului suspendarii conditionate a acesteia. Criticile sale s-au îndreptat si asupra modului de solutionare a laturii civile a cauzei si a solicitat în concret respingerea actiunii civile promovate de C. B.. Nemultumirile sale au fost legate si de cuantumurile celorlalte despagubiri civile acordate partilor vatamate R. C. C., J. C. si A. E., stabilite de instanta de fond si, considerând ca acestea sunt exagerate si doar în mica masura dovedite, a solicitat a fi reapreciat probatoriul administrat în acest sens si a se dispune în consecinta.

Atât prin notele de concluzii depuse la dosar, cât si prin aparatorul sau care i-a sustinut interesele juridice cu ocazia dezbaterilor, partea civila apelanta C. B. a solicitat în planul actiunii penale a se da eficienta practica disp. art. 334 Cod procedura penala, urmând a se retine în sarcina inculpatului  U. B. P., singurul vinovat în opinia sa de producerea accidentului, pentru considerentele expuse pe larg în scris, savârsirea în concurs a patru infractiuni de vatamare corporala grava, doua în forma agravata prev. de art. 184 al. 2 si 4 Cod penal  iar doua sanctionate de art. 184 al. 1 si 3 Cod penal. Tot ca si motiv  de nelegalitate vizând latura penala a cauzei a supus atentiei ca se impunea ca instanta de fond sa respinga prin încheiere, iar nu prin sentinta, ca inadmisibila (si nu ca nefondata) cererea de extindere a procesului penal fata de ea, date fiind reglementarile ce dau continut legal art. 337 al. 1 Cod procedura penala. Solutionând latura civila a solicitat acordarea daunelor morale în cuantumul initial indicat de 50.000 lei, apreciind ca suma pretinsa cu acest titlu este pe deplin justificata fata de prejudiciul nepatrimonial suferit constând în afectarea imaginii de care se bucura în comunitate, generata de lansarea unor date ce nu corespund realitatii, în sensul ca la data critica s-ar fi aflat sub influenta bauturilor alcoolice,  ca a fugit de la locul accidentului  si a refuzat sa i se recolteze probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Partea civila apelanta A. E. a solicitat prin motivele de apel depuse în scris la dosar, reiterate oral de catre aparatorul sau ales, majorarea cuantumului despagubirilor civile, dat fiind ca cele acordate de instanta acopera doar contravaloarea reparatiilor autoturismului avariat, fara a se fi tinut cont la stabilirea acestora ca acesta era nou achizitionat în leasing si ignorându-se aspectul ca a fost lipsita de dreptul de folosinta a acestui bun pe o perioada de 6 luni de zile.

Motivele invocate de partea vatamata R. C. C. au vizat netemeinicia solutiei pronuntata sub aspectul laturii civile a cauzei si, cu argumentatia expusa pe larg cu ocazia dezbaterilor de catre aparatorul sau ales, consemnata în practicaua prezentei decizii, obiectivata si în concluziile scrise depuse la dosar, sustinând în esenta ca daunele morale pretinse sunt pe deplin justificate fata de suferintele fizice si psihice la care a fost supusa, a solicitat a se dispune acoperirea integrala a prejudiciului nepatrimonial cauzat, prin acordarea în integralitatea sa a sumei solicitata cu acest titlu prin cererea de constituire parte civila aflata la f. 161 ds.

Asiguratorul „… SA” BUCURESTI a contestat dispozitia de obligare a sa la plata cheltuielilor de spitalizare catre cele trei unitati spitalicesti, subliniind în acest context omisiunea instantei de a preciza pentru care dintre partile civile se impune achitarea sumelor cu aceasta destinatie. În acelasi timp a invocat, pe de o parte, faptul ca desi a fost obligat sa plateasca partilor vatamate R.C.C. si C. B. despagubiri materiale, acestea nu au fost dovedite, cu încalcarea reglementarilor aduse prin Legea nr. 36/1995 în considerarea carora se impune a fi prezentate înscrisurile corespunzatoare, iar pe de alta parte daunele morale stabilite nu au fost judicios apreciate. Cu referire la daunele materiale reprezentând îndemnizatia de reparatie a autovehiculului proprietatea partii vatamate A. E. avariat în accident a solicitat a se acorda însemnatatea cuvenita aspectului ca suma de 20168,50 de lei i-a fost achitata acesteia de catre asiguratorul … SA, în baza asigurarii facultative de tip „Casco” pe care o detinea, iar ulterior aceasta societate de asigurari s-a îndreptat cu cerere în regres împotriva asiguratorului „…” SA care, în temeiul art. 22 din Legea nr. 136/1995 i-a achitat întreaga valoare a îndemnizatiei platita de aceasta pentru lichidarea daunei, situatie în care dispozitia primei instante de obligare a sa la plata sumei în discutie este netemeinica, întrucât sus-numita, în conditiile date nu mai are calitatea procesuala de parte civila.

Partea vatamata J.C., desi legal citata, nu s-a prezentat în instanta pentru a-si sustine apelul promovat, motivele sale de apel fiind concretizate în înscrisul existent la f. 10 ds. Considerând sentinta penala atacata nelegala si netemeinica în ceea ce priveste modul de rezolvare juridica a laturii civile a cauzei, cererea sa a fost de obligare a asiguratorului si a inculpatului U. B. P. la plata daunelor materiale, dat fiind ca a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 60 de zile de îngrijiri medicale cu pierderea consecutiva a capacitatii de munca pe aceasta perioada si a celor morale, fata de prejudiciul nepatrimonial cauzat constând în frica, durerea, trauma psihica, efortul suplimentar depus la facultate pentru a recupera materia de studiu, seminariile si cursurile la care a lipsit, la nivelul sumelor indicate în cererea sa de constituire parte civila

Partea civila SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA „SF. IOAN CEL NOU” SUCEAVA a solicitat prin motivele scrise existente la f. 11 ds. reanalizarea documentelor depuse în sprijinul cererii de constituire civila si a se dispune acordarea cheltuielilor de spitalizare ocazionate si cu internarea partii vatamate J. C., care se ridica la suma de 1193,47 lei, prima instanta pronuntându-se doar în raport de despagubirile materiale cuvenite privind pe partea vatamata U. B. A..

Verificând hotarârea atacata în raport de criticile formulate, sub toate aspectele de fapt si de drept, pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei, în conformitate cu disp. art. 371 si art. 378 Cod procedura penala, Tribunalul constata ca apelurile declarate în cauza sunt fondate, pentru considerentele ce vor fi expuse argumentat în cele ce urmeaza.

Fata de inculpat s-a dispus începerea urmaririi penale pentru savârsirea unei singure infractiuni prevazute de art. 184 alin. 2, 4 Cp (f. 5, 6 ds. up), constând în aceea ca la data de 8.02.2008 a produs un accident de circulatie în urma caruia numitul R. C.C. a necesitat 90-100 zile îngrijiri medicale, iar numitul U. B. A. 50-55 zile îngrijiri medicale. Rezolutia, confirmata de procuror, este prin însasi continutul ei nelegala, întrucât din descrierea situatiei de fapt (respectiv prin aceea ca au fost vatamate doua persoane) rezulta savârsirea a doua infractiuni în concurs ideal, respectiv 184 alin. 2, 4 Cp (parte vatamata R. C. C.) si art. 184 alin. 1, 3 Cp (parte vatamata U. B. A.).

Ulterior, în momentul în care a fost audiat si i s-a adus la cunostinta învinuirea, inculpatului i s-a pus în vedere ca este învinuit pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, constând în aceea ca a cauzat un accident ce a avut ca urmare vatamarea grava a numitilor R.C.C. si J. C., precum si vatamarea corporala a numitilor U. B. A. si C. A. (f. 117 ds. up). Din aceasta expunere pare a rezulta retinerea în sarcina inculpatului a 4 infractiuni, desi nu rezulta ca organul de urmarire penala ar fi procedat la extinderea cercetarii penale conform art. 238 Cpp.

Mai mult, conduita organului de cercetare pare a fi contradictorie din moment ce, în audierea pe formular înseriat a învinuitului, la aceeasi data, i s-a adus la cunostinta învinuirea constând în implicarea într-un accident de circulatie ce a dus la vatamarea corporala grava a numitilor R. C. C. si J.C.(f. 118 ds. up), nefiind facuta vreo referire la partile vatamate U. B. A. si C.A..

Aceasta modalitate de desfasurare a urmaririi penale este surprinzatoare si contradictorie, având în vedere atât cele retinute mai sus, cât si împrejurarea ca numitul C.A. declara în mod expres ca nu doreste sa depuna plângere (f. 88 ds. up), iar U. B. A. este cel putin echivoc sub aspectul formularii plângerii penale (f. 84-85 ds. up).

Totusi, materialul de urmarire penala este prezentat sub aspectul unei singure infractiuni prevazute de art. 184 alin. 2, 4 Cp, iar în rechizitoriu se retine aceeasi singura infractiune, constând însa în vatamarea corporala grava, din culpa, a partilor vatamate R. C. C. si J. C. si vatamarea corporala din culpa a numitilor U. B. A. si C. A.. Totusi, numitul C. A. este mentionat în citativ ca martor.

La termenul din data de 29.01.2009 (f. 186 ds. fond) prima instanta a pus în discutie regularitatea actului de sesizare, constatând în mod surprinzator ca este legal întocmit. De asemenea, desi în cursul cercetarii judecatoresti nu s-a solicitat extinderea procesului penal de catre procuror (cu privire la toate vatamarile retinute prin rechizitoriu), instanta de fond prin sentinta penala nr. 51 din 11.02.2010 a condamnat inculpatul U. B. P. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru savârsirea unei singure infractiuni de vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 alin. 2 si 4 din Codul penal, cu aplicarea art. 74-76 lit. e1 din Codul penal.

Neregularitatile majore ale spetei au fost constatate abia prin motivele de apel ale Parchetului de pe lânga Judecatoria Câmpulung Moldovenesc, sustinându-se ca este necesara schimbarea încadrarii juridice în 4 infractiuni, doua prevazute de art. 184 alin. 2, 4 Cp, vatamarea grava a numitilor R.C. C. si J. C., si doua prevazute de art. 182 alin. 1, 3 Cp, vatamarea corporala a numitilor U. B. A. si C. A..

Fata de aceasta modalitate de desfasurare a urmaririi penale, constând în aceea ca învinuitului nu i s-a adus la cunostinta în mod precis învinuirea, ca situatia de fapt retinuta de organele de cercetare a fost în mod repetat modificata fara a fi schimbata încadrarea juridica sau extinsa cercetare si ca rechizitoriul Parchetului de pe lânga judecatoria Câmpulung Moldovenesc nu contine toate elementele prevazute de art. 263 alin.1 Cod procedura penala, în sensul ca nu cuprinde în mod distinct faptele pentru care inculpatul a fost cercetat si trimis în judecata si mai ales încadrarea juridica data fiecarei fapte, aspecte ce tin de sesizarea instantei, Tribunalul concluzioneaza ca nu au fost respectate în speta dispozitiile referitoare la sesizarea instantei – prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute de art. 332 alin. 2 Cpp. Viciile retinute nu afecteaza însa doar actul de sesizare al instantei (astfel ca simpla refacere a acestuia nu este suficienta), ci urmarirea penala în ansamblul ei, fiind necesara stabilirea corecta a încadrarii juridice a faptelor retinute în sarcina învinuitului (conform situatiei de fapt ce urmeaza a fi stabilite) si aducerea acesteia la cunostinta în vederea exercitarii dreptului la aparare.

Desi instanta de fond trebuia sa trimita cauza la Parchetul de pe lânga Judecatoria Câmpulung Moldovenesc în vederea refacerii urmaririi penale si implicit a actului de sesizare, a preferat prin sentinta apelata sa solutioneze cauza, condamnând pe inculpat pentru o singura infractiune de vatamare corporala grava, fara a observa ca sunt indicii si chiar probe cu privire la savârsirea mai multor infractiuni de vatamare corporala grava. Instanta de fond a procedat astfel în mod gresit, însa trimiterea cauzei spre rejudecare nu poate înlatura motivele de nulitate constatate întrucât judecata în prima instanta ar continua a avea loc în baza unui act de sesizare viciat si în baza unei urmariri penale de asemenea viciate.

Pentru aceste considerente, Tribunalul constatând ca instanta de fond nu a fost legal sesizata cu privire la toate faptele savârsite de inculpat si ca înlaturarea neregularitatilor actului de sesizare nu pot fi înlaturate în faza de judecata, iar dispozitiile referitoare la sesizarea instantei sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, în temeiul 379 pct.2 lit. a) Cod procedura penala va admite apelurile formulate de Parchetul de pe lânga Judecatoria Câmpulung Moldovenesc, asiguratorul … S.A. Bucuresti, cu sediul în mun…, inculpatul U. B. P., …, nascut la data de …, în …., cu acelasi domiciliu, …, posesor al …., C.N.P. : …., partile vatamate R. C. C., domiciliat în ….,  J. C., domiciliata în …., partile civile C. B., domiciliat în …, A.E., domiciliata în … si Spitalul Judetean de Urgenta „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, împotriva sentintei penale nr. 51 din 11.02.2010 pronuntata de Judecatoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr. 3513/206/2008, va desfiinta în totalitate sentinta penala mai sus precizata si în rejudecare: în temeiul art. 332 alin. 2 Cod procedura penala va restitui cauza Parchetului de pe lânga Judecatoria Câmpulung Moldovenesc în vederea refacerii urmaririi penale. În acest sens Parchetul de pe lânga judecatoria Câmpulung Moldovenesc va trebui sa refaca actele de urmarire penala pentru a clarifica exact faptele de care inculpatul se face vinovat, a stabili daca între fapte si prejudiciu exista o legatura de cauzalitate, precum si încadrarea juridica data fiecarei fapte, urmând ca în functie de probele existente sau care vor fi administrate în cauza sa refaca si actul de sesizare a instantei, iar instanta competenta sesizata sa dispuna si cu privire la latura civila.

În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare vor ramâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare