Uzucapiune

JUDECĂTORIA NOVACI, JUDEŢUL GORJ

Sentinţa Civilă Nr. 316/2014

Şedinţa publică de la 24.03.2014

Completul constituit din:

PREŞEDINTE:

Grefier:

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii civile pentru constatare uzucapiune şi grăniţuire, formulată de reclamanţii O N şi O V G, domiciliaţi în comuna........., judeţul Gorj, împotriva pârâtei T. M , domiciliată în comuna .............., judeţul Gorj.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauză au avut loc în şedinţa publică din data de 17 martie 2014, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în şedinţa din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

În vederea depunerii de concluzii scrise, instanţa a amânat pronunţarea cauzei pentru astăzi 24 martie 2014.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de faţă;

Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă la data de 27.08.2013, sub nr. dosar 1484/267/2013, reclamanţii O N şi O V G, au chemat în judecată pe pârâta T M C, pentru constatare uzucapiune şi grăniţuire, solicitând instanţei ca în baza probelor ce se vor face să se constate să sunt proprietarii unei suprafeţe de teren de 3649 mp, situată în punctul „..........” pe raza comunei..........., sat............, Judeţul Gorj, cu vecinii: N.M, S-D c, V-M. A., E-d.c şi de asemenea stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea lor şi cea a pârâtei.

În motivarea acţiunii, s-a arătat că în fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 709 din 29 iulie 1980, reclamanta O V G, a cumpărat o casă de locuit şi anexe situate pe terenul mai sus descris, iar din cauza interdicţiilor impuse de autorizaţia de înstrăinare eliberată de Consiliul popular din acea vreme, terenul aferent n u a putut fi menţionat în contract, însă din anul 1980 şi până în prezent a stăpânit terenul mai sus descris sub nume de proprietar, public şi netulburaţi de nimeni.

În prezent, s-a arătat că pe teren sunt edificate de către ei, încă din anul 1980, plantaţii de pruni şi vie, iar pe restul terenului solar şi fâneţe.

De asemenea, au precizat că au promovat prezenta acţiune întrucât sunt neînţelegeri cu privire la întinderea suprafeţei stăpânite de ei, discuţii generate de pârâtă, vecină la vest cu suprafaţa uzucapată, situaţie care îi îndreptăţeşte şi la cererea privind stabilirea liniei de hotar  între proprietăţile lor.

Reclamanţii au înţeles să facă dovada acţiunii cu martorii: I D, D V, ambii domiciliaţi în comuna............, judeţul Gorj şi C I, domiciliată în............, str..............., nr. , bl., sc.1, et......., ap....., precum şi proba cu înscrisuri.

Au menţionat de asemenea că sunt reprezentaţi de avocat M G L, cu sediul profesional în oraşul Novaci, str......, nr., judeţul Gorj.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 560 şi 930 Cod civil.

Sub aspectul timbrării, au estimat valoarea terenului uzucapat la suma de 5000 lei.

A depus la dosar, în copii conforme cu originalul, următoarele înscrisuri: Planul de amplasament , Filă de la registrul agricol 1960-1963, Contractul de vânzare-cumpărare din 05 octombrie 1970 încheiat de Notariatul de Stat Local Tg-Cărbuneşti, Contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 29 iulie 1980 de Notarul de Stat Local Tg-Cărbuneşti, Decizia nr. 19/1981 al Consiliului comunei...........

Acţiunea a fost timbrată cu 100 lei taxă timbru (fila 14).

Ulterior acordării termenului de judecată, pârâta a depus la dosar întâmpinare (fila 20), prin care a arătat că solicită respingerea în întregime a cererii formulată de reclamanţi, precum şi obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

Sub aspect de întâmpinare  a arătat că în fapt, reclamanţii nu au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului sus menţionat întrucât posesia exercitată de către ei este una viciată având un caracter echivoc, deoarece în situaţia de faţă sunt în cazul unei proprietăţi indivize astfel că ei, coproprietarii, sunt presupuşi că stăpânesc bunul împreună.

Că prin contractul de vânzare nr. 709 din 29.07.1980, bunica lor C I, i-a vândut reclamantei (sora sa), fostă M V G, doar imobilul construcţie situat pe terenul în suprafaţă de 5000 mp din comuna..........., sat ...........şi întrucât  autoarea C I a decedat în anul 1991, iar dezbaterea succesiunii nu s-a efectuat, consideră că toţi moştenitorii defunctei au drepturi indivize cu privire la suprafaţa solicitată de reclamanţi.

A menţionat că moştenitorii autoarei sunt: C I cu domiciliul în......., în calitate de fiu, C I cu domiciliul în comuna ...........în calitate de fiică, C I, domiciliată în comuna........., în calitate de fiică, S C, domiciliată în comuna ..........., C M –..........şi M M (decedată).

A mai precizat că prin sentinţa civilă nr. 712 a Judecătoriei Novaci, pronunţată în dosarul nr............, a obţinut o hotărâre ce ţine loc de act de vânzare-cumpărare cu privire la terenul intravilan în suprafaţă de 2179 mp., situate pe raza comunei..............., vecin cu terenul reclamanţilor din prezenta acţiune: N-D M, S-D.C , E-O N şi V- T G, B M, B I şi B D.

Cu privire la capătul de cerere privind grăniţuirea, consideră că este prematur formulat, întrucât reclamanţii du deţin un act de proprietate cu privire la teren pentru a stabili exact linia de hotar.

Pentru dovada celor susţine, a depus la dosar, prin apărător, sentinţa civilă nr.712 din 09 aprilie 2008, dată în dosarul nr.........., copia cărţii de identitate, certificatul de deces C I, certificat de deces M M, Certificat de căsătorie M A cu C M, certificat de naştere C M şi certificat de căsătorie T F cu M C, Certificat de naştere M C.

La întâmpinarea pârâtei, au formulat răspuns reclamanţii, prin care au arătat că uzucapiunea curge în această situaţie, având în vedere posesia netulburată continuă şi sub nume de proprietar, iar sentinţa pronunţată în dosarul nr.........., nu le este opozabilă, motiv pentru care solicită ataşarea dosarului menţionat.

Urmare a aceste cereri, s-a dispus ataşarea pentru observare la prezentul dosar a dosarului..............

În şedinţa publică din data de 17 martie 2014, au fost audiaţi martorii I D şi B M, ale căror declaraţii după citire şi semnare s-au ataşat la dosar (filele 57-58).

În aceeaşi şedinţă publică, s-a pus în discuţie cu prioritate excepţia prematurităţii, în ceea ce priveşte capătul de cerere privind grăniţuirea, invocată de pârâtă prin întâmpinarea depusă la dosar şi cu privire la cererea de introducere în cauză a moştenitorilor autoarei respectiv C I, C I, C I, S C şi C M, indicaţi prin întâmpinarea formulată la acţiunea reclamanţilor.

Faţă de susţinerile părţilor şi probele administrate în susţinerea acestora, instanţa a respins excepţia prematurităţii cu privire la capătul de cerere privind grăniţuirea şi cererea de  introducere în cauză a moştenitorilor autoarei respectiv C I, C I, C I, S C şi C M, indicaţi prin întâmpinarea formulată de pârâtă şi proba cu expertiza solicitată de apărătorul reclamanţilor.

Analizând actele şi lucrările dosarului,prin prisma celor invocate în cererea de chemare în judecată, a celor arătate în întâmpinarea formulată,precum şi a normelor legale aplicabile speţei, instanţa constată şi reţine următoarele:

Prin prezenta cerere, reclamanţii O N şi O V G, au chemat în judecată pe pârâta T M C, pentru constatare uzucapiune şi grăniţuire, solicitând instanţei ca în baza probelor ce se vor administra, să se constate să sunt proprietarii unei suprafeţe de teren de 3649 mp., situată în punctul „.........” pe raza comunei........., sat............., Judeţul Gorj, cu vecinii: N-D. M., S-d.c , V-M A, E-d.c şi de asemenea stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea lor şi cea a pârâtei.

Referitor la capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, instanţa reţine că uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietăţii sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru, prin posedarea neîntreruptă a acestui lucru în tot timpul fixat de lege.

Pentru dobândirea proprietăţii prin uzucapiune se cere doar ca posesia să se exercite public şi să îndeplinească toate celelalte condiţii prevăzute de Codul civil, pentru ca proprietarul să poată afla de posesia ce se exercită împotriva sa.

În cauza dedusă judecăţii, reclamanta nu a făcut dovada exercitării unei posesii de lungă durată, utilă şi neafectată de vreun viciu, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză la solicitarea reclamanţilor, rezultând faptul că reclamanta O V-G, este soră cu pârâta, terenul în litigiu fiind folosit atât de către reclamanţi, cât şi de către pârâtă, în mod egal, edificatoare în acest sens, fiind declaraţia martorei B M, ce se află ataşată la dosar la fila nr.57.

De asemenea şi martorul I D, a cărui declaraţie se află ataşată la dosar la fila nr.58, audiat tot la solicitarea reclamanţilor, a declarat faptul că o parte din terenul în litigiu, este folosit atât de către reclamanţi, cât şi de către pârâtă.

Tot din declaraţiile martorilor audiaţi, rezultă faptul că părţile dobândesc terenul în litigiu de la bunica acestora, C I.

Faţă de această împrejurare se apreciază că reclamanta O V-G şi pârâta, sunt presupuse că stăpânesc terenul în litigiu unii pentru alţii, cât timp se găsesc în stare de indiviziune, motiv pentru care posesia lor, având un caracter echivoc, nu poate fundamenta dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Referitor la capătul de cerere privind grăniţuirea, se reţine că aceasta reprezintă o operaţiune de delimitare prin semne exterioare a două proprietăţi vecine, ce aparţin unor titulari diferiţi.

Grăniţuirea, în raport cu titularii dreptului real asupra celor două fonduri, este, pe de o parte, o obligaţie reală de a face, iar pe de altă parte, privită exclusiv din punct de vedere al celui care o solicită, este un atribut al dreptului real.

Aşadar, grăniţuirea, alcătuită dintr-un drept şi o obligaţie, este un atribut esenţial al dreptului de proprietate.

Având în vedere că în cauza dedusă judecăţii, terenul pentru care se solicită grăniţuirea este folosit pe cote-părţi, atât de către reclamanţi, care nu deţin un act de proprietate cu privire la teren pentru a stabili exact linia de hotar, cât şi de către pârâtă, aceştia fiind coindivizari, se priveşte a fi neîntemeiat acest capăt de cerere.

Pentru considerentele expuse şi faţă de probele existente la dosar, se priveşte a fi neîntemeiată prezenta acţiune, motiv pentru care urmează a se dispune respingerea acesteia.

Urmează a obliga reclamanţii,  conform art.453 Cod procedură civilă, la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată faţă de pârâtă, reprezentând onorariu avocat, conform chitanţei ce se află ataşată la dosar la fila nr.59.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acţiunea pentru constatare uzucapiune şi grăniţuire, formulată de reclamanţii O N şi O V-G, domiciliaţi în comuna.........., judeţul Gorj, împotriva pârâtei T M, domiciliată în comuna........., judeţul Gorj.

Obligă reclamanţii la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată faţă de pârâtă.

Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 Martie 2014.

Red.DE/Tehnored.AU

ex.5

 08 Aprilie 2014

Domenii speta

Spete similare