Proporţionalitatea sancţiunii raportat la contravenţia comisa

JUDECĂTORIA INEU,JUDEŢUL ARAD

SENTINŢA CIVILĂ NR.1134/2013

Şedinţa publică din 01 octombrie 2013

S-a luat în examinare cauza civilă privind acţiunea formulată petenta  Asociaţia V.P. împotriva intimatei Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice -Garda Naţională de Mediu - Comisariatul judeţean Arad, pentru înlocuirea sancţiunii aplicate prin procesul verbal de contravenţie seria AA nr.03341/10.07.2013 întocmit de intimată cu sancţiunea avertismentului.

 La apelul nominal se prezintă pentru petentă avocat K.P. şi pentru intimată consilier juridic S.C., lipsă fiind părţile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, după luarea cauzei la termenul anterior reprezentantul petentei a depus la dosar împuternicire avocaţială pentru reprezentare şi chitanţa  seria AR nr.15615 din 10.09.2013 prin care s-a achitat 20 lei taxă judiciară de timbru.

Reprezentanţii părţilor, faţă de înscrisurile depuse  la dosar arată că nu mai au alte  probe.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa declară încheiată faza probatorie, şi acordă cuvântul pentru judecarea cauzei în fond.

Reprezentantul petentei avocat K.P. solicită admiterea plângerii, a se dispune înlocuirea sancţiunii aplicate cu avertisment, solicitând a se reţine că a fost achitată contribuţia în termen legal, însă declaraţia privind obligaţiile la fondul pentru mediu a fost depusă la o dată ulterioară.

Respectiv a se avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei, modul şi împrejurarea în care s-a produs, că obligaţiile plătite la timp, iar sancţiunea amenzii este mult prea  aspră, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta intimatei-consilier juridic S.C. solicită respingerea plângerii, petenta se face vino vată de cele reţinute în sarcina sa, nu a depus la timp, respectiv până în 25 ianuarie a fiecărui an, declaraţia privind obligaţiile la fondul pentru mediu, şi de a achita sumele datorate, potrivit celor prevăzute la art.9 alin.1  din OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, fără cheltuieli de judecată.

Plângerea este legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru, potrivit prevederilor art.19 din OUG 80/2013.

 J U D E C A T A,

Asupra plângerii de faţă, înregistrată la această instanţă la data de 29 iulie 2013, legal timbrată, constată că petenta Asociaţia V.P., cu sediul în oraşul …, a solicitat în contradictoriu cu intimata Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Garda Naţională de Mediu - Comisariatul judeţean Arad, cod fiscal 15378153, cu sediul în Arad, str. Desseanu, nr. 2, jud. Arad, înlocuirea sancţiunii amenzii  aplicate  prin procesul verbal întocmit la data de 10.07.2013 de intimată, cu sancţiunea  avertismentului.

Nu a solicitat cheltuieli de judecată.

A motivat în fapt prin aceea că, în data de 10.07.2013, a fost sancţionată  contravenţional cu amendă în cuantum de 2.000 lei, prin procesul-verbal de contravenţie cu numărul de mai sus, pentru fapta prevăzută şi sancţionată de OUG 196/2005, cu completările şi modificările ulterioare prin Legea nr.105/2006, respectiv că nu a depus până la termenul de 25.01.2013 declaraţia privind obligaţiile la fondul pentru mediu, cu privire la contribuţia de  3% prevăzută la art. 9 alin.1 lit.j) din OUG 196/2005, obligaţie ce revine persoanelor juridice care desfăşoară activitate de gestionări de fonduri de vânătoare.

Petenta a arătat că, această contribuţie a fost achitată în termenul legal, dar declaraţia a fost depusă la o dată ulterioară termenului prevăzut de lege.

În apărare, petenta a  susţinut că, în ceea ce priveşte analiza sancţiunii stabilite în procesul verbal de contravenţie şi art.5 alin.5 din OG nr.2/2001, potrivit căruia se prevede  ca amenda aplicată trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite”, iar art.21 alin.3 din acelaşi act normativ, prevede că „sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenţie.”

De asemenea a apreciat că, gradul de pericol social concret al faptei săvârşite este minim,  iar sancţiunea amenzii aplicate este prea aspră şi că este suficientă sancţiunea avertismentului, această sancţiune răspunzând cerinţelor de proporţionalitate prevăzute de art.5 alin.5 şi art.21 alin.3 din OG 2/2001.

Cu privire la modul de aplicare a sancţiunii contravenţionale, petenta  a mai arătat că, potrivit prevederilor art.7 alin.2 din OG 2/2001, se prevede că: ,, în cazul în care fapta este de o gravitate redusă” se aplică sancţiunea avertismentului, sancţiune care poate fi aplicată şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede  această sancţiune, aşa cum arată şi art.7 alin.3 din acelaşi act normativ.

În drept şi-a întemeiat  plângerea, pe dispoziţiile OG 2/2001.

Intimata Garda Naţională de Mediu-Comisariatul judeţean Arad, prin întâmpinarea depusă la filele 15-16 dosar, a solicitat respingerea plângerii  formulate de petentă.

De asemenea, a solicitat a se reţine că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că petenta nu a întocmit şi depus până la termenul de 25.01.2013, declaraţia privind obligaţiile la fondul de mediu reprezentând contribuţia de 3% prevăzută de art.9 alin.(1) lit.j) din OUG 196/2005 cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.105/2006, obligaţie care se declară şi se plăteşte anual de persoanele juridice care desfăşoară activitatea de gestionări de fonduri de vânătoare, până la data de 25 ianuarie a anului următor, celui în care s-a desfăşurat activitatea, pentru anul precedent.

A mai arătat că, petenta nu a achitat taxa prevăzută de lege decât la data de 09.07.2013, respectiv cu o zi înaintea controlului efectuat şi cu o întârziere de 5 luni şi jumătate faţă de termenul din 25.01.2013, pentru anul anterior, faptă ce constituie contravenţia prev. de art.15 alin.(2) din OUG nr.196/2005 privind Fondul de mediu, aprobată cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.105/2006 cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia  se prevede că ,,nedepunerea la termen a declaraţiilor privind obligaţiile  la Fondul de mediu constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 2.500 lei”.

În drept, şi-a întemeiat apărările pe prevederile OUG 196/2005 privind Fondul de mediu, aprobată  cu modificări şi completări prin Legea nr.105/2006, OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002.

Pentru soluţionarea cauzei au fost depuse la dosar înscrisuri:  certificat de înregistrare fila 4, proces verbal de contravenţie fila 5, 19, mandat poştal expediere fila 6, factura fiscală fila 7, declaraţie pentru obligaţiile la Fondul de mediu fila 8, întâmpinare intimată filele 15-16, nota de constatare nr.443/10.07.2013 filele 17-18, delegaţie pentru reprezentare intimată fila 21, împuternicire avocaţială pentru reprezentare petentă fila 23 şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru fila 24 dosar.

Din  probele administrate în cauză, instanţa reţine în fapt următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie întocmit la data de 10.07.2013 de intimată, copie fila 5 dosar, petenta a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 2.000 lei, pentru că nu a depus până la termenul de 25.01.2013 declaraţia privind obligaţiile la fondul pentru mediu, cu privire la contribuţia de  3% prevăzută la art. 9 alin.1 lit.j) din OUG 196/2005, obligaţie ce revine persoanelor juridice care desfăşoară activitate de gestionări de fonduri de vânătoare, faptă prevăzută şi sancţionată de OUG 196/2005, cu completările şi modificările ulterioare prin Legea  nr.105/2006,

S-a reţinut în sarcina petentei că, nu a întocmit şi nu a depus declaraţia privind obligaţiile la Fondul de Mediu, reprezentând contribuţia de 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare pentru activitatea desfăşurată pentru anul 2012, până la data de 25.01.2013.

Împotriva procesului verbal, în termen legal petenta a formulat plângere prin care a solicitat înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertismentului, şi cu  privire la analiza sancţiunii stabilite în procesul verbal de contravenţie şi art.5 alin.5 din OG nr.2/2001, potrivit căruia se prevede că, amenda aplicată trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite” , iar art.21 alin.3 din acelaşi act normativ, prevede că „sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenţie.”

În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal, instanţa reţine că procesul-verbal de constatare a contravenţiei se bucură de o prezumţie relativă de validitate cu privire la constatările făcute cu propriile simţuri de agentul care a încheiat procesul-verbal.

Împrejurarea că sarcina probei revine petentei sancţionată contravenţional nu încalcă dreptul la un proces echitabil şi nici prezumţia de nevinovăţie asimilată dreptului penal, întrucât plângerea contravenţională presupune o judecată contradictorie cu toate garanţiile procesuale care decurg din aceasta. Aceste împrejurări au fost subliniate şi în hotărârea dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Anghel c. României, prin care s-a concluzionat, din perspectiva desfăşurării procedurii în ansamblul său şi asigurării dreptului la un proces echitabil, faptul că instanţa naţională a aşteptat de la reclamant să inverseze prezumţia de legalitate şi de temeinicie a procesului-verbal în litigiu, raportând proba contrarie la expunerea faptelor stabilită în procesul-verbal. Curtea a subliniat că o asemenea abordare a instanţelor naţionale nu este surprinzătoare, în măsura în care regimul juridic aplicabil contravenţiilor este completat de dispoziţiile Codului de procedură civilă, reglementat în materie de probă de principiul „onus probandi incubit actori” – sarcina probei revine reclamantului. Această regulă presupune că, obligaţia de prezentare a probei asupra unei fapte revine celui care invocă fapta, fiind acceptat de către Curte faptul că orice sistem juridic cunoaşte prezumţiile de fapt şi de drept pe care Convenţia nu le împiedică în principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depăşească un anumit prag.

Cu respectarea principiilor prezumţiei de nevinovăţie şi al egalităţii armelor impuse de exigenţele art.6 din Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, precum şi a principiilor contradictorialităţii şi al dreptului la apărare prevăzute de Codul de procedură civilă, s-a dat posibilitatea ambelor părţi de a propune probe.

Astfel, în cadrul probei cu înscrisuri, petenta a depus procesul-verbal contestat şi declaraţia privind obligaţiile la Fondul de Mediu, copie fila 6 bis dosar, din care reiese că petenta a achitat contribuţia de 3% la Fondul de mediu pentru anul 2012, însă a depus declaraţia numai la data de 09.07.2013, aşa cum rezultă din înscrisul de la fila 6 dosar, deşi suma datorată a fost achitată în termen respectiv 22.08.2012, la fila 7 dosar.

Astfel, cu privire la sancţiunea contravenţională principală aplicată petentei, la individualizarea acesteia potrivit prevederilor art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001 este de reţinut că „sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”

Având în vedere aceste aspecte, instanţa reţine că la individualizarea sancţiunii contravenţionale trebuie luate în considerare circumstanţele personale ale contravenientei în sarcina căreia nu s-au dovedit antecedente contravenţionale şi faptul că procesul-verbal este semnat de către petentă, la rubrica „alte menţiuni” fiind scris „Declaraţia la AFM  Bucureşti s-a trimis la data de 09.07.2013(data poştei)”, astfel cum rezultă din materialul probator administrat în prezenta cauză.  

În temeiul dispoziţiilor art.7 alin.3 din O.G. nr.2/2001 „avertismentul se poate aplica şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune”.

În raport de împrejurările arătate, instanţa reţine că sancţiunea contravenţională a avertismentului este suficientă, întrucât în cazul unei fapte cu un grad scăzut de pericol social scopul sancţiunii contravenţionale se poate realiza şi prin aplicarea unei măsuri de atenţionare a contravenientei.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art.32 şi 34, raportat la art.21 din O.G. nr. 2/2001, instanţa apreciază ca întemeiată în parte plângerea petentei, va admite în parte plângerea formulată de petentă, va anula în parte procesul verbal cu privire la sancţiunea aplicată şi va înlocui sancţiunea contravenţională a amenzii aplicate petentei cu sancţiunea contravenţională a avertismentului.

Totodată, va atrage atenţia petentei asupra dispoziţiilor legale încălcate, şi ca pe viitor să se conformeze acestora.

Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, în drept dispoziţiile art.453 cod procedură civilă, nu se vor acorda.

Domenii speta

Spete similare