Cheltuieli de judecată .Cerere separată. Acordarea lor în măsura dovedirii de către părtea câştigătoare
La baza obligaţiei de restituirea cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală, astfel că partea din vina căreia s-a purtat procesul trebuie să suporte cheltuielile făcute , justificat, de partea câştigătoare.
În situaţia în care partea câştigătoare nu a solicitat cheltuielile de judecată pe parcursul judecării cauzei care le-a determinat sau instanţa de judecată a omis să se pronunţe , poate formula o acţiune distinctă pentru restituirea cheltuielilor de judecată , cu respectarea termenului de prescripţie comun de 3 ani.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. 2448/263/2009 reclamantul G. T. a chemat în judecată pârâtul P. I. solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa să fie obligat pârâtul la plata sumei de 1100 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarele 3050/2004 şi 1701.2/263/2006.
În motivare reclamantul a arătat că pe parcursul a 4 ani s-a judecat cu pârâtul începând cu dosarul 3050/2004 şi finalizându-se cu dosarul nr. 1701.2/263/2006 efectuând mai multe cheltuieli cu judecata acestor procese dosarele ajungând în căile de atac până la Curtea de Apel Craiova.
Prin întâmpinare pârâtul a arătat că este de acord cu admiterea acţiunii doar în parte respectiv pentru o sumă până în 2.000.000 lei ROL.
Din oficiu, instanţa a dispus ataşarea dosarului nr. 1701/263/2006 ( fost 3050/2004)
Prin sentinţa civilă nr. 2267/21.10.2009 pronunţată de Judecătoria Motru în dosar nr. 2448/263/2009 a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul G. T în contradictoriu cu pârâtul P. I.
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 385 lei reprezentând c/val cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 274 Cpc „ partea care cade în pretenţii va fi obligată , la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, iar în speţă , reclamantul solicită c/valoarea cheltuielilor de judecată generate de procesul civil ce a făcut obiectul dosarului nr. 1701/263/2006 ( 3050/2004 )
S-a arătat că prin cererea formulată la data de 14.07.2004 , pârâtul , P I , a chemat în judecată pe reclamantul din prezenta cauză , pentru a fi obligat la grăniţuirea proprietăţilor vecine , şi după parcurgerea mai multor cicluri procesuale prin decizia nr. 334/06.09.2007 , Tribunalul Gorj respingând în mod irevocabil acţiunea formulată de P I.
S-a făcut trimitere la termenele de judecată la care, pârât în acea cauză, reclamantul de faţă a fost prezent, la valoarea taxelor de timbru achitate de acesta, precum şi la dovezile referitoare la valoarea transportului său în vederea judecăţii, reţinând că s-a făcut dovada cheltuielilor cu privire la suma de 385 lei.
Referitor la alte cheltuieli solicitate de reclamant, respectiv: transportul celor 4 martori audiaţi şi c/valoarea pentru 4 zile de muncă pierdute de aceşti martori ,instanţa a reţinut că într-adevăr partea este obligată să avanseze cheltuielile necesare deplasării martorilor , însă reclamantul nu a făcut dovada unor astfel de cheltuieli; iar referitor la sumele poprite pe pensie , s-a reţinut că provin din cheltuieli judiciare, ( fila 32,33 ) , ce nu au avut legătură cu desfăşurarea cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr. 1701/263/2006 ( 3050/2004 , ci au fost generate de cauze penale ( potrivit susţinerii părţii ).
S-a reţinut de asemenea că nu s-a făcut dovada contravalorii taxelor de dactilografiere , xerox , imagini fotografice color , în cuantum de 66 lei , întrucât din observarea actelor depuse la dosar s-a constatat că asemenea înscrisuri nu sun dactilografiate , ci scrise de mână.
Împotriva sentinţei civile au declarat recurs reclamantul G T şi pârâtul P.I, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Reclamantul G T a criticat sentinţa sub aspectul unui cuantum prea mic al cheltuielilor de judecată acordate raportat la derularea litigiului pe o perioadă de peste 4 ani.
Pârâtul P I a criticat sentinţa pentru netemeinicie considerând dimpotrivă că suma acordată este cea mai mare decât cea rezultată din actele doveditoare de la dosar, pentru ca ulterior prin cererea de la fila 8 dosar de recurs, să-şi exprime şi punctul de vedere al achiesării la dispozitivul hotărârii supuse recursului.
Prin decizia nr.21 din 14.01.2010 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 2448/263/2009 recursurile au fost respinse ca nefondate ,reţinându-e următoarele:
Judecătoria Motru a fost investită cu o acţiune civilă pentru plata cheltuielilor de judecată de care se face culpabil pârâtul ca urmare a judecării cauzei ce a făcut obiectul dosarul nr. 3050/2004 ( nr.1701.2/263/2006) ,care a parcurs mai multe cicluri procesuale.
Potrivit art.274 c.p.civ. , ,partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
De regulă aceste cheltuieli se solicită chiar în dosarul care priveşte cauza a cărei judecată a generat cheltuielile , iar instanţa se pronunţă odată cu soluţionarea cauzei deduse judecăţii în funcţie de culpa procesuală.
Deci la baza obligaţiei de restituirea cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală, astfel că partea din vina căreia s-a purtat procesul trebuie să suporte cheltuielile făcute , justificat, de partea câştigătoare.
În situaţia în care partea câştigătoare nu a solicitat cheltuielile de judecată pe parcursul judecării cauzei care le-a determinat sau instanţa de judecată a omis să se pronunţe , poate formula o acţiune distinctă pentru restituirea cheltuielilor de judecată , cu respectarea termenului de prescripţie comun de 3 ani.
În cauza dedusă prezentei judecăţi , Judecătoria Motru a făcut o analiză minuţioasă a cheltuielilor de judecată avansate de reclamant pe parcursul judecării litigiului în grăniţuirea proprietăţilor părţilor, formulată de P.I., ca reclamant împotriva lui G. T. ,ca pârât, acţiune respinsă în mod irevocabil prin decizia nr.334/06.09.2007 pronunţată, în apel, de Tribunalul Gorj.
Faţă de soluţia pronunţată, cheltuielile de judecată avansate de reclamantul de faţă sunt datorate în întregime de pârât (alta ar fi fost situaţia în care s-ar fi admis acţiunea în grăniţuire ,caz în care raportat la dispoziţiile art.584 c.civ. când cheltuielile de judecată se suportă pe jumătate), în măsura dovedirii acestora.
Instanţa de fond a luat în considerare înscrisurile care fac dovada cheltuielilor de judecată reprezentând taxe de timbru şi contravaloare transport, reţinând motivat şi corect că
pentru restul cheltuielilor reprezentând transportul martorilor şi contravaloarea zilelor de muncă pierdute de aceşti martori, dactilografiere înscrisuri etc. nu s-a realizat nici o probă.
De altfel, nici în acţiunea introductivă de instanţă şi nici în recurs reclamantul nu a făcut o detailare a acestor cheltuieli şi nu a adus alte probe suplimentare celor avute în vedere de către instanţa de fond.
În consecinţă judecătoria a făcut un calcul corect al cheltuielilor de judecată cuvenite reclamantului, context în care ambele recursuri care vizează cuantumul s-au considerat neîntemeiate.
Decizia civilă nr.21 din 14.01.2010 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul 2448/263/2009
Tribunalul Galați
În condiţiile în care calea de atac uzitată de apelantul pârât se referă la o situaţie juridică încheiată asupra căreia nu s-ar mai putea reveni, apelul exercitat de acesta nu mai îndeplineşte condiţia de a avea un obiect actual.
Judecătoria Moinești
Punerea sub interdicţie
Tribunalul Tulcea
LEGEA 272/2004
Judecătoria Tulcea
CONTOPIRE PEDEPSE
Judecătoria Tecuci
Efectul disp.art.1909 C.civ. Buna credinţă şi posesia bunului mobil de către terţul dobânditor îi conferă acestuia toate prerogativele unui adevărat proprietar.