Instituire servitute de trecere

Sentinţă civilă 1056/2013 din 23.09.2013


INSTITUIRE  SERVITUTE  DE TRECERE.

Judecătoria Bistriţa – secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 1056/2013, pronunţată în dosarul nr. 9757/190/2012

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, reclamanta C.I. a solicitat să se dispună obligarea pârâţilor O.D. şi RG.L. la ridicarea gardului pe care l-au făcut, blocând drumul spre grădina acesteia; cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că, în cursul lunii iulie 2012, pârâţii au blocat drumul de acces al reclamantei spre grădina sa, motiv pentru care aceasta a anunţat organele abilitate care le-au pus în vedere acestora să deblocheze drumul. Reclamanta susţine că pârâţii au manifestat aceeaşi atitudine de mai multe ori, deşi organele de stat i-au atenţionat de fiecare dată.

Reclamanta învederează că este proprietar tabular asupra terenului în litigiu, fapt confirmat prin Sentinţa civilă nr. 1769/2010, pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul civil nr. 371/190/2007, hotărâre judecătorească ignorată de către pârâţi.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri şi s-a solicitat admiterea probei testimoniale şi efectuarea unei cercetări la faţa locului.

Legal citat, pârâtul R.G.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună ieşirea din indiviziune a coproprietarilor din CF 1960, 1594 şi 2718 întrucât s-au efectuat notaţii eronate asupra lor, conform celor existente în CF 879.

În motivare se arată că defuncta C.I., decedată la data de 23.10.2000, proprietara tabulară în CF 879 B.B., sub B.32, a donat fiului ei, C.V., o suprafaţă de teren de 2829 mp, aceştia intabulându-şi terenul sub B.41 şi B.42 din acelaşi CF. În realitate, terenul arătat face parte fin CF 1960 B.B., nr. top. 1452/1/1/1/a, 1452/b/1/1/a, 1454/1/1/1/a şi 1454/2/1/1/a, pe care a fost edificată, anterior donaţiei, casa de locuit şi anexele gospodăreşti. Totodată, din acelaşi imobil a donat şi celorlalţi copii ai săi, respectiv numiţilor R.M., R.V. şi R.T., pe care aceştia şi-au edificat case de locuit cu anexe. Imobilul în litigiu are acces la drumul public iar pârâtul susţine că nu l-a blocat niciodată. În plus, situaţia terenurilor în CF este aceeaşi întrucât nu s-a dezbătut succesiunea după defuncta C.I..

În concluzie, pârâtul învederează că situaţia din acte este aceeaşi cu cea din teren iar reclamanta nu are nevoie de cale de acces din partea acestuia.

Referitor la CF 879 B.B., pârâtul mai arată că în decembrie 2001, fratele reclamantei a vândut acesteia un teren de 2829 mp, intabulat sub B.43, dar care se află, în realitate, în CF 2718, nr. top.2512/1, 2511/2/2 şi în CF 1594, nr. top. 2519/1, iar nu în CF 879. Imobilul cumpărat are ca şi vecini la est pe G.C., la sud pe A.F., la vest pe D.I. iar la nord pe pârât.

CF 879 a fost dezmembrat prin Sentinţa nr. 230/1965, pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul civil nr. 2670/1963 (B.29, 30, 31), învestită cu formulă executorie, formându-se CF 1960 şi 1957. Sentinţa nr. 1769/2010 invocată de reclamantă este considerată de către pârât o eroare judiciară întrucât expertul nu a identificat corect imobilul în litigiu, efectuând expertiza unui alt lot. Astfel, şi propunerile de instituire a servituţii au fost eronat solicitate.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri şi s-a solicitat admiterea probei testimoniale şi efectuarea unei expertize topografice.

Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul in 04.02.2013, reclamanta a arătat că susţinerile pârâtului nu sunt reale întrucât în cauză este vorba despre un drum de servitute moştenit de familia sa de la bunicul său, dar care, prin vânzarea unui lot numitului O.D., a fost blocat de acesta, deşi există o sentinţă definitivă în această privinţă. Astfel, reclamanta solicită respingerea întâmpinării formulate întrucât există autoritate de lucru judecat asupra aspectelor invocate de pârât.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri.

Deşi a fost legal citat, pârâtul R.G. nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma probelor administrate şi a temeiurilor juridice aplicabile, instanţa reţine următoarele :

Prin Sentinţa civilă nr. 1769/2010 (f. 3-5), pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul civil nr. 371/190/2007 : „S-a admis acţiunea civilă principală, formulată şi precizată de reclamanta C.I. împotriva pârâţilor C.I., decedată în timpul procesului, având ca moştenitori pe pârâţii C.V. şi C.D., N.M, G.C., R.E., G.K., G.I., B.C., H.T., H.V., B.I., H.F., U.G. şi N.I.; s-a admis cererea reconvenţională formulată şi precizată de pârâţii H.F. şi U.G., ca întemeiată; S-a admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată  de  intervenienta N.E. ca fiind întemeiată şi, în consecinţă: S-a constat că masa succesorală rămasă după defunctul N.I., decedat la data de 30.10.1991, se compune din cota de 1/6 părţi din imobilul teren de natură fânaţ, în suprafaţă scriptică de 18.670 mp. şi reală, măsurată de  18.770 mp., înscris în CF 879 B.B., nr. top. 1452/1/2/2/2, 1452/2/2/2/2, 1452/b/2/2/2, 1454/1/2/2/2, 1454/2/2/2/2, 1455/2/2/2, 1456/2/2/2, 1457/2/2/2, vocaţie succesorală la această masă având numita N.I., în calitate de soţie supravieţuitoare;S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta N.I., decedată la data de 1.05.2001, se compune din cota de 1/6 părţi din imobilul teren descris mai sus şi revine în întregime intervenientei N.E., în calitate de legatară universală, în baza testamentului autentificat sub nr. 2099/12.03.1992 eliberat de fostul N.S.K.BN;S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta B.F. (născută N.), decedată la data de 11.10.2005, se compune din cota de 1979,16/19375 părţi din acelaşi teren, vocaţie succesorală la această masă având pârâtul B.I., în calitate de fiu, în cotă de 1/2 părţi şi pârâţii H.F. şi U.G., în calitate de nepoţi de fiică predecedată, în cotă de 1/2 părţi împreună;S-a dispus rectificarea suprafeţei terenului înscris în CF 879 B.B., nr. top. 1452/1/2/2/2, 1452/2/2/2/2, 1452/b/2/2/2, 1454/1/2/2/2, 1454/2/2/2/2, 1455/2/2/2, 1456/2/2/2, 1457/2/2/2 de la 18.670 mp. la 18.770 mp.;S-a dispus ieşirea din indiviziune cu privire la terenul menţionat, prin formare de loturi în natură şi atribuirea acestora, astfel:  Lotul nr. 1 - format din terenul în suprafaţă de 6.058 mp., cu nr. top. noi 1452/1/2/2/2/1, 1452/2/2/2/2/1, 1452/b/2/2/2/1, 1454/1/2/2/2/1, 1454/2/2/2/2/1, 1455/2/2/2/1, 1456/2/2/2/1, 1457/2/2/2/1 şi nr. cadastral 740, cu instituirea unei servituţi de trecere în favoarea acestui lot, pe tot timpul anului, cu piciorul şi mijloacele auto, pe o lungime de cca. 167 m. şi o lăţime medie de 3 m., în sarcina fondul aservit cu suprafaţa de 500 mp. şi nr. top. noi 1452/1/2/2/2/3, 1452/2/2/2/2/3, 1452/b/2/2/2/3, 1454/1/2/2/2/3, 1454/2/2/2/2/3, 1455/2/2/2/3, 1456/2/2/2/3, 1457/2/2/2/3, se atribuie reclamantei C.I.; Lotul nr. 2 - format din terenul în suprafaţă de 990 mp., cu nr. top. noi 1452/1/2/2/2/2, 1452/2/2/2/2/2, 1452/b/2/2/2/2, 1454/1/2/2/2/2, 1454/2/2/2/2/2, 1455/2/2/2/2, 1456/2/2/2/2, 1457/2/2/2/2 şi nr. cadastral 739, se atribuie pârâţilor H.F. şi U.G., în indiviziune, în cotă de câte 1/2 părţi fiecare; Lotul nr. 3 - format din terenul în suprafaţă de 500 mp., cu nr. top. noi 1452/1/2/2/2/3, 1452/2/2/2/2/3, 1452/b/2/2/2/3, 1454/1/2/2/2/3, 1454/2/2/2/2/3, 1455/2/2/2/3, 1456/2/2/2/3, 1457/2/2/2/3, rămânând pe ceilalţi coproprietari din CF; Lotul nr.4 - format din terenul în suprafaţă de 2.067 mp., cu nr. top. noi 1452/1/2/2/2/4, 1452/2/2/2/2/4, 1452/b/2/2/2/4, 1454/1/2/2/2/4, 1454/2/2/2/2/4, 1455/2/2/2/4, 1456/2/2/2/4, 1457/2/2/2/4, se atribuie intervenientei N.E.; Lotul nr. 5 - format din terenul în suprafaţă de 9.155 mp., cu nr. top. noi 1452/1/2/2/2/5, 1452/2/2/2/2/5, 1452/b/2/2/2/5, 1454/1/2/2/2/5, 1454/2/2/2/2/5, 1455/2/2/2/5, 1456/2/2/2/5, 1457/2/2/2/5, rămânând pe ceilalţi coproprietari din CF; S-a dispus întabularea drepturilor reale dobândite de părţi asupra loturilor astfel atribuite, cu titlu de ieşire din indiviziune, potrivit completării la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de către expertul S.C., cu corectivele ce decurg din dispoziţiile de mai sus; S-a dispus disjungerea cererii reconvenţionale formulată de pârâtul C.D., formarea unui nou dosar cu obiect succesiune, având ca părţi pe C.D., în calitate de reclamant şi C.I. şi C.V., în calitate de pârâţi (la care se va ataşa copia cererii de la filele 383-384, înscrisurile de la filele 385-395, 400-401), urmând ca termenul de judecată să fie alocat manual (de completul care a dispus disjungerea), după înregistrarea dosarului, sentinţă rămasă irevocabilă la data de 10.09.2010 (f. 5 verso).”

În consecinţă, reclamanta a procedat la întabularea drepturilor reale dobândite în modalitatea mai înainte arătată, obiect al litigiului fiind lotul nr. 1 atribuit prin sentinţă, în sensul în care s-a instituit o servitute de trecere în favoarea lotului în suprafaţă de 6.058 mp, nr. top. noi 1452/1/2/2/2/1, 1452/2/2/2/2/1, 1452/b/2/2/2/1, 1454/1/2/2/2/1, 1454/2/2/2/2/1, 1455/2/2/2/1, 1456/2/2/2/1, 1457/2/2/2/1 şi nr. cadastral 740, pe tot timpul anului, cu piciorul şi mijloacele auto, pe o lungime de cca. 167 m. şi o lăţime medie de 3 m., în sarcina fondul aservit cu suprafaţa de 500 mp. şi nr. top. noi 1452/1/2/2/2/3, 1452/2/2/2/2/3, 1452/b/2/2/2/3, 1454/1/2/2/2/3, 1454/2/2/2/2/3, 1455/2/2/2/3, 1456/2/2/2/3, 1457/2/2/2/3, înscrisă în CF actual 25419 B.B., nr. cad. 740 (f. 7).

Cu toate acestea, pârâţii, de la înscrierea dreptului de servitute şi până în prezent, refuză să-i respecte dreptul de servitute, împiedicând-o pe reclamantă în folosirea căii de acces instituite în baza sentinţei civile mai sus menţionate, poziţie menţinută constant în tot ciclul procesual, inclusiv la termenul din 04.02.2013, odată cu soluţionarea fondului cauzei.

Aşa fiind şi constatând că reclamanta, la acelaşi termen de judecată, a solicitat expres să-i recunoască pârâţii dreptul de servitute, astfel cum a fost instituită prin Sentinţa civilă nr. 1769/2010 a Judecătoriei Bistriţa, drept întabulat în C.F., şi, întrucât pârâţii nu-i pot opune un drept de proprietate sau dezmembrământ al acestuia, înscris în CF, în favoarea lor, asupra fondului aservit, instanţa, în temeiul art. 616 şi urm. Cod civil vechi, va admite acţiunea civilă formulată de reclamanta C.I. în contradictoriu cu pârâţii O.D. şi R.G.L., şi în consecinţă, va obliga pârâţii să respecte dreptul de servitute de trecere, pe tot timpul anului cu piciorul şi mijloace auto pe o lungime de 167 m şi o lăţime medie de 3 m, instituit prin Sentinţa civilă nr. 1769/2010 a Judecătoriei Bistriţa pronunţată în dosar civil nr. 371/190/2007, în favoarea fondului dominant, teren în suprafaţă de 6058 m.p., înscris în C.F. 25419 B.B., nr. cadastral 740, nr. top. noi 1452/1/2/2/2/1, 1452/2/2/2/2/1, 1452/b/2/2/2/1, 1454/1/2/2/2/1, 1454/2/2/2/2/1, 1455/2/2/2/1, 1456/2/2/2/1, 1457/2/2/2/1, proprietatea reclamantei C.I., şi în sarcina fondului aservit cu suprafaţa de 500 m.p. din C.F. 879 B.B., nr. top. noi 1452/1/2/2/2/3, 1452/2/2/2/2/3, 1452/b/2/2/2/3, 1454/1/2/2/2/3, 1454/2/2/2/2/3, 1455/2/2/2/3, 1456/2/2/2/3, 1457/2/2/2/3.

În virtutea prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, instanţa va obliga pârâţii, în solidar, să plătească reclamantei suma de 121 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii R.L.G. şi O.D., solicitând admiterea acestuia şi modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii promovate de reclamanta Capotă Ioana. După reiterarea apărărilor din faţa primei instanţe, recurenţii învederează că dreptul tabular al intimatei este rezultatul unei erori de identificare topometrică din dosarul nr. 371/190/2007 soluţionat prin sentinţa civilă nr. 1769/2010 ce nu le este opozabilă, ei nefiind participanţi la acea cauză, astfel încât s-au opus executării judecătoreşti a hotărârii respective în realizarea dreptului intimatei de servitute de trecere instituit pe terenul pe care ei îl folosesc şi nu permit intimatei utilizarea traseului respectiv, apreciind că se impune cu necesitate corectarea erorii, prin realizarea acordului situaţiei tabulare cu cea reală şi revizuirea sentinţei civile nr. 1769/2010.

Instanţa de control judiciar a reţinut că recursul  nu este fondat.